X 
Transnistria stiri: 1406
Eurovision stiri: 504

Consiliul Europei va monitoriza și în continuare Moldova

16 oct. 2019,, 17:48   Analitică
11738 3

Sesiunea de toamnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) a fost plină de evenimente diferite și semnificative, dar țării noastre i-a fost totuși acordată o atenție sporită.

Raportul Consiliului Europei (CE), în care a fost reflectată situația din țara noastră după schimbarea puterii și eforturile de deoligarhizare a instituțiilor publice, a provocat reacții contradictorii în Moldova și peste hotarele ei. În același timp, a devenit clar că republica va fi în continuare monitorizată de această, cea mai veche pe continentul european, instituție interguvernamentală și interparlamentară.

La Strasbourg, din cele menționate de un eurodeputat, Moldova este considerată ”victima unui oligarh, care a reușit să preia controlul deplin asupra statului”. Totuși, există speranța că autoritățile vor reuși să-și realizeze intențiile și țara va fi preluată în totalitate de propriii cetățeni. Iar pe parcursul alegerilor generale locale din 20 octombrie 2019, autoritățile trebuie să asigure toate standardele democratice.

Deși majoritatea parlamentarilor europeni antrenați în discuții au apreciat pozitiv ritorica CE în adresa Moldovei, un șir de politicieni au avut și unele obiecții. De exemplu, a răsunat opinia că la Strasbourg accentele au fost puse nu tocmai corect, forțele politice din Moldova fiind divizate în proeuropene și prorusești, deoarece Moldova, ca stat independent, tinde spre o colaborare reciproc avantajoasă cu toți actorii internaționali importanți.

Monitorizați timp de 22 de ani


Moldova a aderat la CE cu mai bine de 24 ani în urmă, devenind a 36-a și prima în spațiul post-sovietic țară-membră a celei mai mari organizații europene, care azi unește 47 de țări. De la 1997 încoace țara noastră este monitorizată, și această monitorizare a devenit cea mai de durată în istoria CE. În afară de Moldova, în prezent acestei proceduri este supusă Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bosnia și Herțegovina, Georgia, Rusia, Serbia, Turcia și Ucraina. Alte trei țări se află la etapa de dialog post-monitorizare: Bulgaria, Muntenegru și Macedonia de Nord.

Chestiunea privind trecerea Moldovei la perioada de post-monitorizare a fost abordată de diferite guverne ale ei, dar nu a fost să fie. Iar din cele demonstrate în timpul dezbaterilor din cadrul sesiunii de toamnă a APCE, în viitorul apropiat Moldova va fi monitorizată în continuare. Ședințele în plen ale APCE s-au desfășurat în Palatul Europei la începutul lunii octombrie. Moldova a delegat la Strasbourg trei parlamentari: Doina Gherman - șefa delegației naționale la APCE, președinta comisiei pentru drepturile omului și relații interetnice, Inga Grigoriu – vicepreședinta comisiei de mediu și dezvoltare regională și Andrian Candu, membru al comisiei politică externă și integrare europeană.

Chiar dacă temele sesiunii de toamnă s-au axat pe un șir întreg de chestiuni, inclusiv sărbătorirea celor 70 de ani ai Consiliului Europei cu participarea lui Emmanuel Macron, președintele Franței, și examinarea raportului privind funcționarea instituțiilor democratice în Moldova a trezit interesul APCE. La dezbateri au participat, în afară de membrii delegației RM, și 14 europarlamentari. Pe post de autori ai documentului, elaborat în urma vizitei întreprinse în republică de delegația oficială a APCE în iulie, curent, au vorbit coraportorii APCE pentru Moldova, Egidius Vareikis (Lituania) și Marivonne Blondin (Franța). Ei fac parte din componența Comitetului pentru îndeplinirea angajamentelor luate de statele-membre ale Consiliului Europei (așa-numitul Comitet de monitorizare).

Majoritatea oratorilor au salutat schimbările calitative care au avut loc în Republica Moldova, și apreciat transferul pașnic al puterii, anularea sistemului electoral mixt, modificarea regulilor de numire a procurorului general și inițiativele de reformare a justiției. Europarlamentarii au apreciat și crearea coaliției parlamentare din partide politice cu viziuni diferite, care și-au exprimat intenția fermă să urmeze scopurile comune ale guvernării. După dezbateri, plenul APCE a aprobat, cu majoritate de voturi, un șir de amendamente la raport și la proiectul rezoluției privind funcționarea instituțiilor democratice în Republica Moldova.

Despre ce vorbește raportul: de la deoligarhizare la combaterea corupției

APCE a salutat transferul pașnic de putere, rezistența și înțelepciunea poporului moldovenesc, care prin votul său și-a exprimat clar dorința schimbărilor politice și așteptările unor schimbări adevărate. Autorii raportului au subliniat că PSRM și blocul ACUM, care au format coaliția de guvernare, reprezintă majoritatea electoratului moldovenesc și au reușit să ajungă la înțelegeri privind scopurile politice comune, în pofida viziunilor politice diferite.

APCE menționează că guvernul și-a asumat sarcina prioritară de a deoligarhiza țara și a combate corupția. Măsurile luate au fost recunoscute legale și necesare eliminării elementelor ”statului capturat” din instituțiile publice. În același timp, APCE a adresat autorităților moldovene chemarea să se convingă de faptul că acești pași le vor permite să reformeze sistemul și într-un final – să consolideze instituțiile democratice.

Consiliul Europei a chemat autoritățile să asigure ca reformele de ”curățare” a instituțiilor publice să corespundă normelor europene în partea ce ține de depolitizarea și independența instituțiilor, inclusiv a sistemului judiciar și a procuraturii, precum și de respectarea drepturilor opoziției.

APCE le-a recomandat autorităților moldovene să continue, cu ajutorul Consiliului Europei, eforturile de îmbunătățire a legislației electorale după anularea sistemului mixt de vot, de reformare a sistemului judiciar, de combatere a corupției și spălării banilor, precum și de investigare a fraudei bancare. APCE a declarat că va urmări în continuare evoluția evenimentelor din Moldova în cadrul procedurii de monitorizare.

”Moldova merită sprijinul nostru”

Influentul deputat austriac, fost președinte al Comitetului de monitorizare APCE, Stefan Schennach, menționează că cunoaște bine situația din Moldova. Din spusele sale, ”țara este foarte slăbită de criza politică din ultimii ani, care a cuprins eșaloanele superioare ale puterii”. Schennach consideră că, conținutul raportului și rezoluțiile demonstrează clar necesitatea continuării monitorizării din partea CE. Despre aceasta vorbesc și colegii lui Schennach din APCE, unde mai pui că în Moldova această opinie nu este contestată nici de reprezentanții partidelor aflate la guvernare, nici de opoziție.

Cei din PDM, spre exemplu, consideră că monitorizarea evenimentelor din RM trebuie să fie și mai dură. Această chemare a adresat-o APCE deputatul democrat Andrian Candu. ”Actuala guvernare a început o adevărată hărțuială a liderilor și membrilor partidelor de opoziție. Au loc numeroase abuzuri, încălcări de lege și proceduri pentru ridicarea imunității parlamentare a deputaților”, a declarat Candu. El a supus criticii acțiunile autorităților de depolitizare ale instituțiilor publice și a menționat că multe legi importante adoptate în Moldova în ultimul timp nu au fost expertizate de Comisia de la Veneția. Deputatul spune că ”toți au așteptări mari de la guvern, dar există riscul că aceste așteptări se vor transforma într-un mare eșec”.

În același timp, majoritatea membrilor APCE care și-au exprimat poziția privind RM, cred că actuala guvernare a Moldovei merită pe deplin creditul de încredere acordat de alegători. ”Noul parlament este tînăr, el are intenții bune. Autoritățile recunosc că le lipsește experiența. Dacă auzi de la un membru al acestui parlament că democrația poate fi puternică doar dacă lupți pentru ea zilnic, nu poți să nu fii optimist în privința viitorului Moldovei”, a menționat Frederic Reiss, reprezentantul Franței la APCE, care a vizitat recent Moldova.

Maryvonne Blondin, coraportor APCE pentru Moldova, a menționat ”modificările serioase în societatea moldovenească după căderea Partidului Democrat și evadarea din țară a lui V. Plahotniuc și I. Șor, care figurează în dosarul penal privind manipulările financiare”. Potrivit ei, poporul moldovenesc are așteptări enorme de la noua conducere a țării și Consiliul Europei este gata să sprijine implementarea reformelor preconizate. ”Poporul aflat la intersecția de lumi merită sprijinul și atenția noastră totală”, a declarat Blondin.

În incinta Palatului Europei numele fostului lider al PDM a răsunat de multe ori. ”Chiar în inima Europei o țară a devenit victima oligarhului, care a reușit să preia controlul total asupra acestui stat. Raportorii vorbesc despre capturarea statului, vă dați seama despre aceasta?! Adică, instituțiile statului au fost folosite în interesul unor persoane private. Dl Plahotniuc a preluat totul și noi nu am putut face nimic. Fiind un stat capturat de o persoană concretă, Moldova înainta spre apropierea de UE. Sper că acum țara va aparține propriilor cetățeni. Intențiile guvernului sună bine, dar trebuie să vedem cum va fi realizarea lor ulterioară”, a menționat Tiny Kox, reprezentantul Olandei la APCE și membru al Comitetului pentru monitorizare.

Despre reforma justiției și a Curții Constituționale

Reacțiile multor europarlamentari denotă că diferite țări-membre ale UE au fost șocate de deciziile Curții Constituționale a RM, adoptate în perioada 7-9 iunie, privind dizolvarea parlamentului, nerecunoașterea noului guvern și înlăturarea temporară din funcție a președintelui țării. Maryvonne Blondin a subliniat că, Comisia de la Veneția a CE a recunoscut aceste decizii ca fiind incompatibile cu propriile proceduri ale CC și cu principiul egalității părților în condițiile unei crize politice.

Reprezentantul Austriei, Stefan Schennach, a menționat că în ultimii ani Moldova a fost adesea numită ”stat capturat” și, totuși, el a fost uimit de utilizarea repetată, în raport, a termenului ”deoligarhizare”. ”Ceea ce a făcut în Moldova Curtea Constituțională, ridică mari semne de întrebare. Este evidentă necesitatea reformării acestui organ, pentru a exclude repetarea unor evenimente similare”, consideră Schennach.

Jacques Le Nay, senator francez, spune că criza dezlănțuită în Moldova în iunie 2019 după deciziile Curții Constituționale, putea avea urmări catastrofale, dar ”din fericire, s-a reușit depășirea ei pașnică”. În opinia sa, măsurile luate în vederea reformării sistemului judiciar, care a participat la spălarea capitalurilor și suferă din cauza corupției, au o importanță foarte mare. ”Din sectorul bancar a dispărut un miliard și nu este clar de ce instituțiile statului nu au împiedicat acest proces. Actuala guvernare trebuie să facă lumină în această situație”, subliniază parlamentarul.

O altă temă discutată intens a fost reforma justiției, proiectul căreia a fost trimis pentru expertizare Comisiei de la Veneția. Mai multe persoane oficiale au apreciat pozitiv intenția autorităților moldovenești. Amelie de Montchalin, secretar de stat al Franței, care a vorbit în numele Comitetului de miniștri al CE, a amintit despre recenta sa vizită în Moldova, unde a venit să exprime susținerea Franței și a APCE pentru reformele în desfășurare. ”Acest guvern are ca prioritate consolidarea ordinii de drept în Moldova. Noi trebuie să-l susținem, deoarece este o sarcină complicată și Consiliul Europei are un rol important aici”, a declarat Montchalin.

Iar Maryvonne Blondin a menționat că autoritățile moldovenești și-au concentrat eforturile pe reforma justiției în dorința de a pune reprezentanții acestui sector în serviciul cetățenilor. În același timp, potrivit ei, au fost luate măsuri de eliberare a instituțiilor publice de sub influența politică, au fost modificate regulile de alegere a procurorului general, elaborate inițiative de reformare a Consiliului suprem al magistraturii și a Consiliului suprem al procurorilor.

”Noi nu putem proceda ca predecesorii noștri”

Coraportorii APCE pentru Moldova subliniază că, în scurt timp, în țara noastră vor avea loc alegeri generale locale, la monitorizarea cărora va participa misiunea de observatori a Congresului autorităților locale și regionale a CE. ”Așteptăm ca Moldova să asigure respectarea tuturor standardelor democratice și a angajamentelor sale în cadrul procesului electoral”, a menționat Maryvonne Blondin.

În opinia parlamentarului francez Federic Reiss, autoritățile RM și-au declarat prioritățile și disponibilitatea de a demonstra fermitate, pentru ca tinerii Moldovei să aibă un viitor demn. ”Dacă actuala coaliție va învinge în alegerile generale locale, preconizate pentru 20 octombrie, asta ar fi doar benefic”, a conchis reprezentantul Franței.

Doina Gherman, șefa delegației naționale la APCE, a menționat că ”regimul precedent nu a cedat fără luptă, dar am demonstrat fermitate în implementarea reformelor, de aceea în Moldova democrația a reușit să supraviețuiască”. În numele autorităților moldovenești ea a dat membrilor APCE asigurări că RM este gata să respecte angajamentele asumate și să acționeze conform recomandărilor Consiliului Europei. Ea a mai exprimat încrederea, că în scurt timp schimbările pozitive în țară vor deveni și mai evidente. ”Schimbarea nu este un lucru simplu, dar rezultatele deja se fac simțite”, a declarat Doina Gherman.

Deputata Inga Grigoriu, o altă reprezentantă a Moldovei, a explicat de ce schimbările sistemice în țară vor necesita ceva mai mult timp. «”Cetățenii și-au pus în noi mari speranțe. Poporul a pierdut încrederea față de instituțiile statului, sistemul judiciar era folosit în interesul privat al unor anumite persoane. Noi dorim ca dezvoltarea să fie mai dinamică, așa cum o cer și cetățenii. Noi am promis schimbări ferme, rezultate semnificative, care vor fi simțite cu timpul. Noi nu putem acționa ca predecesorii noștri. Noi ne-am propus obiective pe termen lung, dorim să transformăm Moldova într-un stat prosper, în care oamenii vor dori să revină”,- a menționat Grigoriu.

Reprezentantul Rusiei la APCE, membrul Comitetului Consiliului Federației pentru afaceri externe, Alexei Condratiev, fost observator în cadrul alegerilor parlamentare din februarie în Moldova, spune că cunoaște situația din țară, inclusiv în ajun de alegeri generale locale. Apreciind, în fond, pozitiv viziunea coraportorilor APCE asupra Moldovei, el a spus că are ”o singură obiecție mică”. ”În opinia mea, în raport nu au fost puse corect accentele – președintele Igor Dodon și PSRM au fost numiți proruși, iar blocul ACUM și conducerea acestuia – forțe politice prooccidentale. E la fel cum i-am numi politicieni prooccidentali pe Macron sau Merkel. Moldova este un stat independent, care își dorește o colaborare reciproc avantajoasă cu toți actorii internaționali importanți”, a subliniat Condratiev.

Alexei Donciu

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?