Conflictul a fost rezolvat? Cum judecători și-au reglat conturile?

Conflictul a fost rezolvat? Cum judecători și-au reglat conturile?

După depunerea jurămîntului, noua componență a Curții Constituționale a Republicii Moldova (CC) a început să își exercite atribuțiile, iar luni, 19 august, a fost ales președintele acestei instituții.

După procedura de alegere prin vot secret, acest fotoliu a fost ocupat de un fost deputat al Partidului Socialiștilor, Vladimir Țurcan, a cărui candidatură a apărut în ultimul moment printre pretendenții la mantia de judecător. În jurul procedurii de alegere a președintelui Curții Constituționale au existat discuții aprinse, cu toate acestea, în timpul dezbaterilor, cu legalitatea procedurii și lipsa motivelor pentru revizuirea rezultatelor votării au fost de acord chiar și acei judecători care au vorbit despre încercările de influență.

Potrivit experților, acum autoritățile trebuie să treacă de la dispute și reglări de conturi la restabilirea ordinii în sistemul jurisdicției constituționale și adoptarea unei noi redacții a Constituției.

În viitorul apropiat, autoritățile intenționează să restabilească ordinea în sistemul jurisdicției constituționale și să adopte o nouă versiune a Legii cu privire la Curtea Constituțională, care a fost creată cu 25 de ani în urmă și care trebuie revizuită. În special, se propune extinderea numărului subiecților care au dreptul să depună o sesizare la Curtea Constituțională, delimitarea clară a interpretării Constituției, precum și crearea unui mecanism de revizuire a sentințelor Curții Constituționale. Acest lucru, potrivit experților, va contribui la îmbunătățirea imaginii instanței și la renunțarea la deciziile luate de componențelor anterioare în avantajul intereselor politice imediate, care contravin propriilor proceduri ale Curții Constituționale și doctrinei naționale a dreptului.

„Un fel de lustrație”

Prima vacanță la Curtea Constituțională a apărut pe 20 iunie, cînd Mihai Poalelungi și-a dat demisia din funcția de președinte al Curții Constituționale. Pe 26 iunie, alți cinci judecători constituționali i-au urmat exemplu. Acest lucru s-a întîmplat după ce Comisia de la Veneția a Consiliului Europei a criticat dur deciziile luate între 7 și 9 iunie, care, ulterior, au fost anulate de aceeași Curte Constituțională. În acea perioadă, reamintim, instanța nu a recunoscut noua majoritate parlamentară și noua componență a guvernului. În același timp, președintele Igor Dodon a fost suspendat temporar din funcție, iar exercitarea atribuțiilor sale i-a fost încredințată fostului premier, Pavel Filip.

La aproape două luni după ce țara a rămas fără Curte Constituțională, autoritățile legislative, executive și juridice au finalizat procedurile de identificare a noilor candidați. Conform legii, Curtea Constituțională este formată din șase judecători numiți pentru un mandat de șase ani. Doi judecători sînt numiți de parlament, doi de guvern și doi de Consiliul Suprem al Magistraturii. În lunile iulie și august în aceste organe de stat au fost organizate concursuri pentru ocuparea acestor funcții.

Chiar de la început, condițiile de participare și criteriile de selecție nu au fost destul de clare, ca rezultat, mulți pretendenți au depus cereri de participare la trei concursuri concomitent. La alegerea judecătorilor constituționali a fost luat în considerare nivelul de instruire și experiență în domeniul juridic, deținerea unei reputații profesionale bune, lipsa cazurilor de neglijență gravă în ceea ce privește drepturile și libertățile fundamentale sau încălcarea lor intenționată. În plus, candidații nu trebuiau să fie prezenți în deciziile Curții Europene împotriva Moldovei, în acțiuni compromițătoare, inclusiv în investigații jurnalistice, precum și să nu aibă o apartenență politică.

Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM), deși a extins procedurile de concurs, a fost primul care a delegat noi judecători la Curtea Constituțională. După ce a examinat dosarele a 14 pretendenți, la sfîrșitul lunii iulie el a decis să-i aleagă pe Serghei Țurcan și Eduard Ababei. Țurcan este cunoscut ca membru al CSM, iar Ababei este avocat, unul dintre fondatorii Institutului Național de Justiție, care a lucrat anterior în calitate de vicepreședinte al Curții de Apel Bălți.

Concursul de la CSM a fost însoțit de o serie de declarații scandaloase. Unul dintre reclamanți, avocata Angela Istrati, și-a retras candidatura, spunînd că nu a vrut să participe la o „imitare a concursului”. În același timp, unii experți au criticat poziția ministrului Justiției, Olesea Stamate, care, din cauza că a plecat în concediu, nu a participat la ședința CSM, la care au fost aleși membrii Curții Constituționale. Ea a venit doar cu recomandări pe rețelele sociale, atrăgînd atenția asupra faptului că este foarte important ca noii judecători „să fie incoruptibili, profesioniști și cu o reputație ireproșabilă”. Șeful Ministerului Justiției a îndemnat CSM să nu se grăbească să ia decizii și să-și rezerve destul timp pentru studierea candidaturilor. Unii activiști au cerut demisia Olesei Stamate din funcția de ministru, considerînd că ea a trebuit să renunțe la vacanță de dragul participării la ședință, „la care s-a luat o decizie-cheie pentru statul de drept și securitatea națională a țării”.

După Consiliul Suprem al Magistraturii, și Cabinetul de miniștri a numit doi judecători constituționali. Pentru început, pentru selecția candidaților din cota guvernamentală, comisia de concurs a ales 13 candidați din 24, care au fost admiși la a doua etapă. Reprezentanții societății civile, mass-media și toate părțile interesate au avut posibilitatea să-și exprime în scris opiniile cu privire la candidați și integritatea acestora. „Lista scurtă” a inclus patru pretendenți care au primit cel mai mare punctaj după interviu: Liuba Șova, Eduard Serbenco, Vladimir Grosu și Nicolae Roșca. Decizia finală a fost luată de Cabinetul de miniștri.

Drept rezultat, săptămîna trecută, guvernul a votat numirea, în funcția de judecător a Curții Constituționale, a Liubei Șova, care în trecut a fost consilier al președintelui Curții Constituționale, și a lui Nicolae Roșca, profesor la facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova, membru al consiliilor în cadrul diferitor instituții juridice, inclusiv Curtea Supremă de Justiție a Moldovei. De asemenea, Roșca a participat la elaborarea multor legi, inclusiv cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor. „Am ales persoane care încă nu au fost în sistem. Încercăm să restabilim autoritatea acestei instanțe”, a explicat poziția guvernului, premierul Maia Sandu.

Potrivit șefului Cabinetului de miniștri, ea înțelege că acest concurs a provocat mai multe întrebări. „Marea problemă este că nu au fost identificate criterii clare. Cred că este prima dată cînd încercăm să stabilim cît de aproape era o persoană de regimul anterior. Pentru că acest lucru este un fel de lustrație. În ce măsură o persoană care a lucrat sub conducerea guvernului anterior poate fi acuzată că a lucrat în acest guvern? Una este atunci cînd cineva a comis ceva ilegal și alta dacă pur și simplu a lucrat în guvern”, a spus premierul.

„În condiții de criză”

Ultimul care a hotărît săptămîna trecută cu privire la candidaturile pentru funcțiile de judecători constituționali a fost parlamentul, care a primit cereri din partea a 23 de candidați. Încă pe 24 iulie, comisia parlamentară i-a ales în calitate de candidați pentru funcția de membri ai Curții Constituționale pe fostul ministru al Justiției Vladimir Grosu și fostul secretar de stat al Ministrului Justiției, Nicolae Eșanu, care este și membru al Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția). Cu toate acestea, în spațiul public au apărut mai multe replici de nemulțumire cu privire la cîștigători, iar unii deputați au declarat că nu vor vota pentru ei.

Unii reprezentanți ai societății civile și experți în domeniul juridic au numit concursul incorect și neobiectiv. Potrivit acestora, acest proces s-a concentrat exclusiv pe profesionalismul candidaților și nu a luat în considerare alte două criterii, cum ar fi meritocrația și integritatea. În plus, așa cum s-a dovedit, Vladimir Grosu este unul dintre semnatarii deciziei de asigurare a stabilității sistemului bancar din Moldova în 2015, care prevedea emiterea unor garanții de stat în sumă de 5,3 miliarde de lei.

Pe pagina sa de pe o rețea de socializare, Nicolae Eșanu a invitat membrii comisiei parlamentare care au îndoieli privind integritatea și onestitatea sa, să-l testeze „în orice format pe care îl aleg, inclusiv transmisiunea în direct pe orice canal de televiziune, invitarea oricărei persoane și utilizarea oricăror metode sau instrumente". El a spus că este gata să fie testat la poligraf și a promis că își va retrage candidatura în cazul în care se confirmă îndoielile privind integritatea sa.

Parlamentul a refuzat verificările suplimentare și a revizuit rezultatele concursului. În cele din urmă, în funcțiile vacante au fost numiți fosta judecătoare Domnica Manole și deputatul PSRM, Vladimir Țurcan. Cu toate acestea, cu o zi mai devreme, cînd Comisia parlamentară juridică pentru numiri și imunități a propus candidații, în decizia ei în locul lui Țurcan, figura fostul judecător și fostul președinte al Curții Constituționale, Dumitru Pulbere. În ajunul votării, candidatura sa a fost înlocuită cu cea a deputatului Vladimir Țurcan.

Blocul ACUM și PSRM au retras candidatura lui Dumitru Pulbere pentru funcția de judecător al Curții Constituționale, deoarece, potrivit Legii Curții Constituționale, articolul 5, Partea a 2-a, o persoană nu poate avea mai mult de două mandate de judecător al Curții Constituționale. Astfel, candidatul Dumitru Pulbere nu este compatibil cu această funcție, deoarece a fost de două ori judecător al Curții Constituționale.

Țurcan a depus deja o cerere de suspendare a statului de membru al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova și s-a adresat parlamentului cu o declarație de demisionare din funcția de deputat, pentru ca Comisia Electorală Centrală să declare locul său vacant.

Atitudine parlamentarilor cu privire la alegerea judecătorilor a fost explicată de vicepreședintele parlamentului Alexandru Slusari. Potrivit lui, în situația creată, organizarea unor concursuri pentru ocuparea acestor funcții nu este cea mai bună soluție. El consideră numirea membrilor Curții Constituționale ca fiind un „angajament politic” al majorității parlamentare. „După ce am analizat rezultatele tuturor concursurilor și faptul că am ajuns la guvern în condiții de război, am ajuns la concluzia că trebuie să ne asumăm responsabilitatea. Un concurs organizat într-o perioadă de criză nu aduce rezultate normale, vizibile. Este bine de folosit mecanismul concurenței atunci cînd instituțiile statului funcționează perfect”, spune Slusari.

Vicepreședintele a explicat, de asemenea, că parlamentul nu a putut înainta candidatura judecătorilor din cauza lipsei unei majorități parlamentare necesare pentru aprobarea acestora. Potrivit lui, decizia a fost luată după discuții serioase și obținerea sprijinului din partea fracțiunilor care alcătuiesc coaliția majoritară.

Impresii contradictorii

Noua componență a Curții Constituționale și procedura de alegere a judecătorilor constituționali au provocat impresii contradictorii în rîndul reprezentanților societății civile și ai clasei politice. Mulți comentatori sînt surprinși de faptul că, atunci cînd au fost numiți judecătorii, parlamentul a ignorat rezultatele concursului și propunerea comisiei. În opinia lor, coaliția de guvernămînt a făcut un asemenea pas din cauza că nu i-a plăcut rezultatele concursului.

Un grup alcătuit din 13 organizații neguvernamentale a semnat o declarație în care se spune că modul în care parlamentul a ales cei doi judecători constituționali compromite și mai mult încrederea publicului în independența Curții Constituționale. Ei sînt îngrijorați de „netransparența” procesului de alegere a judecătorilor, de lipsa explicării motivelor care au dus la anularea rezultatelor concursului organizat anterior și de apariția candidaților care nu au participat la concurs. Potrivit autorilor declarației, pe viitor candidații demni nu vor mai dori să participe la concursurile anunțate. ONG-urile cer parlamentului să introducă unele modificări la Legea cu privire la Curtea Constituțională.

Și directorul asociației publice Lex-Scripta, Mihail Corj, care a participat la concursul pentru funcția de judecător al Curții Constituționale, și-a manifestat nemulțumirea. El s-a adresat parlamentului, guvernului și CSM cu solicitarea de anulare a rezultatelor alegerilor. În opinia sa, deoarece componența anterioară a Curții Constituționale și-a dat demisia în corpore, toate cele trei ramuri ale guvernării „ar fi trebuit să organizeze un singur concurs, cu aceleași reguli pentru fiecare candidat”. Corj atrage atenția asupra faptului că, deoarece au avut loc trei concursuri diferite, „cîștigător ar fi putut deveni nu cel mai demn din cauza sistemului diferit de notare”.

Un fost membru al CSM, unul dintre candidații pentru funcția de judecător, Teodor Cîrnaț, și-a exprimat îndoielile cu privire la de-politizarea Curții Constituționale. „Parlamentul și guvernul sînt instituții politice și în multe situații reies din criterii politice. Judecînd după cum se dezvoltă evenimentele, pot presupune că apartenența politică se va afla deasupra profesionalismului”, a spus Cîrnaț.

„Un luptătorul împotriva sistemului” printre cîștigători

În rîndul noilor judecători, probabil că cele mai multe pretenții au fost împotriva Domnicăi Manole, care se consideră „victimă a regimului” și „luptătoare împotriva sistemului”. În cadrul unei ședințe a parlamentului, ea a spus că, în opinia sa, ea merită să-i fie acordată mantia de judecător constituțional. "Timp de trei ani am fost pe baricade, apărînd respectarea legii și a Constituției în Republica Moldova", le-a spus Manole deputaților. Cu toate acestea, candidatura sa ridică multe semne de întrebare atît în rîndul reprezentanților societății civile, cît și în rîndul unor politicieni și a unor colegi din domeniul juridic.

Domnica Manole a ocupat funcția de judecător din 1992, adică mai mult de 25 de ani. În 2016, fostele autorități au acuzat-o că a luat o decizie ilegală. În calitate de judecător al Curții de Apel Chișinău, ea a obligat CEC-ul să organizeze un referendum privind schimbarea Constituției la inițiativa Partidului ”Platforma Demnitate și Adevăr”. Peste puțin timp, CSM a decis demiterea ei în baza concluziilor Serviciului de Informații și Securitate, iar Manole, nereușind să revină în sistem, s-a adresat la Curtea Europeană. După schimbarea puterii, la începutul lunii iulie a acestui an, procuratura a renunțat la acuzație, iar fosta judecătoare a fost achitată.

Totodată, Domnica Manole este cunoscută și pentru faptul că, în 2012, în calitate de  judecător, a luat decizia de a închide canalul de televiziune de opoziție NIT. Despre acest lucru a scris în postarea sa de pe o rețea de socializare fostul judecător al Curții Constituționale Artur Reșetnicov, care a propus să ne amintim de anii 2010-2013. „Lupta politică a opoziției împotriva guvernului. În toată țara, transmite unicul post de televiziune care critică guvernul. Vă amintiți de cine a fost el închis? Cine a luat decizia de a-l închide? Corect, doamna de pe baricade a decis să închidă canalul de televiziune. Atunci ea nu știa despre libertatea de exprimare, drepturile omului, despre faptul că zeci de oameni au rămas fără muncă. Ea servea guvernului. Ea a aflat brusc despre astfel de drepturi doar atunci cînd a fost concediată de la locul de muncă. Cine nu crede în lacrimi? CEDO?”, se întreabă Reșetnicov.

Decizia de a închide canalul de televiziune NIT a fost criticată de multe organizații internaționale și oficiali europeni. Această decizie a fost condamnată și de Departamentul de Stat al SUA și Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Acum de cazul NIT se ocupă CEDO, și probabil că Moldova va fi găsită vinovată de încălcarea Convenției Europene pentru Drepturile Omului.

Domnica Manole a figurat în repetate rînduri în investigațiile jurnalistice. În special, în 2013, Ziarul de Gardă a publicat un articol despre parcul de mașini impresionant al judecătoarei, care conținea la acea vreme 11 mașini. Ulterior, și organele anticorupție au dezvăluit că ea a ascuns o parte din averea sa. Domnica Manole a spus că pur și simplu a greșit.

Este de remarcat faptul că, în cadrul concursului din parlament, Manole a primit cel mai mic punctaj, dar la sfîrșit a ajuns printre finaliști. Fostul prim ministru Pavel Filip a scris pe o rețea de socializare că ea „a picat toate cele trei concursuri de la guvern, parlament și CSM” și nici nu poate fi considerată independentă din punct de vedere politic, deoarece se afla „pe poziția 29 pe lista electorală a blocului ACUM în alegeri”. În cadrul unei ședințe a parlamentului, fostul președinte al parlamentului Adrian Candu și-a exprimat îndoielile că după aceasta ea merită titlul de judecător al Curții Constituționale. Potrivit deputatului democrat, lui Manole „ar trebui să-i fie rușine de colegii săi de breaslă care au participat la concurs și au depus eforturi, iar ea a obținut această funcție doar datorită apartenenței sale politice”.

Patru voturi împotriva la două

Vinerea trecută, pe 16 august, noua componență a Curții Constituționale a depus jurămîntul în plenul parlamentului, în prezența Președintelui Republicii Moldova, a întregului corp legislativ și a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. Din acest moment, conform legii, începe numărătoarea inversă a mandatului de 6 ani al judecătorului constituțional. „Jur să îndeplinesc cinstit şi conştiincios obligaţiile de judecător al Curţii Constituţionale, să apăr orînduirea constituţională a Republicii Moldova, să mă supun în exercitarea funcţiei numai şi numai Constituţiei”, a citit textul jurămîntului fiecare dintre cei șase judecători.

Președintele Igor Dodon și-a exprimat speranța că judecătorii „vor activa strict în limitele Constituției Republicii Moldova, în beneficiul cetățenilor țării noastre, reabilitînd imaginea acestei instituții importante a statului atît pe plan național, cît și internațional”. Potrivit președintelui, „societatea moldovenească este în așteptarea altei abordări în efectuarea justiției constituționale, a unei abordări echilibrate cu soluții care să protejeze valorile supreme ale statului”. Șeful statului și-a exprimat convingerea că judecătorii nu vor admite interpretări constituționale care să destabilizeze funcționarea statului sau să instituie noi norme de drept contrare spiritului Constituției.

A doua zi după depunerea jurămîntului, decizia privind numirea judecătorilor a fost publicată în Monitorul Oficial. Iar deja luni, 19 august, a avut loc alegerea președintelui Curții Constituționale prin vot secret. Legea Curții Constituționale permite oricăruia dintre cei 6 judecători să pretindă la funcția de conducere. Cîștigător devine cel care a obținut cele mai multe voturilor din partea judecătorilor. Dacă niciunul dintre candidați nu primește sprijinul necesar, legea prevede organizarea unui al doilea tur și tragerea la sorți.

Curtea Constituțională și-a ales președintele din primul tur. La această înaltă funcție pretindea Liuba Șova și Vladimir Țurcan. În comunicatul de presă al Curții Constituționale se spune că candidatura lui Țurcan a fost susținută de patru judecători, drept rezultat el primind funcția de președinte pentru un mandat de trei ani, iar Liuba Șova a fost aleasă în calitate de membru al Curții Constituționale, care va exercita funcțiile președintelui în timpul absenței acestuia.

Dar anume ea a fost cea care a pornit scandalul aproape imediat după alegerea președintelui Curții Constituționale, spunînd că alegerea lui Țurcan a fost planificată din timp, întrucît ea a primit un mesaj SMS de la un oarecare membru al parlamentului cu propunerea de a-l vota anume pe Țurcan. Mai apoi și Domnica Manole s-a alăturat scandalului și a depus o petiție la Curtea Constituțională privind revizuirea deciziei de numire a lui Vladimir Țurcan în funcția de președinte.

Rezultatele alegerii președintelui Curții Constituționale nu i-au plăcut nici premierului Maia Sandu, care a anunțat pe pagina sa de socializare despre existența unor dubii rezonabile cu privire la procedura de vot și știrbirea și mai mult a încrederii în această instituție. „Nu putem permite ca procesul de dezoligarhizare a statului împotriva regimului Plahotniuc să se sfîrșească cu preluarea controlului asupra unei instituții-cheie de către o altă forță politică, indiferent care ar fi aceasta”, a scris Sandu. Ea a fost susținută de vicepremierul Andrei Năstase și de ministrul Justiției, Olesea Stamate. Într-un cuvînt, gradul de tensiune a fost unul foarte mare.

Potrivit altor comentatori, Vladimir Țurcan este cea mai potrivită candidatură pentru a conduce o structură atît de importantă, iar anume sub președinția sa Curtea Constituțională va deveni o instituție cu adevărat de drept.

Uniunea Avocaților din Moldova a emis un comunicat de presă în care a recomandat actualei puteri politice reorganizarea priorităţilor forţei politice actuale şi păstrarea cu demnitate a importanţei unui stat de drept echidistant, obiectiv şi corect”. Potrivit avocaților, situația care s-a creat la Curtea Constituțională reprezintă „un semnal alarmant, care întîi de toate va dezbina societatea, va spori nesiguranţa şi va ştirbi total încrederea în sistemul de drept din Republica Moldova”.

„Fără preferințe personale și animozitățipublice”

Președintele țării, Igor Dodon, a scris o postare pe pagina sa pe o rețea de socializare cu ocazia alegerii noului președinte al Curții Constituționale, menționînd că apreciază calitățile sale profesionale. „Deciziile și alegerile echipei de judecători ai Curții Constituționale sunt în afara sferei de influență și ingerință a politicului, doar în așa mod vom putea promova o reformă autentică a justiției, cînd judecătorii vor fi imuni politic și eficienți profesional”, a spus șeful statului. Potrivit acestuia, acum cea mai cumpătată poziție ar fi „abordarea neutră și imparțială a proceselor interne ale CC, fără preferințe sau animozități personale afișate public”.

Și deputatul socialist Vasile Bolea a venit cu o reacție la acuzațiile aduse mai multor reprezentanți ai blocului ACUM privind legalitatea alegerii președintelui Curții Constituționale. El a amintit că atunci cînd toți cei 35 de deputați ai PSRM au votat pentru guvern, nu au existat acuzații de subminare a încrederii în această instituție. „Sînt pe deplin încrezător în profesionalismul actualei componențe a Curții Constituționale. Eu cred că judecătorii nou numiți vor da dovadă de caracter, corectitudine și nu se vor supune decît Constituției. În ceea ce privește alegerea în funcția de președinte a Curții Constituționale a lui Vladimir Țurcan, eu cred că el este un bun profesionist cu experiență bogată, care, datorită acestui fapt, va restabili încrederea cetățenilor în această instituție importantă a statului”, a declarat parlamentarul.

Deputatul PSRM și analistul politic Bogdan Țîrdea consideră că noul președinte al Curții Constituționale, fiind o persoană cinstită și principială, a fost hărțuit doar pentru că a numit limba de stat „moldovenească”. Pe pagina sa de socializare, el a amintit că atunci cînd parlamentul i-a numit pe Țurcan și Manole la Curtea Constituțională, nimeni nu a reproșat. „Se pare că dacă președinte a Curții Constituționale ar fi devenit Domnica Manole (PPDA) sau Liuba Șova (PAS), Curtea Constituțională nu ar fi fost politizată. Dar dacă Vladimir Țurcan a devenit președinte (PSRM), atunci ea imediat a devenit „politizată”?”, se întreabă Țîrdea

Consilierul președintelui Parlamentului, Fadei Nagacevschi, atrage atenția asupra faptului că oricine ar fi devenit șeful Curții Constituționale, el ar fi fost acuzat de implicare politică sau de alți factori.

Însuși Vladimir Țurcan și-a exprimat încrederea că numirea sa a avut loc în conformitate cu legea. El consideră declarațiile făcute de Liuba Șova o reacție dureroasă la lipsa de susținere suficientă a candidaturii sale. Președintele Curții Constituționale crede că, după ce emoțiile vor mai trece, între judecători se va crea o „cooperare normală”. În același timp, Țurcan se îndoiește de faptul că vreun deputat al parlamentului a îndemnat judecătorii Curții Constituționale să-l voteze.

În aceeași zi, pe 20 august, Curtea Constituțională a examinat recursul Domnicăi Manole și a ajuns la concluzia că nu există motive pentru revizuirea deciziei luate privind rezultatul alegerilor. Curtea Constituțională a cerut explicații de la Liuba Șova, care a confirmat că nimeni nu a influențat votul ei, iar rezultatul votului este unul corect și legal. Ea a menționat că a primit un astfel de mesaj, doar că l-a citit abia după votare. Șova a mai spus colegilor săi că nu contestă rezultatul alegerilor și nici într-un caz nu-l pune la îndoială, din punct de vedere procedural.

Avînd în vedere aceste circumstanțe, Curtea Constituțională a decis că, din perspectivă temporală, asupra judecătoarei Liuba Șova nu a putut fi exercitată vreo influență. După cum se menționează în decizie, la alegeri nu au participat alte persoane, în afară de judecătorii Curții, ceea ce exclude orice pretins trucaj al procesului de vot al președintelui Curții Constituționale, lucru confirmat de către toți cei șase judecători. Astfel, alegerea președintelui Curții Constituționale a fost recunoscută absolut legală.

Potrivit experților, autoritățile trebuie să treacă de la dispute și reglările de conturi la rezolvarea unei serii întregi de probleme din domeniul jurisdicției constituționale. Președintele fracțiunii parlamentare PSRM, Vlad Batrîncea, recunoaște că pînă acum noile autorități nu au ajuns la legea cu privire la Curtea Constituțională, întrucît pînă acum au fost obligate să întreprindă „măsuri de combatere a incendiilor” și „să descurce dărîmăturile”. El atrage atenția asupra faptului că această lege a fost adoptată acum 25 de ani și ea trebuie revizuită. Deputatul, în special, propune extinderea numărului subiecților care au dreptul să depună o sesizare la Curtea Constituțională, precum și delimitarea clară a interpretării Constituției. În opinia sa, acest lucru va contribui la „evitarea repetării substituirii materiei constituționale și a arbitrajului samavolnic al judecătorilor”.

În plus, experții în domeniul dreptului constituțional propun ca noua versiune a legii să permită membrilor Curții Constituționale să examineze deciziile luate anterior. Aceasta, în opinia lor, va contribui la îmbunătățirea imaginii instanței și la renunțarea la deciziile luate de componențele anterioare în avantajul intereselor politice imediate, care contravin propriilor proceduri ale Curții Constituționale și doctrinei naționale de drept.

Victor Surujiu

Urmărește-ne pe Facebook, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load