Clubul "Aliaților în deocupare"

La Kyiv a avut loc primul summit, amînat în repetate rînduri, al "Platformei Crimeea". Cel mai mare eveniment internațional organizat vreodată în Ucraina. Kyivul oficial speră că, cu ajutorul acestui mecanism internațional de coordonare, va putea întoarce subiectul Crimeea pe agenda internațională și să intensifice presiunea cu sancțiuni asupra Rusiei.

La summit-ul ”Platforma Crimeea” Republica Moldova a fost reprezentată la cel mai înalt nivel - la Kiev s-a deplasat Președintele Maia Sandu. Și a ținut un discurs în care a subliniat că "Crimeea este Ucraina, iar anexarea sa ilegală este o încălcare flagrantă a dreptului internațional".

Acum, comunitatea de experți se întreabă cum va afecta participarea Președintelui Republicii Moldova la acest "eveniment provocator" (așa cum este considerat în Federația Rusă) viitoarele negocieri cu Moscova privind încheierea unui nou contract privind furnizarea de gaze naturale, exportul produselor moldovenești pe piața rusă și garanțiile sociale pentru lucrătorii migranți moldoveni din Rusia.

Despre Rusia-ocupantă, sabat și nemulțumirea Kyivului

Kyivul oficial demult încearcă să creeze o fel de platformă internațională pentru a discuta situația privind peninsula Crimeea. Căci Donbass este discutat și în formatul "Minsk", și în formatul" Normandia", dar cu privire la Crimeea nu există nimic.

Chiar și în timpul președinției lui Petro Poroșenko în 2016, Kyivul a anunțat lansarea formatului ”Geneva Plus” - un mecanism internațional de întoarcere a Crimeei în componența Ucrainei. Formatul ”Geneva Plus”, anunțat de președintele ucrainean în cadrul unei întrevederi cu ambasadorii acreditați în Ucraina, prevedea o serie întreagă de măsuri de "deocupare a Crimeei": de la sancțiuni, presiune internațională, eliberarea ucrainenilor arestați ilegal – pînă la protecția juridică a intereselor Ucrainei în instanțele internaționale. Cu toate acestea, această inițiativă a fost percepută ambiguu nu numai în străinătate, ci și în Ucraina și, în cele din urmă, a rămas la nivel de proiect.

După ce a devenit președinte, Volodymyr Zelensky planifica "să pună în discuție problema statutului Peninsulei Crimeea anexată în 2014" la prima, și deocamdată unica, întîlnire cu Vladimir Putin în decembrie 2019 la Paris - în cadrul Summitului Normandia Four. Dar planul său nu a fost încoronat cu succes. Atunci Kyivul și-a amintit de așa-numitul "proiect Djaparova".

Ideea actualului format al "Platformei Crimeea", după cum menționează BBC, aparține unei tinere tatare din Crimeea, o fostă jurnalistă de la Радио Свобода, ex-prim-viceprim-ministru al Politicii Informaționale din Ucraina, și, recent, primul șef-adjunct al Ministerului de Externe ucrainean, Emina Djaparova (Dzheppar). Djaparova a propus încă în primăvara anului 2019 autorităților de a crea așa-numita "coaliție Crimeea" pentru a "coordona politica internațională de nerecunoaștere a anexării peninsulei Crimeei de către Rusia și fixarea acesteia", dar atunci în Ucraina erau în plină desfășurare alegerile prezidențiale, de aceea această propunere nu a prezentat interes nimănui.

În martie 2020, numindu-l pe Dmitri Kuleba în funcția de șef al Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei, Voldymyr Zelensky a dispus noului șef al Ministerului de Externe să activeze subiectul Crimeei. Și aici și-a amintit de ideea lui Djaparova, iar două luni mai tîrziu fosta prezentatoare TV și colaboratoarea ”Радио Свобода” a devenit Primul ministru adjunct al Afacerilor Externe al Ucrainei, supraveghind implementarea proiectului său.

Inițial, Kyivul intenționa să lanseze "Platforma Crimeea" pe 26 februarie 2021 – de Ziua rezistenței față de ocupația Republicii Autonome Crimeea și a orașului Sevastopol, înstituită de Zelensky anul trecut. Pentru mai mult simbolism. Dar, din cauza problemelor organizatorice, summitul a fost amînat pentru prima dată pînă în luna mai, programat să coincidă cu următoarea aniversare a deportării tătarilor din Crimeea în 1944, apoi în august, cu ocazia evenimentul celei de-a 30-a aniversări a independenței Ucrainei. Cu toate acestea, în ciuda amplorii lucrărilor efectuate, summitul inaugural al ”Platformei Crimeea” a fost nu atît de grandios și reprezentativ, precum planificase Kyivul.

Nu, toți principalii actori internaționali și-au jucat perfect rolurile. Kremlinul a numit în mod previzibil platforma lansată de Kyiv "deschis anti-rusă" și "extrem de neprietenoasă". Conducerea Crimeei s-a referit la aceasta ca la un "forum al rusofobilor ratați". Și șeful Ministerului rus de Externe, Serghei Lavrov, a numit răspicat "Platforma Crimeei" "un alt sabat, unde Occidentul va încuraja sentimentele neo-naziste, rasiste ale autorităților moderne ucrainene".

La summit-ul propriu-zis, participanții au exprimat exact cuvintele pe care Kyivul se baza la lansarea inițiativei sale privind Crimeei. Că "comportamentul Rusiei în Crimeea este ostil și iresponsabil. Cu lipsă absolută de respect față de dreptul internațional" (ministrul britanic pentru Afaceri Europene, Wendy Morton). Că "Federația Rusă a cucerit Crimeea – aceasta este într-adevăr cea mai deschisă invazie a teritoriului unei alte țări care a avut loc după cel de-al doilea război mondial în lumea civilizată" (Anna Fotyga, membră a Parlamentului European din Polonia). Că "poporul meu s-a pomenit din nou sub conducerea regimului de ocupație, care în multe privințe este mai rău decît cel sovietic" (deputat al Radei Supreme, ex-președinte al "Mejlis al tătarilor din Crimeea", Mustafa Dzhemilev). Că "am oferit deja 4,9 milioane de dolari asistență Ucrainei numai în 2014 și acest sprijin va continua: în special, în ceea ce privește armele de protecție, echipamentele de care Ucraina are nevoie în lupta împotriva Rusiei. Vrem să punem Rusia în locul ei "(Ministrul Energiei al SUA, Jennifer Granholm). Că "acest summit, cred, deschide calea spre întoarcerea Crimeei" (ministrul turc de Externe, Mevlut Cavusoglu). Sau că "Statele Unite și țările NATO trebuie să-și consolideze prezența în regiunea Mării Negre" (George Kent, fostul Charge d'affaires al Statelor Unite în Ucraina).

Președintele leton Egils Levits a propus crearea în parlamentele fiecărei țări care au participat la summitul de la Kiev, a unor grupuri speciale de sprijin "pentru deocuparea Crimeei". Iar în declarația finală a forumului, țările participante au confirmat imposibilitatea de a recunoaște anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia, au confirmat hotărîrea lor de a menține presiunea asupra Federației Ruse, au permis introducerea de noi sancțiuni împotriva ei "dacă va fi necesar și dacă acțiunile Rusiei vor cere acest lucru", au îndemnat Rusia "să-și îndeplinească obligațiile sale ca stat-ocupant" și să asigure accesul neîngrădit pe peninsulă a misiunii ONU de Monitorizare a respectării Drepturilor Omului în Ucraina și Misiunii Speciale de Monitorizare a OSCE în republică, în același timp, invitînd Moscova să participe la summit pentru a pune capăt "ocupației temporare".

În general, după cum a declarat cu satisfacție în discursul său de închidere Volodymyr Zelensky, "pentru prima dată la nivel internațional, Federația Rusă este recunoscută drept stat-ocupant, și în conformitate cu normele dreptului internațional umanitar, trebuie să înceteze imediat încălcarea drepturilor omului în teritoriile ocupate temporar și să asigure accesul în Crimeea".

Cu toate acestea, organizatorii au rămas totuși cu unele nemulțumiri. Autoritățile ucrainene, în ciuda tuturor eforturilor, nu au reușit să atragă la forum liderii celor mai puternice țări occidentale, ceea ce ar fi oferit summit-ul inaugural al "Platformei Crimeea" o pondere mai mare.

Angela Merkel s-a aflat la Kyiv într-o vizită de rămas bun și a plecat cu o zi înaintea forumului, refuzînd diplomatic să participe la acesta. Ucraina s-a indignat. "Liderul german își încheie activitatea în funcție, ceea ce înseamnă că nu avea nici restricții de timp sau alt gen de restricții care să o împiedice să fie prezentă la Kyiv pe 23 august. Iar pe fundalul acestor pierderi de imagine (inclusiv în rîndul unor alegători germani) pe care ea le-a avut apărînd Nord Stream 2, se părea că este interesată să demonstreze că valorile au greutate pentru ea. Dar nu. Și din moment ce nu va fi Merkel, la Kyiv nu va merge nici Emmanuel Macron", a scris portalul ucrainean "Европейская правда" înainte de summit. Drept urmare, Germania a fost reprezentată la eveniment, în loc de ministrul de Externe planificat inițial, de către Ministrul Federal al Economiei și Energiei, deoarece, așa cum a explicat Berlinul, evenimentele din Afganistan sînt mult mai importante decît "Platforma Crimeea".

Nici SUA nu au fost reprezentate la cel mai înalt nivel și și-au schimbat delegatul în ultimul moment. În locul ministrului Transporturilor, Pitt Buttigic, care era așteptat să vină la Kyiv într-o vizită îndelungată și care este considerat unul dintre favoriții lui Joe Biden, la forum a venit ministrul Energiei, Jennifer Granholm.

Canada, în general, a fost reprezentată de ambasador: pe 20 septembrie, acolo au loc alegeri federale anticipate, iar politicienilor locali nu le ardea cu siguranță de Ucraina și problemele sale. Din partea NATO la Kyiv a venit nu Secretarul General al organizației, ci adjunctul său, Mircea Geoană. Doar 14 țări din 44 de state și organizații-participante au trimis președinți la summit - Letonia, Lituania, Estonia, Polonia, Slovacia, Ungaria, Moldova, Slovenia, Finlanda. Prim-miniștri – 4 țări. Celelalte țări au delegat miniștri de diferite ramuri, secretari de stat ai Ministerelor Afacerilor Externe și ambasadori.

În general, faptul că la summit-ul inaugural ”Platforma Crimeea” reprezentarea participanților nu a fost prea mare, în ciuda eforturi colosale al Kyivului oficial, indică faptul că problema Crimeei nu se mai află în topul agendei internaționale – cu inițiativa sa Kyiv cu siguranță a întîrziat cu cîțiva ani, și că Crimeea s-a transformat dintr-o problemă globală și o amenințare la adresa securității internaționale într-o problemă regională, de care se interesează cu adevărat numai Ucraina și vecinii săi. Iar opoziția ucraineană vorbește despre eșecul "PR-ului personal al lui Zelensky": "Ei singuri au numit evenimentul drept summit, ceea ce înseamnă o întîlnire a șefilor de stat și de guvern, iar la Kiev au venit majoritatea oficiali și diplomați de rangul trei".

"Platforma Crimeea": despre NATO, bani sau întoarcerea Crimeei?

La summit-ul de luni, președintele Volodymyr Zelensky a anunțat cu patos că din această zi începe "numărătoarea inversă pînă la eliberarea peninsulei Crimeea". "Este foarte probabil ca 23 august 2021 să intre în istorie ca ziua începutului de-ocupației Republicii Autonome Crimeea și a orașului Sevastopol", a spus el.

Ca răspuns, conducerea Crimeei a numit summitul ”Platforma Crimeea” drept "cea mai stupidă și fără speranță activitate din lume". "Discutarea revenirii Crimeei sub controlul Kyivului este ca și cum a-i încerca să întorci ziua de ieri sau zăpada de anul trecut", a scris șeful Crimeei, Serghei Aksenov, pe rețelele de socializare.

Faptul că mecanismul "Platformei Crimeea" nu se referă cu siguranță la întoarcerea peninsulei rebele este evident. Ar fi ciudat să presupunem că la șapte ani după evenimentele din Crimeea și miliarde investite în economia Crimeei, Rusia se va speria dintr-o dată de o nouă condamnare a "acțiunilor de ocupare" de către comunitatea internațională la un alt eveniment de discuție și, cu coada între picioare, va renunța la "ocuparea temporară" a Crimeei. Atunci de ce Kyivul oficialul a făcut eforturi atît de mari pentru a organiza summit-ul "Platforma Crimeea" și a mers la atîtea cheltuieli?

Experții consideră că primul scop este întoarcerea subiectului Crimeei și, prin urmare, a Ucrainei în sine, pe agenda internațională.

În ultimii ani, se aude din ce în ce mai mult din partea oficialilor occidentali expresia ”Ukraine fatigue” - Oboseală de Ucraina. Solicitările permanente din partea Kyivului și lipsa unor rezultate reale din urma reformelor realizate au obosit în cele din urmă Statele Unite și Uniunea Europeană. Ucraina cere mereu bani - ba pentru arme pentru a se proteja de Rusia, ba pentru unele proiecte, ba pentru a compensa pierderile de tranzit gaze din cauza "Turkish Stream" și "Nord Stream-2".

"Nu este un secret faptul că există așa ceva cu denumirea de "Oboseală de Ucraina". Așteptările nu pot dura la nesfîrșit. Și de aceea încep să răsune voci: "Uitați, acolo nu se întîmplă nimic, nu există schimbări". Desigur, noi încercăm să răspundem că nu este așa, schimbări există. Dar nici voi nu puteți ignora pur și simplu problemele", l-a avertizat Kyivul în octombrie anul trecut, pe ministrul lituanian de Externe, Linas Linkevicius.

Lansarea platformei Crimeea ca mecanism permanent de discuție nu numai că va permite Kyivului să creeze aparența unor realizări în politica externă și să amintească în mod regulat de ea, ci și să scoată din nou banii din Occident. Căci ce vrea Kyivul? Ca Platforma Crimeea să aibă un birou central la Kyiv și filiale în străinătate – în mai multe țări semnatare, pentru ca prin sediul ”Platforma Crimeea” să se desfășoare o activitate de coordonare activă (cuvîntul "coordonare" este cel mai important aici) de reîntoarcere a peninsulei rebele în jurisdicția Ucrainei și de consolidare a presiunii prin sancțiuni împotriva Rusiei.

Cu toate acestea, Kyivul nu are bani pentru un mecanism atît de amplu, care să funcționeze constant. Despre acest lucru a anunțat cu cîteva săptămîni în urmă primul ministru adjunct al Afacerilor Externe al Ucrainei, Emine Dzhaparova, care a spus că, în absența unor resurse necesare, Kyivul va trebui să se gîndească ”cum și unde să ”parcheze” ”Platforma Crimeea”. Una dintre opțiuni este obținerea pentru aceasta a finanțării din partea ONU sau subvenții din partea altor organizații internaționale.

Experții se îndoiesc foarte mult că acest format va putea fi mutat într-adevăr pe platformele ONU, dar sînt siguri că Kyivul poate primi unele granturi din partea unor fonduri internaționale în cadrul acestui mecanism pentru a menține subiectul Crimeei pe agenda internațională pentru a păstra imaginea negativă a Federației Ruse.

În jurul "Platformei Crimeea" a început deja să se adune un grup de organizații neguvernamentale (în principal cu caracter de apărare a drepturilor omului), care a primit denumirea de "Rețeaua de experți ai Platformei Crimeea". Iar ONG-urile, de obicei, simt foarte bine de unde suflă "vîntul financiar" și de unde pot rupe niște granturi. Primul forum al acestei rețele a avut loc la Kyiv pe 6 august.

Faptul că întregul mecanism al "Platformei Crimeea" se referă nu doar la patriotism, ci și la bani – este evidențiat cel puțin de scandalul cu cîntăreața Jamala. Facebook-ul "ucrainean" răsună acum: Artista poporului din Ucraina, cîntăreața și actrița tătară din Crimeea a luat 337,400 grivne (12.5 mii de dolari) de la stat pentru interpretarea la deschiderea summit-ul a piesei în limba tătaro-crimeeană despre deportarea poporului tătar din Crimeea în "1944", cu care a cîștigat Concursul Eurovision în anul 2016.

Politologul ucrainean Yanina Sokolovskaya a spus că un alt obiectiv al campaniei de PR al Kyivului oficialul cu denumirea "Platforma Crimeea" este necesitatea de a reînnoi așa-numitul "club de prieteni ai Ucrainei" pentru o integrare mai rapidă și mai eficientă a Ucrainei în NATO. Pentru actualul lider ucrainean, Volodymyr Zelensky, Alianța Nord-Atlantică este ca o idee fixă. El a spus în repetate rînduri că decizia privind aderarea Ucrainei la NATO nu trebuie amînată pentru viitor, îi era frică de influența crescîndă a Rusiei pe fondul indeciziei Occidentului. În iulie, Zelensky a semnat un decret privind măsurile urgente pentru integrarea Ucrainei în Alianța Nord-Atlantică, clasificînd pregătirile pentru aderarea la NATO drept "cele mai importante sarcini ale statului", iar la 11 august a aprobat o strategie privind integrarea Ucrainei în NATO.

"Vlolodymyr Zelensky depune eforturi pentru a reînnoi Clubul prietenilor Ucrainei, fondat în perioada lui Petro Poroșenko. ”Platforma Crimeea” este într-adevăr o platformă pentru acest lucru. Zelensky face totul pentru ca subiectul Crimeei să nu părăsească sfera intereselor mass-media și a spațiului politic. Iar acum "Platforma Crimeea" ar trebui să devină baza promovării Ucrainei în NATO", a declarat un politolog ucrainean Agenției de știri Реалист în urmă cu cîteva luni.

"Neînfricarea" Chișinăului

"Nicio intimidare a Rusiei nu are niciun efect asupra noastră. Din Republica Cehă va sosi șeful Senatului, Milos Vystrcil. Potrivit Constituției, el este a doua persoană în stat după președinte. Acesta este un semnal foarte important", a declarat presei ucrainene înainte de summitul ”Platforma Crimeea”, David Stulik, politolog ceh și fost atașat de presă al Delegației UE în Ucraina.

Dacă e să reieșim din această logică, Chișinăul oficial a dat dovadă de o și mai mare neînfricare: Republica Moldova a fost reprezentată la forumul inaugural al Platformei Crimeea la cel mai înalt nivel – la Kyiv a plecat Președintele Maia Sandu. Deși în luna mai, la o conferință de presă dedicată celor doi ani de aflare în funcție, Președintele ucrainean Volodymyr Zelensky a recunoscut că acele țări care vor participa în noua platformă de negocieri ”Platforma Crimeea” riscă să strice relațiile cu Federația Rusă. Iar reprezentantul oficial al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a avertizat în ajunul evenimentului de la Kyiv că Rusia "va fixa poziția țărilor care vor participa la summit și va trage concluzii corespunzătoare".

Acum, comunitatea de experți din Moldova se întreabă cum va afecta participarea președintelui moldovean la acest "eveniment anti-rus" (așa cum este considerat în Federația Rusă) viitoarele negocieri cu Moscova privind încheierea unui nou contract de livrare a gazelor naturale, exportul produselor moldovenești pe piața rusă și garanțiile sociale pentru lucrătorii migranți moldoveni din Rusia.

Opoziția parlamentară este sigură că din cauza deciziei iresponsabile a Maiei Sandu de a participa la summitul ”Platforma Crimeea" ar putea suferi "cetățenii Republicii Moldova – producătorii agricoli care-și exportă produsele pe piața rusă, muncitorii moldoveni care lucrează în Rusia, fiecare familie consumatoare de gaze naturale rusești. Și că "acest pas va avea un impact negativ asupra procesului de reglementare transnistreană, ceea ce poate duce la o nouă agravare în zona de conflict".

Politicianul gagauz, ex-deputatul Ivan Burgudji, într-un interviu pentru portalul eNews, comentînd participarea Maiei Sandu la summitul ”Platforma Crimeea”, a spus că "considerați că practic nu mai există nici un acord cu Kozak [o trimitere la vizita recentă a șeful adjunct al Administrației prezidențiale, Dmitri Kozak la Chișinău] și Rusia". Iar unii utilizatori ai rețelelor sociale răspîndesc în mod activ postarea "Pregătiți lemne de foc și bălegar pentru iarnă, în schimb Crimeea este a Ucrainei", făcînd referire la discursul președintelui la evenimentul de la Kyiv.

Experții cred că nu totul este atît de dramatic. Comentatorul politic Dionis Cenușa numește participarea Republicii Moldova la "Platforma Crimeea" extrem de importantă pentru imaginea internațională a țării și datorită faptului că și noi avem "propria durere de cap cu separatismul din regiunea transnistreană". Desigur, posibila reacție a Rusiei, în opinia sa, comportă anumite riscuri, dar "Președintele Sandu în discuțiile cu Dmitry Kozak a demonstrat deschidere pentru dialog constructiv. Aceeași abordare ar fi vrut-o și Rusia, însă nu se știe exact unde sunt limitele adcceptabililului".

Politologul Vitalii Andrievschi nu a văzut nimic strașnic în participarea șefului statului moldovenesc la summit-ul "Platforma Crimeea".

În primul rînd, nimeni din lume nu a recunoscut oficial Crimeea ca fiind a Rusiei, "nici chiar Lukașenko", așa că declarația finală a Summitului privind Crimeea a consolidat pur și simplu status quo-ul existent. În al doilea rînd, "ceea ce a fost lansat luni la Kyiv este o platformă pentru discutarea problemei Crimeei, dar noi avem probleme asemănătoare cu Transnistria, de aceea pentru noi este chiar util să participăm la activitatea unei astfel de platforme". În general, Vitalie Andrievschi consideră că Chișinăul ar putea adopta această inițiativă a autorităților ucrainene și, în viitorul apropiat, ar putea și el găzdui un summit internațional major pe problema transnistreană pentru a atrage atenția comunității internaționale asupra acesteia.

În al treilea rînd "sînt sigur că Kremlinul va avea destulă minte să nu provoace conflicte cu țările participante: căci acest forum nu a fost atît de reprezentativ, deși a adunat mai mult de 40 de state și organizații internaționale, și peste zi-două toată lumea va uita de el". Iar în al patrulea rînd, "ar fi ridicol dacă Moscova din cele 40 de țări participante va lua doar Moldova și va începe să se răzbune pe ea. Mai mult, la summitul ”Platforma Crimeea” au participat și unele state cu care Federația Rusă menține relații destul de prietenoase. Aceeași Ungaria, de exemplu".

Și, în general, după cum au menționat experții, discursul Președintelui Maia Sandu la summitul inaugural al ”Platformei Crimeea” a fost destul de prudent și echilibrat – șeful statului a vorbit despre dreptul internațional, necesitatea soluționării pașnice a disputelor, ordinea regională, pericolele politicii revizioniste și (ceea ce se aștepta clar de la participanții la eveniment) că Crimeea este încă a Ucrainei. Mai mult, în discursul său, Sandu nu a menționat nici o dată Rusia.

Cu toate acestea, potrivit unor comentatori politici, în această sterilitate și raționalizare a discursului a existat și o anumită greșeală a Președintelui Republicii Moldova. Reprezentanții altor state au folosit tribuna ”Platformei Crimeea” nu numai pentru a-și exprima sprijinul pentru integritatea teritorială a Ucrainei, ci și pentru a atrage atenția asupra propriilor probleme, inclusiv a celor de natură teritorială.

De exemplu, premierul Georgiei, Irakli Garibashvili, în discursul său a făcut în mod repetat paralele și a acordat multă atenție problemei "teritoriilor luate de la țara sa". În condițiile în care Republica Moldova are propriul conflict teritorial, chiar unul vechi, ar fi fost logic ca Maia Sandu să profite de această ocazie și să atragă atenția comunității internaționale asupra acestei probleme. La urma urmei, dacă Kyivul oficial a folosit reprezentanții celor 44 de state și organizații internaționale, inclusiv Președintele Republicii Moldova, pentru a-și promova agenda politică, de ce să nu folosească și președintele Republicii Moldova platforma internațională oferită pentru a-și promova agenda politică în interesul țării? Așa cum a făcut Georgia sau Ungaria.

Astfel, Președintele Ungariei, Janos Yader, la summitul ”Platforma Crimeea”, a spus că împarte durerea Ucrainei în legătură cu anexarea Crimeei, în același timp a criticat autoritățile ucrainene pentru limitarea drepturilor maghiarilor în țară, în special, în procesul de învățare a limbii maghiare și a cerut asigurarea siguranței compatrioții săi din Ucraina.

Și în relațiile moldo-ucrainene există multe neînțelegeri. Iar lansarea săptămîna trecută a celei de-a patra unități hidroelectrice a PSPP Novodnistrovskaya, anunțul începerii construcției celei de-a cincea turbine, care amenință alimentarea cu apă a țării noastre, este un exemplu viu în acest sens. Cu toate acestea, din partea Chișinăului oficial nu au existat nici un fel de indignări, note de protest, propuneri de a discuta această problemă: nici la summit-ul de la Kyiv - "pentru a ridica problema construcției de noi hidrocentrale și existența Nistrului la nivel pan-european", nici la întîlnirile bilaterale ulterioare, nici în vreo adresare către autoritățile ucrainene.

În schimb, Volodymyr Zelensky nu l-a decorat pe președintele Ungariei cu ordine de stat, spre deosebire de Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, și alți cîțiva participanți la summit-ul ”Platforma Crimeea”.

Xenia Florea