Culturi “redactate” genetic. Dacă trebuie, se poate?

Guvernul a aprobat Strategia de securitate alimentară pentru anii 2023-2030. În ea se spune, că pentru majoritatea produselor alimentare nivelul de autosuficiență a Republicii Moldova este aproape de 100%. Cu excepția cartofului, tomatelor, ovăzului, a cărnii de pasăre, untului și a altor poziții numărate.

Însă țara noastră este extrem de vulnerabilă la schimbările climatice și diverse fenomene hidrometeorologice, care afectează productivitatea agriculturii, menționează autorii strategiei. În ultimii 20 de ani în Moldova au avut loc șase secete devastatoare (în anii 2000, 2003, 2007, 2012, 2015 și 2020), în urma cărora au suferit cca 75% din teritoriul țării.

“Producerea culturilor agricole a suferit direct în urma secetelor, comparativ cu anii precedenți, scăderea a fost de 36% în a.2020, 22% în 2015 și 34% în 2007”, - se spune în document. Și în anul curent, din datele prealabile ale Ministerului agriculturii, recolta de grîu a fost de cca 828 mii de tone, adică cu 47% mai mică ca în a. 2021. Și chiar dacă anual în Moldova se consumă cca 660 mii de tone, și deci chiar și cu această restanță recolta -2022 acoperă deplin securitatea alimentară a țării, climatologii vin cu pronosticuri sumbre pentru regiunea noastră.

În cele mai recente rapoarte ale Grupului interguvernamental de experți pentru schimbările climatice (IPCC) și a gazdei lui – Organizația Meteorologică Mondială (OMM) se spune, că de la începutul perioadei industriale în urma activității omului planeta a devenit mai fierbinte cu 1,1 grade, iar după depășirea indicatorului de1,5 grade procesele distructive și ireversibile se vor accelera simțitor. În prima jumătate a secolului clima se va schimba în continuare, indiferent de succesele omenirii în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Este semnificativ faptul, că în Memorandumul privind actualul program de colaborare cu Fondul Monetar Internaționale (semnat pe 30 noiembrie, trecut și publicat în ianuarie, curent ) probabil pentru prima oară în istorie FMI s-a arătat îngrijorat de schimbările climatice în impactul lor asupra agriculturii moldovenești. Chișinăul trebuie să se adapteze schimbărilor climatice, să asigure riscurile climatice și să revigoreze irigarea terenurilor.

De regulă, FMI rareori permite cheltuieli direcționate spre anumite sectoare, mai ales tradițional conservative, cum este agricultura. Dar deoarece “sectorul agricol, de importanță sistemică pentru Republica Moldova, este în continuare vulnerabil în fața calamităților naturale, ceea ce creează riscuri”, Fondul Monetar Internațional a acceptat să majoreze investițiile în programele de adaptare la schimbările climatice și atenuare a urmărilor lor.

Printre măsurile impuse de Fond – lărgirea accesului la sistemele de irigare, implementarea soiurilor de culturi agricole rezistente la secetă, luarea măsurilor eficiente de protecție împotriva grindinei și elaborarea unor programe inovatoare de asigurare a riscurilor agricole.

Și președinta Maia Sandu a vorbit, în cadrul recentei întrevederi cu agrarienii, despre faptul că agricultorii moldoveni trebuie să cultive culturi rezistente la secetă și să folosească noi metode de creștere a lor. A fost o simplă frază de formă, sau șefa statului a avut în vedere ceva concret nu știm cu siguranță, însă cu ceva ani în urmă într-un interviu pentru mass-media locală ecologistul Ilie Trombițchi, șeful ONG-ului Eco-Tiras, a povestit cum în a.2005 Washingtonul s-a pronunțat insistent împotriva includerii amendamentelor privind OMG în Convenția de la Aarhus ”Privind accesul la informații, participarea societății la procesul decizional și accesul la justiție în chestiunile de mediu”. Iar Maia Sandu, se știe, este o persoană, pentru care poziția Washingtonului contează . Și Fondul Monetar Internațional demult a devenit un instrument al politicii Statelor Unite.

Amendamentele despre care a vorbit Trombițchi obligau guvernele să informeze societatea și să o consulte în chestiunile privind aplicarea OMG - urilor noi pentru țară și regiune, precum și stabileau procedura unor asemenea consultări. Introducerea lor este meritul direct și al Republicii Moldova.

“Așa a fost să fie, că în a.2005 Moldova (nu fără participarea ecologiștilor) a introdus în pachetul de amendamente deja pregătit propria propunere, foarte progresistă. Cu mici modificări, aceasta a fost aprobată, în pofida cererii Washingtonului de a retrage amendamentul. Pe atunci ministru al mediului în RM era Constantin Mihailescu. El deja era gata să cedeze. Și atunci eu i-am propus: “Hai să convocăm toate persoanele interesate și să discutăm această chestiune ”. Căci e bine să ceri mai mult, ca să obții măcar ceva, nu să cedezi pur și simplu. Și Moldova nu și-a retras amendamentul. În rezultat, am reușit să ajungem la un compromis cu experții europeni, care i-a satisfăcut pe toți”, - a povestit Ilie Trombițchi portalului Newsmaker.

La întrebarea “De ce SUA cereau retragerea amendamentului în cauză?” el a răspuns: “Pentru că societatea obținea prea multe drepturi, ceea ce-i încurca Washingtonului, care în principiu întotdeauna a promovat OMG - urile”.

SUA, strămoșii culturilor modificate genetic, timp îndelungat au avut rolul de monopolist printre furnizorii tehnologiilor OMG. Însă în ultimii ani în avanscenă au ieșit alte țări, cum ar fi China și Brazilia. Pentru a-și păstra calitatea de lider pe acest segment, în a. 2019 SUA au simplificat procedurile de înregistrare a OMG de generație nouă, pe care autorii lor le prezintă ca fiind mai inofensive.

Peste 90% dintre toate OMG provin din SUA, Brazilia, China, India, Canada, Argentina. Dar deja de ani buni Washington pune presiuni pe UE, unde SUA vrea să-și exporte produsele alimentare modificate genetic. Anterior, partea americană a acționat punctual. Spre exemplu, în a. 2016 americanii le-au dat clar de înțeles partenerilor europeni, că “în sfera industriei auto progresul este posibil doar dacă UE își va revizui tarifele pentru exportul produselor agricole”. Actuala “realitate economică” din Europa - criza energetică și ca urmare posibila - criză alimentară, apărută nu fără participarea SUA, - poate ajuta Washingtonului să ducă la capăt aceste presiuni. Evident, asta va afecta și Republica Moldova, pentru conducerea căreia Uniunea Europeană și directivele ei e ceva asemănător cu o ”vacă sacră”.

În principiu, în jurul Moldovei deja se cultivă intens culturile modificate genetic. Astfel, reieșind din raportul USDA (Ministerul agriculturii din SUA) în a. 2020 în Ucraina vecină au fost modificate genetic 50-65% din recolta de soia, 10-12% din cea de rapiță și 1% din cea de porumb. Și chiar dacă în Ucraina nu există producerea legală a culturilor MG, experții USDA au menționat că “rezultatele pozitive ale testelor porumbului, rapiței și soia în întreprinderile exportatoare arată că în țară există producerea culturilor MG”. Și în România au fost permise unele modificări ale porumbului.

Desigur, cea mai corectă metodă de combatere a schimbărilor climatice și a secetelor este reîmpădurirea permanentă. Unu - dacă an de an noi am planta măcar 30 mii de hectare de pădure, peste 20 de ani am atinge media europeană de acoperire cu păduri, ceea ce ar îmbunătăți substanțial clima și ne-ar da posibilitatea să păstrăm umiditatea. Doi – zonarea și cultivarea soiurilor de culturi agricole rezistente la secetă, cultivate fără implicarea ingineriei genetice. Și evident, extinderea suprafețelor de terenuri irigate. Strategia de securitate alimentară pentru anii 2023-2030 prevede în acest sens măsuri ca elaborarea unui studiu de fezabilitate cu explorarea geologică și construirea instalațiilor pentru reținerea\păstrarea apelor revărsate, în scopul irigării. Construirea a 30 de bazine de acumulare pentru colectarea precipitațiilor. Reabilitarea a 10 sisteme de irigare centralizată.

Dar toate acestea costă scump și durează mult timp. Spre exemplu, costul total al Strategiei de securitate alimentară-2030 este evaluat la suma de 5,16 mlrd. de lei. Dar, conform logicii actualei conduceri a țării, putem proceda mai simplu și obține un venit mai ușor. Mai ales că la nivel global are loc promovarea intensă a “utilității” creșterii culturilor modificate genetic.

Astfel, conform raportului publicat în a. 2020 de compania britanică PG Economics, fermierii care au sădit culturi modificate genetic și-au sporit în a. 2018 veniturile cu cca 19 mlrd. de dolari și au redus emisiile de carbon cu 23 mlrd. de kilograme, echivalentul încetării, timp de un an, a exploatării unui număr de 15,3 mln. de vehicule auto. Mesajul “tehnologia culturilor modificate genetic are o contribuție importantă la reducerea impactului agriculturii asupra mediului și asigură aprovizionarea globală durabilă cu alimente” este trucul curent al lobbyștilor tehnologiilor MG în sectorul agricol.

Ecologistul Ilie Trombițchi susținea însă în a. 2018: “astăzi cel puțin jumătate din porumbul și din soia cultivată în Moldova este modificată genetic”. Iar savantul Boris Boincean, colaborator științific la ICȘ “Selecția”, spunea după seceta din a. 2020 că mulți dintre fermierii moldoveni folosesc semințe OMG, care-s mai rezistente la schimbările de temperatură. “Deja mulți dintre fermierii moldoveni folosesc semințe OMG – utilizarea lor, desigur, aduce un beneficiu economic. Dar aceasta poate dăuna ecosistemului țării și organismului uman. Trebuie să aplicăm metoda noastră clasică de prelucrare a solului ”, - menționa el.

În vara anului curent parlamentul a adoptat legea privind reglementarea și controlul organismelor modificate genetic. Ea interzice cultivarea plantelor superioare modificate genetic, cu excepția cercetărilor științifice făcute în condiții de izolare și excludere a posibilității de polenizare cu specii înrudite. Timp de 20 de ani de la adoptarea legii în cauză este interzisă cultivarea soiurilor de plante modificate genetic în scopuri comerciale . Este interzisă aducerea pe piață a organismelor modificate genetic, care conțin gene de rezistență la antibioticele folosite pentru tratamentul bolilor la oameni și animale.

Dar documentul permite plasarea pe piață a produselor modificate genetic, deși descrie modul în care va fi asigurată supravegherea și controlul prezenței OMG în produsele alimentare. Și stabilește cuantumul plăților pentru eliberarea autorizațiilor de activitate cu OMG: 2 mii de lei pentru fiecare organism modificat genetic pentru efectuarea cercetărilor științifice sau 40 mii de lei pentru plasarea pe piață a OMG - urilor predestinate folosirii pe post de produse alimentare sau furaj. Anterior legea interzicea plasarea OMG pe piață, și cei care o făceau încălcau legea, cu toate consecințele de rigoare. Acum însă – ai achitat niște sume modeste și hrănește în voie poporul moldovenesc cu OMG de producție străină!

Experții spun că, deși legea pare dură, severitatea ei este atenuată de sancțiunile nu foarte dure. Cum menționa anterior și ecologistul Ilie Trombițchi, expertiza siguranței unui OMG costă aproximativ 1 mln. de euro, ceea ce pentru Moldova, desigur, este peste puteri. De aceea RM se conduce, în fond, de deciziile și actele oferite de UE. Unde mai pui că “OMG poate importa fiecare fermier – mare lucru, semințe de roșii sau de soia, să zicem. Dacă e un volum mare de marfă, pur și simplu declari la intrare că ea nu este modificată genetic. Moldova nu este în stare să verifice veridicitatea acestei afirmații ”, - menționa Ilie Trombițchi.

Majoritatea savanților conștiincioși crede, că produsele modificate genetic dăunează organismului uman și proprietăților lui reproductive. Însă, cum se vede, conducerea noastră dependentă de Occident este nevoită să deschidă bariera pentru OMG. În această situație nu avem altceva de făcut - doar să ne aprovizionăm familiile cu principalele produse alimentare crescute cu forțe proprii la vilă, precum și să sprijinim producătorii locali, care cultivă și folosesc semințe și produse ”curate”, ”libere” de OMG.

Vladislav Bordeianu