Transnistria stiri: 1405
Eurovision stiri: 504

Cum a(u) fost furat(e) miliardul(ele). Partea I

8 iul. 2022,, 10:00 (reactualizat 8 iul. 2022,, 18:32)   Analitică
16279 0

La 8 ani după «jaful secolului» – frauda bancară de proporții – în Moldova iarăși se vorbește despre intensificarea procesului de rambursare a miliardelor plecate în zonele offshore și paradisele fiscale, precum și despre necesitatea atragerii la răspundere a beneficiarilor și a altor participanți de vază la cea mai răsunătoare infracțiune financiară din istoria RM.

Tema în cauză apare periodic pe agenda autorităților moldovenești, deseori la sugestia opoziției, a presei și a comunității experților, însă «carul nu se mișcă din loc». În rezultat, se creează impresia că investigarea activă a fraudei de miliarde, soldată cu prădarea sistemului bancar al țării, este doar o aparență.

În același timp, unii experți nu-s de acord cu abordările privind evaluarea daunelor cauzate de «jaful secolului», și cred că suma pusă, de facto, pe umerii contribuabililor, crește an de an. Ei atrag atenție faptului, că în continuare nu există o certitudine clară cu privire la volumul mijloacelor furate, iar suma pe care oamenii legii intenționează să o returneze pare extrem de modestă.

5000 de lei de la fiecare cetățean

La finele a. 2014, prin Banca de Economii (ВЕМ), Banca Socială și Unibank, din Moldova au dispărut miraculos mai bine de un miliard de dolari. Cu trimitere la Banca Națională a RM, a fost numită cifra de 17,7 mlrd. de lei, ceea ce la acel moment constituia $1,18 mlrd. sau cca 1 mlrd de euro – cam o treime din activele bancare ale Moldovei. Anume de această sumă, care reprezintă cam 15% din PIB, folosind diverse scheme gri și tranzacții ilegale, băncile controlate de Ilan Șor au eliberat credite neperformante.


Procuratura generală informează, că azi în dosarul cu denumirea generică «frauda bancară», sub urmărire penală se află 70 de persoane. Dintre acestea, 66 au statut de învinuit. La zi, urmărirea penală a fost finalizată pe zece episoade, în privința a 17 persoane materialele au fost transmise în instanță. În cel mai scurt timp procurorii intenționează să mai trimită spre judecare încă un dosar, care vizează foștii conducători ai Băncii Naționale. În total, dosarul privind frauda bancară numără cca 750 mii de pagini, cuprinse în 3000 de volume.

Pe parcursul anchetei, în Moldova și peste hotare (Franța, Elveția, România) au fost arestate active în valoare totală de 7 mlrd. de lei, ceea ce potrivit procurorului general interimar Dumitru Robu constituie peste 50% din suma prejudiciului adus statului. Printre principalele cauze de reținere a anchetei el numește volumul mare de muncă al procurorilor și lipsa cadrelor calificate. Un rol important, în opinia lui Robu, îl are și faptul că multe acțiuni țin de jurisdicția altor țări, inclusiv zone offshore.

Din spusele Elenei Cazacova, care asigură interimatul funcției de șef al procuraturii anticorupție, activitatea organelor de aplicare a legii în acest dosar reprezintă o investigație transfrontalieră, bazată pe faptul că întreaga sumă a fost furată prin diverse zone offshore și fonduri din diferite țări. «Pentru a ajunge la destinația finală e nevoie să efectuăm numeroase acțiuni de investigare în diferite țări. Nu toate reacționează la solicitările noastre», - spune Cazacova.

Oamenii legii au inițiat seria dosarelor penale privind acordarea unor credite frauduloase, delapidări în mărime deosebit de mare, încălcarea regulilor de creditare, spălări de bani, escrocherii, abuz în serviciu încă în a. 2014. Tot în acea perioadă BNM a introdus administrarea specială la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, oferindu-le un credit în sumă de 9,5 mlrd. lei în baza unei decizii secrete a guvernului Leancă. Aceasta prevedea clauza, că banii vor fi rambursați pînă la 27 martie, 2015. Deși clauza nu a fost respectată, guvernul Gaburici , din nou în regim secret, a decis că BNM va mai aloca celor trei bănci falimentare încă 6,5 mlrd. de lei.

Într-un final, suma prejudiciului cauzat de frauda bancară a crescut și mai mult. Ex-premierul Ion Sturza a declarat că BEM a fost furată de Ilan Șor cu ajutorul BNM, care a început să pompeze bani în Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. Sturza a menționat, că BNM a încercat în mod artificial să acopere gaura formată în sistemul bancar prin emiterea a 21 mlrd. de lei, echivalentul a 25% din PIB.

La moment, s-a reușit rambursarea unei mici părți din miliardul furat. În octombrie, 2016 Ministerul finanțelor a transmis Băncii Naționale subordonarea în rapoartele privind acțiunea intentată celor trei bănci. Cei mai recenți indicatori publicați de BNM arată, că lichidatorii Banca de Economii, Banca Socială și Unibank încă mai iau măsuri privind capitalizarea activelor, colaborează cu organele de anchetă și justiție, continuă lucrul cu datornicii. Datoriile se rambursează prin comercializarea bunurilor , a garanțiilor, acoperirea creditelor sau executare silită. Încă la etapele inițiale lichidatorii au intentat acțiuni civile împotriva tuturor părților care au participat la fraudă.

De la retragerea licențelor celor trei bănci (octombrie, 2015 –iulie,2022) lichidatorii au primit mijloace bănești în sumă totală de cca 2,8 mlrd. de lei. Adică, mai trebuie rambursate peste 80% din mijloacele creditare asigurate de garanțiile statului, eliberate BNM între anii 2014 – 2015. Vom menționa, că acești bani nu includ procentele achitate din bugetul de stat pentru creditele urgente încheiate – mai bine de 800 mln. de lei anual.

În prezent instanțele de judecată examinează 50 de dosare în sumă de 4 mlrd.lei. BNM menționează, că peste 70 cauze penale țin de competența organelor de drept, presupusa sumă a prejudiciului depășește 50 mlrd. de lei. BNM concretizează, că suma totală din aceste dosare penale nu poate fi considerată relevantă, dat fiind că «fiecare bancă prezintă propriul raport, fără a ține cont de faptul că ar putea fi vorba despre una și aceeași investigație ».

Principalii figuranți ai dosarului privind furtul miliardului de dolari – fostul lider PDM Vladimir Plahotniuc și președintele partidului «Șor», deputatul Ilan Șor, care de trei ani se ascund peste hotare și-s căutați de autorități. Unele activele ale lor au fost arestate, însă prejudiciul pretins ar putea fi reparat doar după decizia judecătorească finală.

Între timp, guvernul este obligat să întoarcă Băncii Naționale creditul luat, cu garanția statului, din buget. Prin aceasta crește nu numai datoria internă, ci și povara fiscală. Cu fiecare an scurs devine tot mai evident, că banii alocați de BNM vor trebui întorși de către contribuabilii din țară. Anterior, experții au calculat, că în cazul nerambursării mijloacelor furate, «jaful secolului» îl va costa pe fiecare moldovean, inclusiv pruncii și bătrînii, cel puțin 5000 de lei.

Krolleste autorizat să declare

Pentru investigarea delapidărilor masive, identificarea vinovaților și stabilirea metodelor posibile de restituire a banilor, BNM a ales compania americană de detectivi Kroll, care a pregătit mai multe rapoarte desfășurate. BNM anunță, că concluziile companiei s-au bazat pe probe independente, faptice și documentare, obținute de la BNM , băncile lichidate și autoritățile de reglementare din străinătate. Analiza experților străini îi atribuie lui Ilan Șor, companiilor și persoanelor afiliate lui– așa numitul «grup Șor» – rolul-cheie în manipulările efectuate cu mijloacele bănești ale celor trei bănci.

În raportul Kroll numele lui Șor figurează, practic, pe fiecare pagină. Informația acumulată și analizată de agenție a confirmat, că «grupul Șor» controla direct deciziile importante luate de cele trei bănci, inclusiv privind eliberarea «creditelor» unor companii afiliate, fără intenția de a le rambursa. «Grupul Șor» a creat o rețea de companii, prin care banii primiți au fost scoși și spălați, tot el a obținut o parte semnificativă din banii furați.

În investigația sa, Kroll acordă o atenție deosebită perioadei dintre mai – noiembrie, 2014 , în care Șor s-a aflat în fruntea BEM: anume în această perioadă creditele eliberate persoanelor afiliate s-au dublat și către 24 noiembrie, 2014 au depășit 13 mlrd. de lei. În același timp, investigația Kroll a depistat că în perioada 1 - 26 noiembrie, 2014, cu doar patru zile înainte de alegerile parlamentare, cinci companii au primit credite în sumă de peste 13,5 mlrd. de lei.

Experții au descoperit, că companiile Voximar-Com ($164 mln.), Danmira ($29,6 mln., 101 mln.euro și 720 mln.euro), Davema-Com (3,2 mlrd.lei), Contrade ($24,9 mln. și 105 mln.euro) și Caritas Group ($13,6 mln., 28,9 mln.euro și 1,86 mlrd.lei) direct sau indirect au legături cu companiile lui Șor. Printre altele, numărul de telefon, folosit de companiile lui Șor în această operațiune, a fost folosit de cinci companii care au primit credite. Ulterior, aceste companii au transferat banii în companiile offshore, înregistrate în Marea Britanie și Hong Kong.

«Jaful a fost comis cu ajutorul unei reguli adoptate în UE, care permite abuzarea de riscurile ce țin de sume mari în bănci. În septembrie,2013 înainte de colapsul celor trei bănci, BNM a propus modificarea acestui regulament, dar Ministerul justiției a tergiversat 100 de zile procesul de prezentare a propriului aviz. Avizul a fost eliberat tocmai în februarie, 2014», - explica Serghei Cioclea, ex-guvernator BNM. Potrivit lui, ulterior Judecătoria Chișinău (sector Rîșcani) a decis suspendarea modificării regulamentului, anulată abia după criza bancară.

Desigur, Șor nu este unicul participant la scenariul fraudulos. Printre beneficiarii principali indicați în raportul Kroll este și Vladimir Plahotniuc. Au fost nominalizate șase companii care țin de acesta: Finpar Invest SRL, OTIV Prime Holding BV, Gemini SA, Prime Management SRL, ICS Prime TV și Basconslux SRL. Asta în timp ce raportul Kroll-2 are trei părți, dintre care două - «secrete», predestinate procurorilor.

Cum se vede, așa se explică faptul că unele date din «raportul secretizat» au apărut în spațiul public foarte tardiv. «Dacă am publica acum toate numele din acest raport … vă asigur că 90% din ele aparțin unor oameni onești, care s-au pomenit în acest circuit. Iată de ce aceste nume nu pot fi publicate …», - a declarat premierul de atunci Pavel Filip după ce a luat cunoștință de raport.

Procurorul general interimat D.Robu concretizează, că azi Plahotniuc figurează în mai multe dosare penale, ce țin de frauda bancară, pe activele sale a fost pus un sechestru în sumă de 1,5 mlrd. de lei. «Procuratura continuă să colaboreze cu alte țări privind identificarea și sechestrarea bunurilor din afara RM. Existăactive, inclusiv în Elveția și Franța, care au fost deja sechestrate, în privința altora au loc investigații », - spune Robu. Potrivit lui, a fost sechestrat și oficiul Partidului democrat din strada Armenească.

«Spălați, apoi furați»

La timpul său, autodenunțul lui Șor s-a soldat cu arestarea și condamnarea ulterioară a ex-premierului Vlad Filat, căruia împreună cu alte acțiuni i s-a incriminat luarea de mită și obținerea de profit din influență în mărime deosebit de mare. Numele lui Filat figurează și el în rapoartele agenției Kroll. Șor a declarat în cadrul interogatoriului de la CNA, că ani în șir i-a transmis lui Filat mite în sumă de peste 250 mln. de dolari. Inclusiv – pentru încetarea presiunilor asupra companiilor controlate de Șor, cum ar fi Dufremol, și pentru permisiunea de a comercializa fără taxe vamale produse petroliere în zona vamală a Moldovei.

În martie, 2016la o conferință de presă Șor a recunoscut public, că a scos bani din bănci – chipurile, pentru a-i transmite ex-premierului. Din mărturiile lui Șor reiese, că ulterior, cu ajutorul lui Filat, a fost realizată schema trecerii pachetului de control al Băncii de Economii la companiile afiliate lui, în rezultat cota statului s-a redus de la 56,6%, la 33,3%. În aprilie, 2014 Șor a intrat în organele de conducere ale ВЕМ, beneficiind de accesul direct la fluxurile de bani ale întreprinderilor de stat, agențiilor, departamentelor, și la conturile de trezorerie.

Despre veridicitatea sumelor de mită, indicate în procesele verbale ale anchetei, știu doar Șor și Filat. În iunie, 2016 ex-premierul a fost condamnat la 9 ani de privațiune de libertate, însă în decembrie, 2019 el a fost eliberat anticipat din închisoare. La început instanța i-a redus pedeapsa cu un an și 9 luni din cauza condițiilor proaste din penitenciar, apoi a fost aplicat articolul privind eliberarea condiționată înainte de termen.

În primele interviuri Filat îi numește pe Plahotniuc și Șor principalii beneficiari ai furtului miliardului de dolari din sistemul bancar-financiar. Potrivit fostului premier, Serghei Iaralov, persoana de încredere a lui Plahotniuc, a participat la toate discuțiile despre «jaful secolului». «Eu cred că el a fost centrul intelectual și cel care a inventat și coordonat executarea acestei scheme neverosimile », - a declarat Vladimir Filat.

Sentința pentru Șor în persoană, pe unul dintre episoadele dosarului privind frauda bancară, a fost pronunțată în iunie, 2017 : 7,5 de ani în pușcărie de tip semiîchis, pentru spălare de bani și fraudă în mărime deosebit de mare. În dosarul lui penal figurează zeci de companii offshore. Șor a fost recunoscut vinovat de faptul că între 4 și 25 noiembrie,2014 și-a însușit mai bine de 5 mlrd. de lei din Banca de Economii, pe care i-a spălat prin companiile afiliate lui. Suma a fost confirmată de memorandumul Kroll, prezentat la solicitarea procuraturii.

Procurorii, care au cerut condamnarea lui Șor la 19 ani de detenție, au găsit sentința prea moale și au contestat-o la Curtea de Apel – examinarea durează și azi. Instanța a ajuns la concluzia, că Șor a furat într-adevăr banii, însă nu pentru sine, ci pentru Vladimir Filat și Veaceslav Platon, un alt figurant al dosarului fraudei bancare. La luarea deciziei, judecătorul Andrei Niculcea a ignorat, practic, probele și extrasele bancare prezentate de procurori și s-a bazat doar pe mărturiile lui Șor și a martorilor pe care acesta i-a adus în instanță.

În aceste condiții, instanța l-a eliberat pe Șor din arestul la domiciliu, unde se afla în perioada audierilor, i-a permis să se afle la libertate și să desfășoare o activitate furtunoasă de politician și filantrop. După alegerile parlamentare din a. 2019 el a devenit parlamentar, dar după schimbarea puterii a fugit din țară și se ascunde în Israel. În iulie, 2021, în ciuda problemelor grave cu legea ale multor membri ai partidului «Șor», această formațiune politică și însuși Șor a reușit pentru a doua oară să acceadă în parlament.

Deputații de două ori l-au lipsit de imunitate parlamentară – ultima oară în mai, 2022 la solicitarea procurorului general interimar Dumitru Robu. Practic concomitent cu Șor a fost lipsită de imunitate și deputata Marina Tauber. Li se incriminează spălare de bani și fraudă în mărime deosebite de mare. În noul dosar penal ce ține de «jaful secolului», este vorba despre delapidarea sumelor de 41 mln. de euro și cca 27 mln. de dolari din băncile jefuite. «Banii au fost furați, apoi spălați », - a declarat Dumitru Robu.

De altfel, rămasă încă odată fără imunitate, Marina Tauber crede că mulți dintre părtașii la «jaful secolului», inclusiv dintre reprezentanții actualei puteri, au rămas în afara urmăririi penale. «Să nu uităm, că Maia Sandu și Igor Grosu au votat în ședințele guvernului pentru garanțiile de stat», - a menționat deputata într-o emisiune televizată după ce i-a dfost scoasă imunitatea. Ea crede că azi toți au uitat despre aceasta, și «dacă aici ar fi acum un procuror european, ei ar sta demult nu la penitenciarul nr.13, ci undeva unde e și mai rău ».

Politicana găsește straniu faptul că «Iurie Leancă, Dorin Drăguțanu, care au luatdeciziile, se scaldă undeva pe Maldive, se află în Austria, da pentru acțiunile lor trebuie să răspundă Ilan Șor, Marina Tauber, Denis Ulanov, Petru Jardan, Reghina Apostolova și alții ». Tauber spune că «există multe dovezi că anume cei din PLDM, din care a crescut PAS, au fost implicați în furtul miliardului ». «Unde-s acești oameni? Cineva i-a interogat, barem, odată? L-am întrebat pe procuror, mi s-a spus că este secretul anchetei. Dacă ei măcar o dată ar fi apărut la CNA, presa i-ar fi filmat, înțelegem asta cu toții», - spune deputata. .

Cei de la procuratură refuză să comenteze aceste declarații, dar menționează că în scurt timp unii dintre foștii demnitari se vor pomeni pe banca acuzaților. «Știm doar, că furtul miliardului este un dosar complex, care include numeroase direcții în care a fost comisă această infracțiune. În prezent se mai investighează acțiunile unor foști membri ai guvernului, foști angajați BNM și ai altor instituții. Însă, dat fiind că investigarea cazului încă continuă, nu pot oferi informații mai detaliate», - subliniază Elena Cazacova, șefa interimară a procuraturii anticorupție.

Ion Munteanu

Partea II poate fi citită aici.

8
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?