COVID-19 în MOLDOVA

TEMELE PRINCIPALE Toate Știrile

mai multeminimizează

Concedii parțiale, munca în perioada stării de urgență și bonusuri pentru risc. Ce amendamente va mai suporta Codul muncii?

Moldova își perfecționează în continuare Codul muncii (CM), multe dintre prevederile căruia nu mai corespund realităților actuale peste 7,5 ani de la adoptarea lui. Un șir de lacune legislative a depistat și criza pandemică fără precedent, care a afectat toți angajații și angajatorii, fără excepție

Recentele modificări și completări la CMau schimbat peste 30 de articole ce țin de un cerc larg de probleme: de la programul de lucru și timpul de odihnă la concretizarea unor garanții și compensații pentru angajați. Urmează încă o serie de amendamente la Codul muncii, care se află la diferite etape de examinare în legislativ, sau în cea de pregătire.

Cu privire la concediile parțiale și bonusurile compensative

Comisia parlamentară pentru drept, numiri și imunități a aprobat proiectul modificărilor în CM , care oferă angajaților dreptul de a cere concediul integral sau pe părți. Autorii proiectului propun excluderea actualei prevederi, care stipulează că o parte a concediului nu trebuie să fie mai mică de 14 zile calendaristice. În plus, din motive întemeiate, cu acordul în scris al angajatului, concediul poate fi amînat. În acest caz, pentru anul dat angajatul va beneficia doar de zilele cerute din contul concediului anual, iar partea nefolosită va fi oferită în decursul anului următor.

«Proiectul de lege va crea temeiul juridic , care în fapt va asigura o flexibilitate mai mare în vederea oferirii concediului anual pe părți, iar angajatul va beneficia de posibilitatea de a-și întrema sănătatea și a soluționa problemele familiale. De cele mai multe ori, din diverse motive, angajații solicită concediul în părți mai mici, să zicem de 5, 7 sau 10 zile», - se menționează în nota explicativă a proiectului. Inițiativa legislativă aparține unui grup de deputați din fracțiunea PDM.


Alte modificări în CM și legile conexe au scopul de a motiva angajații care muncesc în condiții de risc sporit pentru sănătate. Este stipulat, că pentru o asemenea muncă se achită bonusuri compensatorii, mărimea cărora nu va fi mai mică ca cea a salariului de bază. Angajații vor fi plătiți pentru durata efectivă a muncii prestate în condiții de risc sporit pentru sănătate, inclusiv în perioada pandemică. Amendamentele au fost inițiate de Liviu Vovc, deputat PPDA.

Codul muncii va fi completat cu o regulă nouă, care va permite conducătorilor de spitale să emită ordine privind detașarea lucrătorilor medicali, fără acordul lor în scris, în situațiile de urgență. Printre acestea – declararea stării de urgență , de asediu sau de război în țară, introducerea stării de urgență în sănătate. Această posibilitate este prevăzută pentru cazurile de rechemare a angajaților din concediul lor anual. Asemenea prevederi se referă și la alte categorii de angajați, lista cărora este stabilită de autoritățile responsabile de administrarea țării în asemenea situații.

O altă inițiativă, care ține de păstrarea locurilor de muncă în cazul șomajului tehnic, se află în stadiul de elaborare și țintește reglementarea juridică a programului redus de lucru. Astăzi CM prevdede programul redus de activitate pentru unele profesii aparte și categorii de angajați în funcție de vîrsta lor, starea de sănătate, condițiile de muncă și alte circumstanțe. Spre exemplu, dacă angajatul este minor sau dacă activitatea de muncă cere eforturi intelectuale și psiho-emoționale sporite. Dar pentru cea mai mare parte a personalului aceste reguli nu funcționează, ceea ce permite angajatorilor să folosească acest mecanism pentru a păstra locurile de muncă în condițiile crizei pandemice.

Dat fiind că pe fondalul măsurilor anti-coronavirus multe companii au fost nevoite să-și sisteze activitatea sau să reducă volumul de producere, se propune extinderea instrumentelor prevăzute de CM în vederea păstrării numărului de angajați în statele de personal. Acum legislația prevede doar șomajul tehnic, sistarea temporară a activității, concediul plătit, rezilierea contractului de muncă și concediul fără plată. Introducerea temporară la întreprindere a zilei de muncă reduse, conform modelului Germaniei și a altor țări, va permite angajatorilor , la calcularea salariilor,să achite pentru timpul în care s-a muncit efectiv.

Cu privire la noua metodă de soluționare a litigiilor de muncă

Confederația națională a sindicatelor din Moldova (CNSM) a venit cu inițiativa de a crea comisii pentru soluționarea litigiilor de muncă în cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă. După o analiză a practicii judiciare, CNSM a depistat tendința dinamică de creștere, an de an, a numărului acestor litigii. Chiar dacă în volumul total de cazuri ele constituie cca 2%, sporirea numărului lor creează o povară suplimentară pentru judecători. Anterior, în Moldova a fost examinată varianta creării unor instanțe specializate sau a unor complete de judecată pentru examinarea litigiilor de muncă, însă pe fondalul optimizării instanțelor de judecată și lichidării unora dintre acestea ideea formării unor structuri judiciare suplimentare nu a găsit susținere.

Autoritățile și experții au căzut de acord, că e mai bine ca majoritatea situațiilor de conflict între angajați și angajatori să fie soluționată pe cale nejudiciară, cu atragerea părților cointeresate. Ca regulă, litigii de muncă inițiază angajații nemulțumiți de reținerile la plata salariilor și calcularea incorectă a indemnizațiilor, încălcarea regulilor la încheierea contractelor individuale de muncă, refuzul de a acorda concediul anual în termenii stabiliți sau eliberarea fără temei, în opinia lor, din funcție. Inițiativa CNSM presupune că angajații și angajatorii vor aplica o procedură simplificată și vor soluționa orice litigii individuale de muncă fără a merge în instanță. Autorii ideii cred că aceasta va economisi timp și va reduce cheltuielile financiare.

Potrivit lui Eugen Covrig, șeful departamentului juridic al CNSM, din comisie vor face parte cîte un reprezentant al angajaților și angajatorului, precum și inspectorul muncii. Termenul propus pentru soluționarea conflictului este de maxim 30 de zile după adresare, mult mai scurt ca cel prevăzut de regulile actuale. Noua procedură nu va exclude adresarea în instanță, dacă una dintre părți nu va fi de acord cu decizia comisiei. Cei de la CNSM menționează, că ideea a fost împrumutată din practica Lituaniei, unde acest mecanism acționează de mai mulți ani și a dus la reducerea cu cca 70% a numărului litigiilor de muncă în instanțele judiciare.

Cu privire la recomandările avocaților poporului

Avocatul poporului Mihai Cotorobai recomandă Ministerului sănătății să întreprindă măsuri suplimentare pentru a asigura dreptul angajaților la protecție socială. El propune modificarea unor prevederi din CM, care țin de achitarea compensațiilor pe perioada șomajului tehnic. Avocatul poporului face trimitere la lacunele în aplicarea legii salarizării, depistate în perioada pandemiei. Este vorba, între altele, despre absența motivată de la locul de lucru în rezultatul măsurilor luate de angajator în vederea combaterii infecției cu coronavirus.

Deși CM prevede o compensare a salariului angajaților pe perioada șomajului tehnic, care nu poate fi mai mică de 50% din salariul de bază, această garanție nu acționează în cazul sistării contractului individual de muncă. Dar CM admite, în cazul șomajului tehnic, sistarea temporară a acestui contract, cu acordul în scris al părților. În opinia ombudsmanului, în această situație este prezentă incertitudinea cu privire la modalitatea de achitare a indemnizației de șomaj, fapt care poate duce la aplicarea eronată și neunivocă a CM. Pentru a evita aceste situații, Cotorobai consideră importantă introducerea unor precizări legislative.

Și Maia Bănărescu, avocat al poporului pentru drepturile copilului, a venit cu un șir de propuneri pentru perfecționarea legislației muncii. Ea recomandă oferirea unor înlesniri agenților economici, care creează locuri de muncă pentru copii. În opinia ei, autoritățile trebuie să includă pe ordinea de zi chestiuni ca respectarea dreptului copilului de a fi protejat de exploatarea economică, atragerea la orice gen de muncă care prezintă riscuri sau împiedică obținerea studiilor, afectează sănătatea și dezvoltarea lui fizică, mintală, spirituală, morală sau socială.

Potrivit dnei Bănărescu, este important să fie elaborate programe de instruire profesională pentru angajații instituțiilor de supraveghere, specializate în asigurarea respectării dreptului copiilor la muncă. În susținerea propriei inițiative, ombudsmanul face trimitere la depistarea unor încălcări în aplicarea legislației privind munca copiilor. Cea mai serioasă dintre acestea fiind lipsa unei supravegheri guvernamentale eficiente asupra respectării normelor internaționale în domeniul dat. În opinia avocatului poporului, autoritățile de profil își îndeplinesc sarcinile doar formal, fac trimitere la lacunele legislative și declară că nu dispun de împuterniciri.

Dar Maia Bănărescu consideră inoportună modificarea legislației în scopul protejării pedagogilor de amenințări și agresiune. Proiectul de lege a fost propus la finele anului trecut de un grup de deputați PDM și se află în stadiul examinării în comisiile parlamentare. Motivul elaborării lui - numeroasele cazuri de agresiune și amenințări în instituțiile de educație , inclusiv față de pedagogi în timpul aflării lor la locul de muncă.

Potrivit ombudsmanului, modificările propuse «nu vor contribui la reducerea agresiunii și la crearea unui mediu școlar sigur și respectuos pentru fiecare copil». În același timp, «este inadmisibilă sprijinirea statutului de copil care admite abuzuri în raport cu pedagogul ». Avocatul poporului crede că modificările propuse nu vor apăra suplimentar pedagogii, dat fiind că legislația prevede tragerea la răspundere pentru agresivitatea față de orice persoane, indiferent de statutul lor. Legislatorul, spune ea, a prevăzut și vîrsta de la care copilul poate fi tras la răspundere.

Cu privire la așteptările investitorilor și ale sindicatelor

În Moldova, reprezentanții angajaților și a angajatorilor au menționat de multe ori, că multe dintre prevederile Codului muncii necesită renovare și perfecționare. La o întrevedere recentă a reprezentanților Confederației naționale a angajatorilor RM cu premierul Ion Chicu, s-a vorbit despre reglementarea controlului guvernamental și căile de soluționare a problemei deficitului forței de muncă, cu care se confruntă antreprenorii. În opinia premierului, aceste chestiuni necesită o abordare sistemică, iar guvernul este deschis pentru colaborarea cu partenerii sociali în vederea identificării unor soluții.

În cadrul vebinarului organizat de Agenția pentru investiții în parteneriat cu Agenția internațională de colaborare cu Germania (GIZ), s-a menționat că legislația muncii este învechită și nu este adaptată stărilor de urgență. Despre necesitatea ajustării ei la realitățile noastre a vorbit, între altele, Svetlana Bodaci, director de personal al unei companii de telecomunicații. Potrivit ei, chiar dacă un șir de oficii au fost luni în șir închise pentru vizitatori, compania a păstrat salariul deplin al angajaților care munceau conform unui program special. Dacă unii angajatori s-au axat pe monitorizarea continuă a stării de sănătate, completarea chestionarelor privind starea de sănătate, alții cer de la angajați declarații pe propria răspundere că și-au măsurat temperatura și nu au contactat cu persoane bolnave. Participanții la vebinar menționau că s-au adaptat rapid noilor condiții de muncă, însă lacunele din CM creează numeroase piedici angajatorilor și angajaților.

Potrivit Rodicăi Verbeniuc, director general al Agenției pentru investiții, influența pandemiei este mai gravă ca cea a crizei financiare din anii 2008-2009, însă investitorii străini nu au declarat că își închid afacerile sau pleacă din Moldova. Ea spune că anterior angajatorii au transmis guvernului propuneri privind un șir de măsuri în vederea depășirii crizei. Printre acestea – programul flexibil pentru angajați și transferarea temporară a lucrătorilor la alt loc de muncă fără acordul lor. Astfel o parte din inițiative au fost reflectate în recentele amendamente la CM. Totuși, investitorii așteaptă ca legislația muncii în RM să fie și mai apropiată de realitățile și standardele internaționale.

Printre problemele nerezolvate încă, CNAM menționează neconcordanța dintre legislația RM și cerințele europene în domeniul sănătății și securității muncii. Sindicatele cheamă parlamentul să ratifice urgent un șir de documente ale Organizației internaționale a muncii și să introducă în legislația moldovenească directivele UE în domeniul dat. Este vorba despre Convenția nr.161 privind igiena muncii, care reglementează procedura de depistare a bolilor profesionale.

Autoritățile urmează să ratifice și Convenția nr. 102 privind normele minime de asigurare socială. Ea prevede principalele riscuri sociale, care urmează a fi acoperite: asistența medicală, plățile de boală, indemnizațiile de șomaj, de bătrînețe, în cazurile de traumatism la locul de muncă, boli profesionale, graviditate, invaliditate, pierdere a întreținătorului, indemnizațiile pentru familii. Sindicatele pledează pentru elaborarea unui proiect de lege, care să excludă din legislația națională contradicțiile cu normele convențiilor și recomandărilor Organizației internaționale a muncii.

Victor Surujiu

Urmărește-ne pe Facebook, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Știrile partenerilor noștri
Mai multe

Sondaj Toate

load