Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

Ocluzia rîului

6 sep. 2018,, 18:03   Societate
13542 0

Specialiștii apreciază starea bazinelor acvatice din Republica Moldova ca pe o veritabilă catastrofă ecologică. Multe rîuri sînt poluate și seacă, pe ele se construiesc ilegal iazuri, majoritatea iazurilor nu se curăță și se transformă în mlaștini, iar izvoarele care cîndva erau considerate surse de apă pură, acum dispar sau apa lor nu mai este sigură pentru utilizare.

Ecologia nu este o prioritate

Prezența bazinelor acvatice naturale și calitatea bună a apei lor constituie un lucru foarte important pentru țară și populația ei. Potrivit datelor oficiale, rețeaua hidrografică a Republicii Moldova include 3621 de rîuri și rîulețe cu lungimea totală de 16 mii de kilometri.

Dacă în urmă cu peste un veac unele dintre arterele noastre acvatice erau navigabile, astăzi majoritatea lor au un debit de apă redus și sînt poluate puternic. Dar cel mai trist este faptul că situația în cauză preocupă ONG-urile de mediu, nu și pe autoritățile responsabile, deși aprovizionarea cu apă reprezintă o prioritate strategică a politicii sociale a statului. La noi însă problemele de mediu întotdeauna au foste departe de a fi o prioritate. Ne-o demonstrează și desființarea Ministerului Mediului ca structură de stat separată. Dar chiar și în anii existenței sale, acesta, de cele mai multe ori, era preocupat de constatarea problemelor, nu și de soluționarea lor practică. Totodată, a construit conducte pentru alimentarea cu apă și canalizare (prerogativa altor instituții și a autorităților locale), în loc să rezolve problemele legate de restabilirea echilibrului hidrologic al țării.

La finele lunii decembrie a anului 2017 Agenția Apele Moldovei, care încă mai exista, a anunțat încă o dată despre starea deplorabilă a rîurilor și pîraielor mici. Drept cauză a situației deplorabile din cadrul Agenției de Stat au fost numite acțiunile necorespunzătoare în acest sens ale autorităților locale, precum și construcția legală și ilegală a lacurilor de-a lungul și pe cursul rîurilor.


Ecoul greșelilor

Vladimir Garaba, președintele Organizației teritoriale Chișinău a Mișcării Ecologiste din Moldova, intervievat de NOI.md, a opinat că statul nu este cu adevărat preocupat de problema legată de starea rîurilor și a iazurilor.

- Problema este neglijată la maximum, a remarcat cu tristețe Vladimir Garaba. Ca și în multe țări în curs de dezvoltare, economia, în special agricultura, influențează mult mediul. Iar autoritățile, în loc să îmbunătățească situația, o complică și mai mult. Un șir de măsuri recente doar înrăutățesc starea bazinelor noastre acvatice. În 2018 a fost legiferată utilizarea apei din rîuri și iazuri pentru irigare, în cantități nelimitate. Aceasta se va solda cu faptul că volumul mic de apă acumulată în lunile de vară și toamnă se va epuiza rapid și cursurile rîurilor vor seca din nou, a menționat ecologistul.

Ce-i drept, potrivit informațiilor de care dispune redacția Noi.md, această lege a fost pregătită, aprobată de Guvern, dar nu a fost încă adoptată de Parlament.

Potrivit lui Garaba, vara, în Moldova nu seacă deocamdată un singur rîu – Răutul. Dar asta doar pentru că el este ”alimentat” de apele reziduale din Bălți și alte orașe din preajma sursei de apă. Celelalte rîuri, fără excepție, pe timp de vară se usucă. Și acest lucru este legat, într-o mare măsură, de consumului nerezonabil și necontrolat de apă, atît pentru irigații, cît și pentru alte scopuri.

- Situația nu se ameliorează, o știu toți cei preocupați de protecția mediului, constată interlocutorul nostru. Guvernul însă consideră că în rîurile interne avem atît de multă apă, că o putem folosi pentru irigare. Dar în Moldova doar două bazine acvatice naturale pot fi utilizate pentru consumul de apă – Nistrul și Prutul. Toate celelalte rîuri au un debit de apă cu 40-90% mai mic decît cel normal.

Iar curățarea rîurilor și a iazurilor, susține Garaba, nu reprezintă metode ecologice de soluționare a problemei.

- Înnămolirea bazinelor este un proces firesc, afirmă ecologistul. Oricine închiriază un teren și sapă în el un iaz trebuie să înțeleagă că peste ani va începe înnămolirea lui. De aceea, de curățarea acestor surse acvatice trebuie să se ocupe înșiși proprietarii lor. Iar în ceea ce privește cursul rîurilor, majoritatea lor a fost îndreptat. Firește, astăzi aceste canale și cursurile vechi s-au înnămolit. Rîul trebuie să curgă pe cursul pe care l-a ales el singur, ecologia nu presupune curățarea artificială. Odată ce omul începe să construiască iazuri, baraje, el oprește cursul și distruge rîul. În anii 50-60 ai sec. XX au fost comise două mari greșeli – au fost îndreptate cursurile unor rîuri și construite pe rîuri numeroase lacuri și iazuri – pentru a opri procesul de eroziune, pentru a crește pește, pentru irigații etc. S-a modificat și mediul: treptat crește temperatura, evaporările de la suprafața solului se măresc, precipitațiile se reduc. Și omul, și natura favorizează degradarea și înrăutățirea rețelei noastre de rîuri interne.

Despădurirea totală

Și Ilia Trombițchi, doctor în biologie, președintele Asociației Internaționale a Păstrătorilor Rîului Nistru „Eco-Tiras”, este îngrijorat de starea rîurilor și a bazinelor acvatice din țara noastră. Potrivit lui, situația ar putea fi mai bună dacă în țara noastră pădurile ar ocupa suprafețe mai mari decît cele din prezent. Inițial, pădurile acopereau cca 30-33% din teritoriul Moldovei, iar în partea centrală și de nord – 60%, astăzi însă, conform datelor oficiale, ”plămînii verzi” ai țării ocupă doar 11% din teritoriu, iar dacă ținem cont de calitatea lor – de facto, avem cel mult 7% de păduri, spune savantul. Este extrem de puțin pentru a putea reține pentru un timp mai îndelungat apa adusă de precipitații.

- Pădurea este factorul de formare a apelor terestre și a celor freatice, menționează Ilia Trombițchi. Deoarece pădurile veritabile au fost înlocuite cu cele plantate și în mare parte – arate, s-a modificat posibilitatea teritoriului de a acumula apă. Adesea apa este pierdută. După ploaie, cea mai mare parte a ei se scurge și se evaporă din arături. Este principala cauză a dispariției cursurilor mici de apă. O măsură de păstrare a lor ar fi putut deveni restaurarea zonelor de protecție a apelor și a fîșiilor de-a lungul rîurilor în conformitate cu Legea nr. 440 din 27 aprilie 1995 cu privire la zonele și fîșiile de protecție a rîurilor și rezervoarelor de apă. Dar această lege, din păcate, există numai pe hîrtie. Nici hotărîrea de guvern din 2012, care stipulează restaurarea rețelei ecologice naționale și finanțarea acesteia pentru perioada anilor 2012-2018, nu a fost îndeplinită. An de an, bugetul nu prevede mijloace în aceste scopuri. Și rîurile mici continuă să moară.

În plus, s-a adăugat un factor important – schimbarea climei, spune doctorul habilitat în biologie. Fiecare an este tot mai fierbinte, ceea ce provoacă pierderi firești de apă, iar aceasta este o amenințare directă pentru agricultură. Situația ar putea fi ameliorată prin extinderea pădurilor în scopul obținerii apei pentru irigare și dezvoltare, dar pentru aceasta e nevoie de măsuri reale de adaptare la schimbările climatice.

Rîurile continuă să moară și din cauza eroziunii apelor, în timpul ploilor humusul din zonele înalte este spălat în rîulețe mici, acestea se înnămolesc, iar solul își pierde bonitatea.

- Nu trebuie să curățim rîurile, trebuie să le restabilim filtrele naturale, pierdute în anii 60 ai secolului trecut, cînd multe rîuri mici au fost îndreptate, spune Ilie Trombițchi. Ele aveau meandre, erau șerpuitoare și, datorită acestui fapt, puteau să se curețe singure, dar după ce au fost îndreptate, această funcție a lor a dispărut.

Ecologistul susține că, la dorință, situația poate fi oricînd îmbunătățită, mai ales că legi necesare există, însă ele trebuie să funcționeze. Deocamdată toate se reduc la rapoarte adresate curatorilor occidentali și organizațiilor internaționale de finanțare cu privire la îndeplinirea obligațiilor asumate, demonstrarea strategiilor, programelor și planurilor adoptate.

Ilia Trombițchi spune că în ultimii ani s-a activizat procesul de creare a consiliilor privind bazinele rîurilor mici. Adică autoritățile locale și societatea civilă creează structuri de salvare a rîurilor mici.

- Însă acestea se confruntă cu numeroase probleme. Unu – pentru că nu există o susținere din partea statului în lupta cu poluanții. Doi – nu există resurse suficiente pentru înfăptuirea măsurilor practice. Este importantă atragerea comunităților locale, dar sărăcia în creștere nu le permite oamenilor să cugete la viitor și să adopte măsuri pentru a păstra rîurile mici. Spre exemplu, e dificil să împădurești terenurile rămase în proprietatea statului, dat fiind că, de regulă, pe ele pasc vitele proprietarilor privați.

Activitatea destructivă a omului

Și expedițiile organizate de unele ONG-uri de mediu vorbesc despre starea catastrofală a arterelor noastre acvatice. În discuția cu Oleg Sclifos, președintele Fundației pentru Dezvoltare Ecologică „Ecodava”, am clarificat că expedițiile lor pe Bîc și Răut au confirmat starea deplorabilă a acestor artere acvatice pe tot cursul lor.

- Bîcul își are izvorul la Temeleuți, Călărași. Trece prin orașele Călărași, Strășeni, Chișinău, Anenii Noi și se varsă în Nistru, Oleg Sclifos ne aduce aminte datele din cursul de geografie. Pe parcursul expediției noastre de pe Bîc, au fost depistate probleme pe fiecare segment. Mai sus de Călărași am depistat un baraj care închide total cursul apei. Este problema autorităților locale, care nu se preocupă de segmentul de rîu care trece pe teritoriul lor. De la izvorul Bîcului la Călărași nu se respectă zona de protecție acvatică, acolo gunoiștile se află nemijlocit pe malul rîului. La Călărași nu există un sistem centralizat de canalizare, de aceea, prin toate pîraiele scursorile ajung în rîu.

Potrivit președintelui Fundației „Ecodava”, probleme enorme există la Strășeni, unde din sistemul centralizat de canalizare de odinioară a rămas doar stația de pompare. Cîndva toate scurgerile din sistemul de canalizare Strășeni, în mod centralizat, erau îndreptate, prin sistemul de canalizare, spre stația de epurare a apelor reziduale din Chișinău. Însă sistemul, în ultimii ani, a ieșit din funcțiune, de aceea stația pompează deșeurile pe sectorul din preajma rîului. Pe timp ploios acestea se scurg în Bîc și apoi ajung în lacul Ghidighici. Există probleme și la Cojușna, unde se află o întreprindere de producere. În cadrul expediției în s. Gura Bîcului ecologiștii au descoperit că pe acest segment apa este de culoare neagră și are miros respingător. Problema a apărut deoarece la Anenii Noi a ieșit din funcție stația de epurare. Membrii expediției au dar alarma și autoritățile parcă au soluționat problema, însă apa este murdară în continuare. Investigațiile ulterioare au demonstrat că sursa poluării este o fermă zootehnică, ale cărei reziduuri se deversează în rîul Bîc.

Mai multe probleme există și în cazul Răutului. Una dintre ele este construirea unor baraje de lemn, iezături pentru prinderea peștelui. Peștele care merge să depună icrele se oprește în aceste baraje și moare. O altă problemă este legată de nămolul acumulat de-a lungul îngrădirilor, fapt care, în scurt timp, duce la apariția insulițelor și dispariția iazurilor. A treia problemă de pe Răut o constituie gunoiștea centrală a Orheiului, amplasată în apropierea imediată a rîului. Pe timp de ploaie scursurile din ea ajung direct în rîu.

- De cele mai multe ori autoritățile locale spun că nu au bani pentru a soluționa problemele, dar eu cred că pentru a ameliora situația multor surse de apă nu este nevoie de bani mari, se arată convins Oleg Sclifos. Pentru început trebuie amendați infractorii. Apoi trebuie să vedem ce e cu stația de pompare din Strășeni. Administrația locală elaborează de patru ani un proiect de construire a stației de epurare în acest oraș, pe durata mandatului în vigoare promite să finalizeze elaborarea studiului de fezabilitate a instalației. Dar este o aberație. Seamănă mai mult a tragere de timp, a dorința de a se mai afla încă patru ani la putere. Noi le-am spus că acum este reală reparația sistemului de canalizare existent: și din punct de vedere temporal, și din cel al banilor. Că doar nu este normal ca patru ani să se tot elaboreze studiul de fezabilitate. Stația de epurare costă milioane de euro. Dacă 4 ani se lucrează la elaborarea proiectului, putem presupune cît timp vor fi căutați banii și vor dura lucrările propriu-zise. În tot acest răstimp scursurile merg direct în rîul Bîc. Chiar dacă autoritățile din Strășeni ne asigură că acum situația se află sub control și că scursurile nu ajung în rîu, adevărul este altul. Am filmat teritoriul cu o dronă și am văzut că situația acolo este de-a dreptul catastrofală.

S-au limitat la activități pe hîrtie

Anterior NOI.md a scris că, deși autoritățile locale recunosc faptul că problema sistemului de canalizare a atins cote alarmante din cauză că sectorul de acumulare și deversare a apelor reziduale nu funcționează și de aceea ele se deversează direct în rîul Bîc, autoritățile locale nu întreprind nimic în afară de activitatea ”pe hîrtie”. Primarul de Strășeni, Valentina Casian, a fost de acord că construcția stației de epurare ar pune capăt tuturor problemelor, dar autoritățile locale nu dispun de mijloace pentru realizarea unui proiect atît de mare și nici nu știu cît poate dura aceasta.

- Noi am elaborat proiectul tehnic de construire a stației de epurare, al cărei cost este evaluat la zeci de milioane de lei, a relatat ea, intervievată de NOI.md. Pentru noi este o sumă enormă, egală cu bugetul localității în întregime. De aceea noi am propus ca stația să fie construită în cadrul proiectului de construire a apeductului Chișinău-Strășeni-Călărași, finanțat de KfW, pentru care au și fost alocați 16,5 milioane de euro, a spus Valentina Casian.

„Am propus” și cu asta activitatea Primăriei Strășeni în cea mai importantă problemă pentru localitate s-a epuizat? Între timp, s-a aflat că, în scopul soluționării operative a problemei stației de epurare din localitate, Compania DAAC Hermes a transmis administrației din Strășeni (la rugămintea primarului Valentina Casian) o pompă suedeză nouă pentru curățarea fracțiilor mari.

Președintele acestei companii, Vasile Chirtoca, care a absolvit școala la Strășeni și și-a petrecut tinerețea în acest oraș, își amintește de vremurile cînd era aproape imposibil să treci Bîcul prin vad, iar băieții se scăldau și prindeau pește în acest rîu.

- Era un rîu cu apă multă și curată, pe care a fost edificat rezervorul Ghidighici – locul de odihnă al chișinăuienilor și băștinașilor satelor din apropiere, spune Vasile Chirtoca. În perioada sovietică a fost construit sistemul de canalizare sub presiune cu lungimea de 10 km de la Strășeni la Vatra (pe atunci stația Ghidighici), de unde apele reziduale curgeau liber spre stația de epurare din Chișinău. Noi înțelegem importanța ameliorării mediului din țara noastră, participăm la realizarea mai multor proiecte ecologice și vrem să ajutăm statul și autoritățile locale – material sau pe post de experți, prin intermediul Fundației „EcoDava”. De aceea, după ce www.noi.md a scris despre deversarea scursurilor de canalizare în lacul Ghidighici, la începutul anului 2016 eu m-am întîlnit cu primarul de Strășeni, dna Casian, am clarificat problema și i-am propus ajutorul nostru. În discuția cu ea am ajuns la concluzia că în următorii 10 ani e puțin probabil să fie construită stația de epurare, de aceea e nevoie să fie urgent restabilită stația de pompare și colectorul de canalizare sub presiune, care duce spre or. Vatra. Dna Casian a spus că Primăria este gata să aducă în ordine colectorul (cu includerea acestor cheltuieli în bugetul raional), însă au nevoie de o pompă scumpă pentru fracțiile mari. M-am oferit să-i ajut și, avînd cuvîntul de onoare al primăriței, acum un an am cumpărat și am transmis Primăriei Strășeni o pompă suedeză care a costat cca 200 de mii de lei. Dar nici azi administrația orașului nu a făcut nimic, pompa staționează. Conducerea Primăriei ne-a mințit nu numai pe noi, dar și pe locuitorii orașului și ai raionului, pe chișinăuieni, plus la toate are de suferit natura, degradează Bîcul, nivelul apei scade tot mai mult, iar cea rămasă prinde floare. Și era suficientă suma de doar cîteva zeci de mii de lei pentru studiul rețelei de canalizare și elaborarea măsurilor de reparare a ei. Banii puteau fi colectați de la proprietarii caselor și numeroaselor baze de odihnă de pe malul rezervorului de apă. Ei tot au nevoie de un sistem bun de canalizare… În soluționarea acestei probleme s-ar fi putut implica ONG-urile de media. Dar pentru aceasta trebuie să ai niște cunoștințe, abilități de organizator, și cel mai important – să nu fii indiferent și să dorești cu adevărat să faci acest lucru.

Principiul „omul lumii”

De asemenea, important este și faptul ca șefii structurilor de stat implicate să nu se limiteze la enumerarea măsurilor necesare pentru ameliorarea situației din bazinele rîurilor mici și medii (lichidarea surselor de poluare a apelor, curățarea și amenajarea izvoarelor din care pornesc rîurile mici, demontarea barajelor construite ilegal în scopul irigării sau adăpării vitelor, conștientizarea importanței rîurilor mici pentru ecosistemele ținutului și a necesității păstrării bazinelor acvatice naturale).

Deocamdată, de aceste probleme se ocupă organizațiile de mediu în cadrul școlilor de vară, al expedițiilor. Astfel, potrivit Nataliei Cravciuc, președinta Centrului Republican Gutta-Club, pe parcursul a șapte ani, vara, ei organizează o tabără ecologică unde vin copii din diverse localități ale Moldovei și din alte țări.

- Una dintre zilele acestui program, în mod obligatoriu, este consacrată desfășurării curățeniei în satul și pe rîul din preajmă, spune N. Cravciuc. Dacă în localitate există un rîuleț, principiul este comun: nu contează unde te afli și că nu este gunoiul ”tău”. Tu ești parte a Naturii, iar Natura – parte a ta. Și este important să le arătăm localnicilor că au venit în tabără copii din toată Moldova, și acești copii fac ordine într-un sat care nu este al lor. Nu e un scop, este viața de zi cu zi. Și unii localnici ni se alătură. Pe timpul verii avem patru tabere în locuri diferite. Deci avem 4 acțiuni complete în 4 sate.

Lidia Guțu

Epilog: În viitorul apropiat, redacția portalului Noi.md intenționează să publice materiale referitoare la construcția unicat a unui parc eco în satul Varnița, raionul Anenii Noi.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?