Concursul pentru funcția de procuror general: La schimbarea locului termenilor, suma nu se schimbă

Concursul pentru funcția de procuror general: La schimbarea locului termenilor, suma nu se schimbă

Printre primele acțiuni ale ministrului Justiției, Fadei Nagacevschi, a fost recunoașterea rezultatelor concursului de preselecție a candidaților pentru funcția de procuror general, care a avut loc la sfîrșitul lunii octombrie și anulat ulterior de guvernul Maia Sandu, făcînd referire la circumstanțe neprevăzute cum ar fi implicarea factorului politic.

Cu toate acestea, cum s-a dovedit, concursul a fost anulat doar la nivel de cuvinte, de jure, rezultatele sale rămînînd valabile. Îndeplinindu-și atribuțiile de serviciu, noul șef al Ministerului Justiției a transmis imediat dosarele celor patru candidați Consiliului Suprem al Procurorilor (CSP), care urmează să numească finalistul și să-l prezinte președintelui Igor Dodon pentru a fi numit în înalta funcție. Se așteaptă ca numele cîștigătorului cursei pentru fotoliul de procuror general să fie anunțat în decurs de 10 zile - cel puțin, potrivit legislației, o astfel de perioadă are la dispoziție CSP pentru îndeplinirea tuturor formalităților.

Lista scurtă include anchetatorul principal al Centrului Național Anticorupție, fostul șef al Serviciului Vamal și fostul procuror la procuratura din Basarabeasca, Oleg Crîșmaru, avocatul și șeful Centrului de Resurse Juridice, Vladislav Gribincea, șeful secției Tehnologii Informaționale și combaterea crimelor cibernetice din cadrul Procuraturii Generale, Veaceslav Soltan, precum și fostul procuror al Găgăuziei, fost procuror general adjunct în perioada 2009-2014, deputat al PDM, Alexandru Stoianoglo.

Favoriți și outsideri

Preselecția candidaților pentru funcția de procuror general a avut de la bun început un caracter scandalos. În spațiul informațional au existat zvonuri privind promovarea în acestă funcție-cheie a unor candidați concreți. În special, au existat opinii potrivit cărora dintre cei 16 candidați admiși în etapa preliminară de calificare, cele mai multe șanse de a ocupa funcția de procuror general le avea avocatul Vladislav Gribincea, expertul în politici publice, Ștefan Gligor și fostul procuror, fostul deputat Alexandru Stoianoglo.

Cu toate acestea, contrar așteptărilor multor observatori, Gligor nu a trecut de etapa preliminară. Ulterior, el a recunoscut rezultatele activității comisiei de evaluare și a refuzat să le conteste. Dar în același timp, fostul candidat consideră că concursul ar fi trebuit organizat mai bine, inclusiv ar trebui acordată o atenție mai mare verificării integrității concurenților și a declarațiilor de proprietate ale acestora, precum și formată comisia înainte și nu după anunțarea concursului.

Cu acuzații în adresa Ministerului Justiției au venit candidații care nu au fost admiși la concurs după studierea pachetului de documente prezentat. Motivul refuzului a fost lipsa în dosar a declarației de responsabilitate personală. Cel puțin doi dintre aceștia au depus contestație, considerînd că întrunesc pe deplin criteriile indicate de comisia de selecție. Procurorii Artur Lupașco și Octavian Bodareu au cerut anularea deciziei ministerului și permisiunea de a participa la procedurile concursului. Cu toate acestea, Ministerul Justiției a refuzat să revizuiască rezultatele concursului, această poziție fiind susținută și de noul șef al ministerului, Fadei Nagacevschi.

Experții, în rol de detectivi

Încă înainte de acordarea votului de neîncredere guvernului Maia Sandu, acum deja fostul ministru al Justiției, Olesea Stamate, a devenit unul dintre principalii subiecți de critică. Fostului șef al Ministerului Justiției i s-a cerut demisia în repetate rînduri, iar mai apoi pe internet a apărut o petiție cu același îndemn. Autorii acesteia și-au exprimat nemulțumirea față de activitatea ministrului, considerînd că ea nu are calitățile necesare pentru această funcție. Ca exemplu a fost adusă situația privind organizarea concursului pentru funcția de procuror general: la început Stamate a susținut rezultatele comisiei de concurs și a apărat lista scurtă a candidaților, apoi concluziile comisiei au fost evaluate negativ și a fost anunțată anularea rezultatelor preselecției.

Ca răspuns la valul de nemulțumire, Stamate a spus că membrii comisiei au fost nevoiți să îndeplinească rolul de detectivi, iar data viitoare „va trebui de zece ori să ne gîndim dacă trebuie de organizat concurs pentru o astfel de funcție”. Astăzi, fostul ministru menționează că a fost nevoită să lucreze în condiții de critică și atacuri neînemeiate care aveau loc aproape în fiecare zi, dar mai ales în ultimele săptămîni, pe fundalul așteptărilor unor politicieni și cetățeni care doresc să vadă anumite persoane în calitate de candidați pentru funcția de procuror general.

După cum a explicat Olesea Stamate, membrii comisiei de evaluare au fost nevoiți să lucreze cu informații despre participanții la concurs, găsite în spațiul public. Stamate a făcut apel către public, inclusiv jurnaliștii de investigații, pentru a le oferi informații despre candidații la funcția de procuror. Pe o rețea de socializare, ea i-a rugat pe „toți cei cărora le pasă de soarta justiției” să ofere informații despre cei 16 candidați admiși la interviu. Cu toate acestea, nimeni nu a oferit date utile pe care le-ar putea folosi membrii comisiei.

Potrivit fostului ministru, situația privind desfășurarea concursului a fost influențată și de poziția unor instituții ale statului. În special, Autoritatea Națională de Integritate a refuzat să ofere Ministerului Justiției toată informația despre candidații la funcția de procuror general, inclusiv detaliile privind veniturile și declarațiile de proprietate ale acestora. Ca motiv, s-a făcut referire la protecția datelor cu caracter personal.

Procuratura și guvernul: care pe cine ar trebui să controleze?

Cu toate acestea, principalul motiv al nemulțumirii fostului prim-ministru Maia Sandu nu a fost atît acești factori, cît indicatorii din tabelul final al punctajelor primite de către concurenți. Pe pagina de socializare ea a scris că este „ușor dezamăgită” de lista candidaților pentru funcția de procuror general, menționînd că sarcina comisiei a fost de a organiza o preselecție transparentă și incluzivă a candidaților. „Unii candidați au fost subestimați, în timp ce alții au fost supraestimați. Este vorba despre obiectivitatea concursului. Unul dintre membrii comisiei au dat o calificare disproporționată față de calificările celorlalți membri ai comisiei”, a explicat fostul șef al Ministerului Justiției, Olesea Stamate.

Guvernul a riscat și și-a asumat responsabilitatea în fața Parlamentului pentru a introduce o nouă modificare a Legii cu privire la Procuratură, care să-i permită premierului să preselecteze candidații pentru funcția de procuror general și să transmită lista candidaților preselectați Consiliului Superior al Procurorilor. În afară de acesta, modificările prevedeau în unele cazuri promirea de către premier a posibilității de a forma o comisie care să evalueze activitatea procurorului general. Lista motivelor care au stat la baza acestui pas a fost destul de vagă, de exemplu, săvîrșirea unor acțiuni care ar putea afecta imaginea procuraturii sau ar pune la îndoială independența procurorilor. Șeful guvernului ar fi putut crea o astfel de comisie la cererea șefului statului, ministrului Justiției sau din proprie inițiativă.

În același timp, potrivit mai multor experți, fostul premier a încălcat Constituția interpretînd greșit articolul 106, care dă guvernului dreptul să-și asume responsabilitatea pentru adoptarea unor legi: el poate fi folosit doar în situații de urgență și excepționale. În plus, în condițiile în care procuror general poate deveni doar candidatul desemnat de primul ministru, CSP, care este garantul independenței și imparțialității în acest sistem, este lipsit de drepturile sale constituționale de a selecta și desemna procurorul general. Proiectul de lege propus de Maia Sandu presupunea ca premierul să selecteze doi candidați, dar dacă, de exemplu, CSP va considera că aceștia nu sînt potriviți pentru acestă funție, el nu va avea instrumente pentru a respinge.

Ca urmare a acestor schimbări, s-ar fi putut produce o situație paradoxală: în loc ca parocuratura să-i controleze pe demnitarii din structurile guvernamentale, demnitarii au primit pîrghiile de influență și control asupra acestei instituții. „Sarcina principală a reformei justiției este stabilirea unui regim legal și constituirea în Moldova a unui stat de drept. Este nedrept să începi acest proces cu o încălcare gravă a Constituției. Nici din punct de vedere politic, nici legal, nici moral!”- a scris despre asta în rețeaua de socializare, fostul ministru al Justiției și fostul judecător al Curții Europene a Drepturilor Omului, Stanislav Pavlovschi.

Deputații Partidului Socialiștilor și președintele Igor Dodon și-au exprimat dezacordul cu privire la revizuirea rezultatelor concursului și schimbarea procedurii. PSRM a amintit că nu are nimic de-a face cu acest concurs, deoarece guvernul a insistat să includă în comisia de evaluare 5 membri în calitate de reprezentanți ai Ministerului Justiției. Potrivit șefului statului, printre cei patru candidați selectați există persoane care merită să conducă Procuratura Generală. „Ei au ales, iar acum cineva este nemulțumit. Care este scopul? Concursurile sînt concursuri sau o platformă pentru promovarea unor persoane potrivite, iar dacă nu a trecut persoană potrivită, atunci concursul este anulat? Aceasta este o abordare greșită. În acest mod societatea pierde încrederea în guvern", a spus Igor Dodon.

La schimbarea termenilor, suma nu se schimbă

În același timp, spun experții, guvernul Maia Sandu nu a avut motive pentru o astfel de întorsătură, deoarece lista scurtă a candidaților nu s-ar fi schimbat chiar dacă s-ar fi renunțat la calificativele puse de membrul comisiei care a fost acuzat de lipsă de obiectivitate. Esre vorba despre procurorul Petru Bobu, care a ajuns în comisia de evaluare în locul lui Dumitru Postovan, delegat de președintele parlamentului Zinaida Greceanîi. Postovan a fost prezent la prima ședință a comisiei, cînd au fost analizate toate documentele depuse pentru concurs, iar ulterior a anunțat că trebuie să plece urgent într-o vizită de lucru și că nu va putea participa la interviurile cu candidații.

În această săptămînă, deputatul blocului ACUM, Dumitru Alaiba, a prezentat tabelul cu punctajul lui Petru Bobu, care arată că acesta i-a dat lui Alexandru Stoianoglo punctajul maxim de 100 de puncte. Veaceslav Soltan, Eduard Bulat și Ruslan Popov au primit cîte 90 de puncte, iar Ștefan Gligor și Vladislav Gribincea au primit 24 și, respectiv, 25 de puncte. În același timp, Gribincea a obținut o medie de 77 de puncte, iar Gligor - 66, ceea ce indică un scor mai mare din partea celorlalți membri ai comisiei. În pofida învinuirilor de lipsă de obiectivitate, însuși Bobu consideră că suspiciunile exprimate sînt neîntemeiate.

În același timp, economistul Veaceslav Ioniță a scris pe blogul său că „în procesul de selecție comisia foarte clar și-a definit favoriții (Alexandru Stoianoglo - 86 de puncte, Veaceslav Soltan și Vladislav Gribincea - 77 puncte fiecare și Oleg Crîșmaru - 73), media acestora este de 78 de puncte, în timp ce media următorilor patru concurenți este de 63". Pentru a minimiza factorul subiectiv în evaluare, expertul a aplicat „o metodă simplă cunoscută tuturor celor care au studiat la universitate - sînt eliminate cele mai mari și cele mai mici punctaje”.

Făcînd un calcul paralel, Ioniță a ajuns la concluzia că câștigători rămîn tot aceiași patru candidați, cu doar o ușoară modificare a rezultatelor. De asemenea, el a efectuat o selecție ținînd cont de preferințele individuale ale fiecărui membru al comisiei și a primit o listă cu exact aceiași candidați. Potrivit lui Ioniță, anume acestor patru candidați le-a acordat cele mai mari punctaje și specialistul autoritar străin - fostul procuror al Irlandei și expert internațional în domeniul procuraturii James Hamilton. „Membrii comisiei s-au expus extrem de clar care sînt favoriții lor și obținem același rezultat indiferent de modul cum examinăm punctajele oferite de fiecare membru luat în parte!”, a concluzionat economistul.

Unii experți consideră destul de firească și situația în care unul dintre membrii comisiei a considerat că este posibilă numirea reprezentanților procuraturii din rîndul concurenților. Potrivit expertului de la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, Lilia Ioniță, dacă la procuratură va veni o persoană care nu este din sistem, îi va fi greu să conducă instituția în care activează peste 600 de procurori. „Nu cred că un avocat sau un fost judecător se va descurca în această funcție. O persoană din sistem cunoaște toate aspectele și poate rezolva mai bine problemele interne”, spune Ioniță.

Victor Surujiu

Va urma...

 

Citește-ne pe Twitter, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load