Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

Coliziuni de confruntare în lumea modernă. Pagini ascunse din istoria tainică. Partea 1

25 ian. 2023,, 18:00   Analitică
6014 0

Astăzi multă lume se întreabă: ce se întîmplă în lume? Nu la nivel profan, ci la cel ascuns, mistic și escatologic. Să încercăm a ne dumeri.

Dezastre provocate de om

Chiar dacă respingem teoriile conspirologice, este evident că tot ce se întîmplă este provocat de om. Și destrămarea Uniunii Sovietice, și tragedia 9/11, și criza din a. 2008 .

După ea lumea și-a revenit, însă apoi din nou s-a început nimicirea ei artificială. La un semn al potentaților lumii, apar ba pandemii, ba războaie. Siria, Libia, Ucraina… În opinia noastră și Europa se află într-o perioadă de criză, în special după pandemie: are de suferit baza industrială, agricultura, infrastructura, turismul și cultura.

La finele sec. ХХ au existat multe profeții despre procesele ce pot acapara lumea. Atunci cu efortul lui Henry Kissinger, fost secretar de stat al SUA, a început ascensiunea artificială a RPC, pentru a crea un super-gigant economic. Era după vizita lui Henry Kissinger și G. Bush-seniorul în China continentală și excluderea Taiwanului din ONU. După care a fost creată baza politică a confruntării dintre RPC și URSS, apoi și cu civilizația occidentală. Politicienii radicali susțineau că Vestul nu riscă nimic: «noi vom livra tehnologii avansate, vom dezvolta turismul, vom gestiona procesele mondialiste». Dar lucrurile nu-s așa de simple! După un șir de crize a devenit clar, că fără economie, bază industrială și o agricultură dezvoltată nu se poate trăi. Asta este temelia civilizației. Acum este clar pentru ce anume pregăteau ei națiunile europene prin dezindustrializarea URSS, apoi și sa Europei și Americii de Nord. Ceva mai devreme în acest mod fusese vlăguită Argentina, care după al doilea Război Mondial, la începutul anilor 50 ai sec.XX, făcea parte din primele zece țări ale lumii.


Ceva asemănător tragediei argentiniene are loc în prezent în întreaga lume civilizată. De ce? Am putea vorbi mult despre problemele economice. Ele există, bineînțeles, și cum ar putea fi altfel, dacă Occidentul însuși și-a scos întreaga bază industrială din propria sferă de influență. A dus-o în China, Indonezia, India, Malaezia, Brazilia și Singapore. Totul a fost pus la punct foarte detaliat. Totul, chiar de la început, și nu credeți celor care vă spun că nu se așteptau la asemenea evenimente. Cei de la conducere știau totul! Și că de secole ei ucid lumea creștină, și că ei ucid Occidentul liberal, așa cum anterior au ucis Uniunea Sovietică și țările CAER, și că în lume este în pregătire un măcel colosal, revoluția mondială, apoi comunismul troțkist-maoist, în care cei de sus pot totul, iar cei de jos nu mai vor să trăiască.

Toate acestea nu-s doar despre esența distrugerii Occidentului, iar anterior – a URSS, ci și despre planul de edificare a ceva enorm, viclean, groaznic, un fel de burtă de balenă, în care trebuie să dispară lumea veche cu iluziile ei de umanism, libertate, frăție creștină și egalitate morală. De fapt, edificarea a ceva apocaliptic, care va arde în conflictul său escatologic toate etapele progresiste de dezvoltare a lumii umane și va forma o lume-matrice, un simulacru al unui lagăr de concentrare universal.

În spatele paravanului istoriei

Forțele, care s-au ciocnit în lupta neîmpăcată pentru edificarea unei asemenea lumi, erau ambigue și contradictorii, însă aveau de fapt același plan. Diferite erau variantele realizării lui, căile și componenta ideologică. Adică, baza era una, suprastructura ideologică – diferită.

Din start, în acest proces s-au implicat numeroși actori. Treptat, mulți dintre acești luptători pentru împărăția dreptății, a noului Templu al lui Solomon, au dispărut în neant. Dar mulți au rămas. Ne amintim de proiectul grandios al lui Napoleon Bonaparte. El a eșuat, chiar dacă și-a permis niște transformări constituționale. Ne amintim, că la mijlocul sec. ХХ a eșuat proiectul germano-arian. Milenarul Reich german, la fel, a rămas în trecut. Și proiectul noului Imperiu Roman în frunte cu Benito Mussolini a rămas în trecut.

Apoi a venit vremea să moară imperiile coloniale. Cea Britanică, care era condominiul Windsorilor și Rothschilzilor. Cea Franceză, care era condominiul Marelui Est al Franței și a acelorași Rothschilzi. Cea olandeză, portugheză, belgiană… Apoi a venit timpul să moară proiectul sovietic, cel mai colosal și actual istoric, care a fost condamnat de culisele mondiale, deși se raporta la Revoluția Rusă la fel cum aborigenul australian se raporta la politica orașului Londra.

Noi și acum credem naiv, că cei care fac revoluții și războaie le planifică și le efectuează ei înșiși. Greșit total. Acționează cadavre vii, căci revoluția întotdeauna își devorează propriii copii, iar cei de după culise nu-s vizibili. Unii își pun soarta pe butucul tragicei istorii a omenirii, alții toată viața se joacă de-a soldățeii în timp ce savurează coniac sau vin în liniștea propriilor moșii. Nu ai ce lua de la ei, căci se cred filozofi și visători, despre mulți dintre ei generațiile următoare își amintesc doar grație fanteziilor și romanelor fantastice ale lor. Dar realizarea planului mereu este a lor. Pentru ei omenirea este doar plastilină, și după ce o generație de năimiți pleacă pe lumea cealaltă, ei năimesc o altă generație și își continuă afacerea dificilă, dar foarte interesantă și profitabilă. Cum a spus marele politician francez Georges Clemenceau, «cimitirele-s pline de oameni de neînlocuit». Ei există, și istoria își continuă goana diavolească spre prăpastie.

Dar, vorba poetului, «oamenii au născocit timpul// Zeii au născocit viața». Oricum Providența Divină pune toate punctele pe i. Deși oamenii cred că anume ei fac istoria, ei îs doar pioni în jocul potentaților acestei lumi.

Actori și pioni

Cine, așa dar, decide azi destinele noastre? Cine continuă jocul și exploatează aborigenii tereștri ca pe niște pioni? Că doar și pe Hristos, Moisei, Buddha sau Zarathrushtra i-au schimonosit așa, că nu a rămas nici amintirea adevăratului lor chip.

După multe secole de confruntare, azi au rămas doar două forțe capabile să decidă soarta lumii. Cel puțin, două forțe care au o influență reală în sistem. Nu este vorba despre forțele condamnate și dezenergizate acum, așa ca lumea budistă sau zoroastriană, ismailiții sau preoții egipteni. Este vorba despre acele forțe, care conlucrează, dar și continuă să se opună total înde ele. Este vorba despre cercul Rothschilzilor și cei din Ordinul Templului, numiți și templieri.

Diverse pseudo-ordine și cluburi intelectuale sau grupuri semi-secrete cum ar fi «Clubul Bilderberg», «Masa rotundă», «Consiliul 300», «Societatea Rhodos» formează platforme de confruntare, concurență și determinare a coordonatelor și a perspectivelor de dezvoltare comune.

Spre exemplu, grupul creat în mai, 1954 în orășelul olandez Oosterbeek de prințul Bernhard al Olandei, soțul reginei Juliana, care s-a auto-întitulat «Alianță», dar este cunoscut ca « Clubul Bilderberg », este una dintre aceste platforme de soluționare a multor probleme, deseori – de confruntare a celor două poluri politice, numite mai sus. Prințul Bernhard l-a simpatizat mult timp pe Adolf Hitler și a fost ofițer SS. În același timp, făcea parte din a.n. «cercul Rothschild», fiind și acționar principal al companiei petroliere Royal Dutch Shell, în prezent una dintre cele mai mari din lume.

După eșuarea proiectului german, Bernhard revine în Marea Lojă de la Haga și schimbă uniforma SS pe șorțul francmasonic. Apropo, prințul care a fost parte a Casei regale Oranj a Olandei, susținea că este descendentul casei regale france a merovingienilor, deci aparține cerului de regi ai Ierusalimului. Ce-i asta? Confruntarea dintre templieri și Rothschilzi, sau un alt proiect, care ține de Reichul în exil? Dar el funcționează și astăzi, și influențează în continuare destinele lumii!

Putem aduce aici informația oferită de cunoscutul cercetător politolog Nicolas Haggher: «Putem spune astfel, că grupul Bilderberg a fost fondat de un descendent al lui Goodefroy de Boullion, care în a. 1099 a devenit rege al Ierusalimului. Împreună cu prințul Bernhard, la crearea grupului Bilderberg au contribuit comunistul polonez Josef Retinger, comandantul britanic pentru operațiuni speciale Colin Gubbins, și generalul Bedell Snirh, fost ambasador în Uniunea Sovietică și director CIA. Se spune că la crearea grupului a participat președintele RIIA Alistair Buchan, fiul scriitorului John Buchan (Lordul Tweedsmuir ), precum și Arnold Toynbee. Din consiliul de administrare făceau parte reprezentanții lui N.M. Rothschild, Schroeder Bank, ai ziarului «The New York Times», RIIA, CIA, și Henry Kissinger. Membrii grupului au fost selectați de baronul Edmon Rothschild și Lewrence Rockefeller. O sută de persoane aparțineau elitei mondiale, multe erau membre CFR, Uniunea Anglofonă, Societatea Pelerinilor și «Masa rotundă». Toți membrii comitetului organizatoric al grupului erau membri ai Consiliului pentru relații internaționale. Rothschilzii acționau prin Edmond și Guy Rothschild, care aveau rolul central în grupul Bilderberg ».

Templierii nu au dispărut

Dacă identificăm Rothschilzii drept unul dintre centrele de influență în acest grup, alt centru ar fi a.n. Rockefelleri. Noi însă îi vom numi templieri. Corespunde adevărului, căci ultimii au finanțat și finanțează multe cluburi și organizații ezoterice în SUA. Societatea lui Jacques de Molay, care numără cinci milioane de membri și a fost numită în cinstea magistrului templierilor, este una dintre aceste structuri, alta – masoneria de rit scoțian, centrată la Charleston, și Ritualul Strict, compus din 33 de grade de membru. Rockefellerii, tot ei templierii, finanțează și supraveghează multe alte organizații tainice sau ascunse de ochii profanilor «Craniu și oase», «Rulou și cheie», «Clubul insulei elanilor » și mule altele.

Anterior, ei au sprijinit, de facto, a.n. Noii Templieri în Germania și au influențat ascensiunea radicală, mistică a acestei țări la începutul sec. ХХ .

Dar să revenim la cea mai cunoscută structură, la bilderbergheri. Nu demult, această structură ascunsă de ochii lumii s-a făcut din nou auzită. După anii de pandemie, bilderbergherii au convocat congresul ordinar. Ultima ședință a grupului fusese în a. 2019 . Acum ei preconizează să se adune în SUA, la Washington, orașul prin care trece linia strategică a confruntării templierilor cu Rothschilzii.

În acest context, vom menționa următoarele circumstanțe. SUA au fost create ca republică a templierilor, care s-a răsculat împotriva dominației britanice. Am scris anterior, că această țară a fost creată de aristocrații care făceau parte din masoneria scoțiană, iar după zdrobirea dinastiei Stuart au făcut o revoluție peste ocean, susținuți fiind de emigranții catolici irlandezi și de guvernul Franței regale, care a și dăruit americanilor Statuia Libertății, simbolul zeiței protectoare a templierilor.

Rădăcina luptei pe viață și moarte era faptul că dinastia scoțiană Stuart era forța care sprijinea templierii, căci anume ei i-au primit în regatul lor pe cavalerii exilați. După prăbușirea acestei dinastii, care a domnit scurt timp în întreaga Britanie, templierii scoțieni au fugit în Franța, Germania, Suedia și desigur pe continentul Nord-american, unde au format temelia forțelor revoluționare. Anume în lojele scoțiene din Boston, New York, Philadelphia și Charleston a început fermentarea revoluționară sub steagul răzbunării față de Londra și dinastia Hanovra, dar și sub steagul edificării republicii aristocratice globale a templierilor. Tradiția scoțiană ținea de Ordinul templului și vechea masonerie scoțiană, care înflorea în Britania încă pe timpul domniei regilor din dinastia Stuart, apoi i-a urmat pe regi, venind pe continent. Vechea masonerie se numea iacobită, în cinstea regelui Iacob Stuart, ruda și succesorul reginei Elisabeta Tudor, care a încheiat dinastia Tudor, iar puterea a preluat-o regele Scoției Iacob VI.

Celebrul francmason de rit scoțian Chevalier Ramsay scria în manifestul său : «Legendele noastre spun că ordinul nostru a fost creat… de însuși Noe. Fondatorii doreau să păstreze marile misterii ale religiilor antice ale Arhetipului și le-au plasat în mediul unor aleși. Metaforic, i-au numit pe predecesorii noștri pietrari liberi, adică arhitecți ai templului viu dedicat Atotputernicului. Conform adevăratei noastre istorii, ordinul a fost restabilit de marii înțelepți din timpul «Cruciadelor», care vroiau prin simboluri, semne, cuvinte foarte puternice să renască moravurile ostașilor crucii, ca ei să nu uite de cele mai înălțătoare adevăruri, chiar fiind în mijlocul bucuriilor inocente ale societății umane. John, lordul Stuart, marele magistru al curții regale a Scoției, a adus întreaga noastră știință din Locul Sacru în a. 1286 și a fondat loja din Kilvin, Scoția, unde i-a primit ca pietrari pe conții Gloucester și Ulster ».

Peste mult timp, la propunerea dinastiei hanovriene, J.Anderson alcătuiește «Cartea regulamentelor» și pune temelia noii masonerii engleze. Pe 24 iunie,1717 în biserica Sf.Ioan de Vară s-au adunat loje masonice cu denumiri hazlii cum ar fi «Cupa», "Coroana", "Mărul", «Strugurele», «Gînsacul și Tava». Anume ele au format Marea lojă și l-au ales magistru pe Anthony Sayer. În a. 1718 el a fost înlocuit cu J.Payne. Această lojă a pus bazele noii masonerii, care este diferită de masoneria veche, sau iacobită, numită și scoțiană, și care a devenit dominantă în teritoriile coloniilor americane ale Britaniei. .

Lupta lojelor în America

Acum să mergem pe continentul Nord - American. Cum o duceau coloniile?

În a.1732 generalul James Oglethorpe creează colonia Georgia și după doi ani devine mare magistru al lojei Georgia. În a. 1733 apar primele loje masonice la Massachusetts, unde Henry Price care avea împuterniciri de la Marea Lojă a Angliei, creează loja Sf. Ioann. În a. 1743 Marea Lojă a Angliei îl numește pe negustorul bostonez Thomas Oxnard Mare magistru provincial al Americii de Nord. Boston a devenit capitala masoneriei engleze. Către a. 1750 acolo existau deja două lojă, precum și lojele regimentare, fondate de Marea Lojă a Angliei. Dar pe continentul american apar și loje masonice de rit iacobin. Unele – scoțiene, altele – irlandeze. Au fost și din cele care au influențat Marele Est al Franței – una dintre cele mai vechi organizații masonice din Europa (creată în a. 1738). Anume la Boston, în a. 1752 a fost creată «loja neregulată care nu avea brevetul dat de Marea Lojă a Angliei. Aceasta se convoca în taverna «Dragonul verde», care în a. 1764 a fost redenumită «Casa masonilor».

Este interesant că anume această lojă a intrat într-un conflict cu societățile secrete ale masonilor englezi, și a obținut brevetul nu de la Londra, ci de la Marea lojă a Scoției. Masoneria scoțiană (templierii) avea grade superioare, pe care nu le aveau lojele engleze, de aceea pentru gradele engleze inferioare accesul era interzis. Așa scoțienii s-au închis pentru aristocrația și generalii englezi, și au început să formeze ceea ce ulterior noi vom numi revoluția americană și lupta pentru independență. În scurt timp această lojă a fost înregistrată ca loja Sf. Andrei și a colaborat cu Marea lojă a Scoției.

În acest fel, la Boston erau două sisteme de inițiere rivale – două loje opuse. Loja Sf. Ioan a ajuns să interzică membrilor săi vizitarea adunărilor confraților lor, pietrarii liberi din loja Sf. Andrei. Anume această lojă iacobită a introdus, la 28 august,1769 noul grad masonic - Gradul de Cavaler al Templului. Astfel ea a declarat deschis, că masoneria de rit scoțian provine din tradițiile templierilor. Mai departe - și mai interesant.

Dar despre aceasta vom scrie în următoarea parte a studiului nostru, în care ne vom referi la actuala confruntare dintre două tradiții mondiale importante, forțe care alcătuiesc întreaga agendă politică și toate evenimentele escatologice, pe care noi trebuie să le trăim.

Veaceslav Matveev

(va urma)

11
0
0
0
1

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?