Transnistria stiri: 1354
Eurovision stiri: 497

“Clanul” lui Șor în parlament

21 mar. 2019,, 18:00   Politică
20000 10

Formațiunea politică cu denumirea partidul ”Șor” a trecut în parlamentul moldovenesc pentru prima oară. În legislativ, ea are șapte deputați: doi au acces pentru că au obținut victorie în circumscripții nominale, cinci ”șoriști” au acces în parlament pe listele partidului.

În afară de Ilan Șor - președintele partidului ”cu numele său” - mandate de deputat au obținut avocatul lui, o verișoară, o coșcolăriță, fosta directoare a liceului unde și-a făcut studiile, un sponsor al partidului și cea mai apropiată persoană de încredere a afaceristului.

Ilan Șor – unul dintre cei mai bogați oameni din țară, îmbogățit peste noapte în urma unor tranzacții dubioase cu patrimoniul statului și cel al sindicatelor, președintele partidului ”Șor”.

S-a născut la 6 martie, 1987 în Israel. Părinții săi s-au repatriat din RSS Moldovenească spre finele anilor 1970 (tatăl, Miron Șor, era pe atunci director adjunct al teatrului rus ”A.P.Cehov”). Băiețelul avea în jur de trei ani cînd familia a revenit la Chișinău, unde Șor-seniorul s-a apucat de afaceri.


În 1994, îndată ce a apărut posibilitatea legală de a deschide magazine Duty Free, ideea a fost preluată de Miron Șor, pe atunci președinte al Camerei de industrie și comerț moldo-israeliene și conducător al companiei “Moldklassika International” (trei magazine de comercializare a hainelor, încălțămintei, produselor de parfumerie și accesoriilor de la branduri renumite). Ce-i drept, în 1998 Șor-seniorul a vîndut magazinele sale de comerț fără taxe, dar Ilan Șor, din cele relatate de el într-un interviu, din motive nostalgice (”pentru mine prezintă niște impresii strălucite din copilărie”) a decis să revină la această afacere. Pentru ”revenirea” lui Șor la businessul Duty Free, bugetul de stat al RM a achitat 35,0 mln.lei, plus taxele de avocați. Această ”revenire” a fost unul dintre proiectele lui comune cu Vladimir Filat, pe atunci prim-ministru. În prezent, această direcție de activitate a businessului din ”grupul Șor” este condusă de mașteha lui Ilan Șor, care a început să lucreze cu tatăl afaceristului în 1993.

În 1999, Miron Șor a fondat la Chișinău liceul privat ”Logica” (în prezent acesta lipsește din lista instituțiilor de învățămînt), care funcționa în școala medie nr.14. Pe vremea sa, această instituție a fost o adevărată ”forjerie de cadre” pentru partidul ”Șor”. La liceul ”Logica”, în clasele superioare, împreună cu Ilan Șor a învățat fidela sa tovarășă de idei, Marina Tauber. Tot acolo a învățat și secretarul general al partidului ”Șor”, Maria Albot, devenită și ea deputat în noul parlament. Ei, dar îndrumătoarea viitorilor deputați și directoare a liceului ”Logica” era pe atunci… Reghina Apostolova, actualul viceprimar de Orhei, care a acces în parlament pe listele partidului ”Șor”.

Prima experiență comercială Ilan Șor a avut-o la 15 ani, atunci el a deschis o rețea de magazine de comercializare a telefoanelor mobile, apoi și o mini-tipografie. Comercializa băuturi energizante. La 18 ani a devenit partenerul tatălui său. În 2005, după moartea tatălui, Ilan și-a asumat gestionarea afacerilor familiale. Pe timpul lui Miron Șor aceste afaceri nu erau foarte vizibile în Republica Moldova. Nu și după ce de treabă s-a apucat tînărul Șor, total lipsit de sentimentalitate în chestiunile de genul ”ce se admite și ce nu se admite în afaceri”. În 2006 el a devenit președintele “ShorHolding”, care a unit companiile “Dufremol” (magazinele Duty Free), “Ghermivali” (medicina), “Molint Grup” (”proiecte investiționale”, despre care, ce-i drept, nu se știe nimic). Din anul 2008, Ilan Șor este președintele consiliului director al companiei de asigurări “Klassika Asigurari”, care în ratingurile companiilor de asigurări din Moldova se situează stabil la coada listei. Mai ocupă și funcția de președinte al consiliului director “Avia Invest”S.R.L. – compania, care în 2013 a concesionat în mod scandalos aeroportul Chișinău. ot lui îi aparține clubul de fotbal ”Milsami” (Orhei) și două posturi TV, pe care le-a achiziționat în 2014. Este vorba despre “Televiziunea Centrală” (fostul Euro TV) și Orhei TV (fostul Alt TV).

Ilan Șor mai deține un șir de imobile și afaceri în Federația Rusă și în Kirghizia. Cu ceva ani în urmă, presa străină a scris că Ilan Șor este prieten apropiat și partener de afaceri cu ex-președintele kirghiz, Almazbek Atambaev: lui Șor îi aparține unul dintre cele mai mari pavilioane Duty Free din Kirghizia – magazinul Duty Free din aeroportul “Manas” la Bishkek, cu suprafața de 2000 m.p.

O mică parte de afacerile care azi intră în ”imperiul lui Șor” acesta le-a moștenit de la tatăl său, însă acestea erau grav afectate de criza din 1998 și abia se mai țineau pe linia de plutire. Așa că, în mare parte, Șor-juniorul le-a înmulțit de sine stătător – prin participarea la tranzacții dubioase, combinații financiare și grație relațiilor bune cu conducerea țării, moștenite de la tata. Azi, Ilan Șor este considerat unul dintre cei mai bogați oameni din Moldova, dar mass-media menționa că el a devenit bogat peste noapte, după ce mai multe dintre micile sale companii s-au pricopsit cu averea sindicatelor sovietice moldovenești: în urma unui șir de tranzacții, companiile afiliate lui Șor au cumpărat la prețuri derizorii mai multe proprietăți mobile și imobile ale sindicatelor. Printre acestea, hotelele “Cosmos” și “Turist”, pensiunea “Flora” – un hotel al sindicatelor cu suprafața de peste 7 mii m.p., amplasat într-un parc din capitală pe str. Zimbrului, complexul sportiv “Юность” (care a fost demolat, iar în locul lui azi este edificat un complex rezidențial), Palatul de cultură al sindicatelor (demolat și el, pe acel loc se construiește în prezent supermarketul ”Kauflend”) etc.

Ei, dar relațiile bune cu conducerea țării (indiferent de faptul cine se afla la putere) erau menținute prin diverse servicii, pe care Ilan Șor le presta demnitarilor moldoveni și rudelor acestora. Astfel, conform unei investigații efectuate de Jurnal TV, Ilan Șor a achitat studiile fiului lui Iurie Leancă în Anglia în timp ce Leancă-seniorul era prim-ministru. Anume atunci a fost luată decizia de concesionare a aeroportului Chișinău. Iurie Leancă neagă această informație.

Nu numai o dată Ilan Șor a prestat demnitarilor de rang înalt servicii aeriene – îi transporta cu avionul la meciurile de fotbal, în delegații sau la odihnă. Afaceristul a recunoscut personal acest fapt în depozițiile sale contra lui Vladimir Filat .

Tot de numele lui Șor ține și unul dintre cele mai mari scandaluri din ultimii ani – jefuirea celor trei bănci, numită și ”jaful secolului”. În aprilie, 2014 Ilan Șor a devenit președinte al consiliului director la “Banca de Economii”, dar deja în noiembrie 2014, mandatul i-a fost suspendat prin decizia Băncii Naționale, iar la 6 mai 2015, judecătoria Buiucani l-a plasat pe Șor în arest la domiciliu pentru 30 de zile. El era principalul suspect în dosarul privind furtul miliardului de dolari din sistemul financiar-bancar, conform raportului companiei de audit Kroll. După acel arest, Ilan Șor brusc s-a arătat interesat de politică.

Vedeți Dvs., în conformitate cu Codul electoral, în perioada electorală candidații nu pot fi concediați, transferați la alt lucru sau în altă funcție fără acordul lor, trași la răspundere penală, arestați, reținuți sau supuși sancțiunilor administrative fără acordul autorității electorale care i-a înregistrat, cu excepția cazurilor de reținere la locul crimei. Iar în acea vreme era în desfășurare campania electorală pentru alegerile generale locale. Ilan Șor imediat a declarat că va candida la funcția de primar de Orhei.

Inițial, el intenționa că candidează independent, însă nu a avut suficient timp pentru a colecta semnăturile necesare pentru înscrierea în cursa electorală. Atunci Șor a mers în alegeri din partea mișcării “Равноправие”, condusă de președintele așa numitului ”Congres al comunităților ruse” (despre statutul de membru al căruia nu știe nici una dintre comunitățile ruse) Valerii Climenco. Manevra afaceristului a avut rezultatul scontat: din figurantul principal în dosarul privind “jaful secolului” Ilan Șor s-a transformat în victima politică a autorităților. Mișcarea“Равноправие”, denumită ulterior partidul ”Șor”, s-a tot pronunțat ”în apărarea lui Șor” ori de cîte ori deasupra acestuia se îngrămădeau norii. Anume în această perioadă Galina Climenco devine administratorul companiei ”investiționale” a lui Șor “Molint Grup”, iar ”Congresul comunităților ruse” figurează în scandalul edificării unui bloc multietajat în parcul ”La izvor”.

Totuși, în pofida activității sale politice, în iunie, 2017 Ilan Șor a fost condamnat de prima instanță la 7,5 ani de detenție într-o pușcărie de tip semi-închis, însă oricum este în libertate – instanța a decis să-l elibereze din arest, iar pedeapsa să fie pusă în aplicare doar după ce va intra în vigoare decizia finală a Curții de Apel. Iar în timp ce procesul judiciar era tărăgănat, Ilan Șor se pregătea pentru alegerile parlamentare.

În vara anului 2018, agenția de știri Balkan Insight (noutăți, analize, comentarii ale evenimentelor și investigații în Europa de sud) scria că în cazul victoriei în alegerile parlamentare, afaceristul moldovean Ilan Șor poate scăpa de pușcărie în dosarul furtului miliardului de dolari. La 24 februarie Ilan Șor și-a îndeplinit programul-minim: a biruit în circumscripția uninominală nr.18 (Orhei) cu rezultatul de 59,22%. A doua zi după scrutin el a promis că degrabă cele două circumscripții, în care au învins candidații partidului său (nr.18 și 19) “vor trăi ca în Monaco”.

Dacă ar fi să credem declarației despre avere și venituri, depuse de Ilan Șor la Comisia Electorală Centrală, unul dintre cei mai bogați oameni din țară, care, conform propriilor afirmații publice, împarte politicienilor moldoveni sute de milioane de euro, trăiește doar din salariu și mai că este întreținut de soție. Conform declarației, salariul primarului de Orhei pentru doi ani a constituit 124,1 mii lei (ceva mai mult de 5 mii lei/lună), în timp ce soția sa Sara Șor, cunoscută ca interpreta Jasmin, a primit în anii 2017-2018 3,9 mln. ruble rusești (cca 1 mln. lei). Alte venituri, să zicem - din afaceri, conform declarației, Ilan Șor nu a avut. Și nici afaceri, de fapt, nu mai are – doar 0,89% în “Avantage”S.R.L. (o cotă-parte de 193,5 mii lei).

Conform declarației, Ilan Șor are în proprietate un teren pe care este amplasată casa cu suprafața de 201,8 m.p. și un garaj de 48,6 m.p. în sumă totală de 4,8 mln. lei. Mai deține trei apartamente: de 239,4 m.p (824,5 mii lei), 158 m.p. (942 mii lei) și, respectiv, 57,1 m.p. (162,1 mii lei). Și trei automobile: Bentley Continental produs în a.2010, cumpărat în a.2014 cu 2,57 mln. lei, ГАЗ 2410 produs în a.1988, la fel cumpărat în 2014 cu 5 mii lei, și jumătate de jeep Toyota Runner produs în 1997 – valoarea declarată - 400 lei.

Însă investigațiile Jurnal TV vorbesc despre aceea că parcul de automobile și proprietățile lui Ilan Șor depășesc mult cele declarate de el. Jurnaliștii postului TV menționează că acesta deține cel puțin trei automobile Mercedes de clasa G, încă un Bentley și un Audi de lux, care costă peste 90 mii euro. La întrebarea despre aceste automobile, secretarul de presă al lui Ilan Șor a răspuns că acestea aparțin nu businessmanului, dar companiilor administrate de el.

Cu privire la avere, autorii investigației menționează că, de fapt, Ilan Șor locuiește la Chișinău nu în casa indicată în declarație, ci pe o altă adresă – pe str. Lacului. Aici, pe un teritoriu de 27 ari, au fost edificate trei construcții – cu suprafața de 650, 100 și 270 m.p. Imobilele au fost înregistrate pe numele altei persoane. Valoarea lor cadastrală este de cel puțin 9 mln. lei. Anume aici au fost efectuate percheziții în februarie, 2015, cînd a fost deschis dosarul penal pe numele afaceristului. Ilan Șor și soția sa mai au o casă în apropiere de Moscova – pe șos. Rubliov. Aceasta a fost cumpărată în 2013. Soția afaceristului de multe ori a demonstrat presei ruse conacul cu trei etaje.

Toate acestea lipsesc din declarația lui Ilan Șor. Plus la o casă și trei apartamente, aceasta mai indică un teren cu suprafața de 0,067 ha care costă 641,6 mii lei. În declarație se mai arată că pe numele afaceristului există 20 de conturi bancare. În total, pe aceste conturi se păstrează 458 mii lei, 1103,2 dolari și 9103,4 euro. Reieșind din declarație, Ilan Șor a luat șase împrumuturi în sumă totală de 70 mii lei și 349,2 mii euro. Fiecare credit este luat pentru cinci ani, ultimul urmează a fi rambursat în 2023. Creditorul nu este numit în declarație.

Marina Tauber – conșcolărița lui Ilan Șor

Născută la 1 mai, 1986, în clasele superioare, a învățat împreună cu Ilan Șor la liceul ”Logica”, apoi - la Universitatea de stat de cultură fizică și sport și la Academia de administrare publică (anii 2014-2016 ).

A profesat tenisul (la 14 ani s-a antrenat în Germania). A fost vicepreședinte, iar din 2011 – președinte al Federației de tenis din Moldova. În acea perioadă s-a dezlănțuit un scandal, legat de uzurparea puterii de către administrația federației. Activiștii din domeniu au fost revoltați de faptul că Statutul Federației de tenis (sponsor general al căreia era Ilan Șor) a fost alcătuit cu grave încălcări ale legislației. Conform statutului, membri ai federației nu puteau fi persoane fizice, adică anume acele persoane care contribuiau zilnic la dezvoltarea tenisului moldovenesc – sportivii, antrenorii, reprezentanții cluburilor reale. Presa scria că, îngrădindu-se de publicul din sfera tenisului, federația a inclus mai multe cluburi de tenis false și administra tenisul mare al țării în numele acestora. Iar cotizația de admitere, comparativ cu cea indicată în Statut, a fost majorată de 20 de ori și constituia 10 mii lei.

Activiștii din domeniul tenisului au apelat la Ministerul justiției cu privire la discordanța dintre Statutul FTM și cadrul legal și, prin dispoziția din 12 mai 2016, Ministerul a obligat FTM să introducă în Statut modificări și să asigure dreptul persoanelor fizice de a fi membru al Federației. Atunci Marina Tauber a declarat, că este un scandal la comandă, sponsorizat de cineva. În septembrie 2017, Tauber a părăsit postul de președinte al Federației de tenis, dar a lăsat în urmă datorii de milioane față de tenismeni. Motivul demisiei sale a fost activitatea politică.

Despre activitatea ei financiar-economică se știe, că Marina Tauber era acționara BC “Unibank”, iar în august, 2014 a fost aleasă în rezerva consiliului BC “Banca Socială” (ambele instituții bancare intrau în a.n.”top trei bănci problematice” în dosarul privind furtul miliardului, fiind lichidate ulterior). Numele ei figurează în primul raport Kroll. Conform acestei companii americane, Marina Tauber, împreună cu alți acționari “Unibank”, a acționat concertat în folosul lui Ilan Șor. Ca argument au fost aduse sursele de finanțare a unui grup de persoane, care în anul 2012 au devenit acționari minoritari ai băncii. Pentru a cumpăra acțiunile, mulți dintre aceștia au obținut împrumuturi de la două bănci din Letonia.

Publicația ZDG menționa că în aprilie 2018, în cadrul dezbaterilor electorale de la Pro TV, Marina Tauber a confirmat că a luat credite de la banca letonă “ABLV” (în vara anului trecut acesteia i-a fost retrasă licența din cauza acuzațiilor de spălare de bani).

“Într-adevăr, am fost acționara “Unibank”. Banca a falimentat și eu nu cred că pentru acționari a fost o știre pozitivă. Nu cred că este o problemă, dacă eu am luat undeva credite și am cumpărat acțiuni. De unde iau bani pentru afacerile mele – nu cred că este o temă pentru dezbateri publice. Am luat credite pentru a cumpăra acțiuni”, a subliniat Tauber, dar a refuzat să răspundă la întrebarea dacă a rambursat creditul luat. “Este o informație confidențială”, a declarat ea.

Marina Tauber este o tovarășă de idei fidelă a lui Ilan Șor. Ea este vicepreședinta partidului ”Șor”, participă activ la toate acțiunile, inclusiv peste hotare, de spălare a imaginii și de protejare a reputației colegului său. În alegerile generale locale din 20 mai 2018, a devenit primar al comunei Jora de Mijloc, Orhei, unde a acumulat 60% de voturi.

După primul tur de scrutin, partidul PAS al Maiei Sandu a învinuit-o pe Tauber că a cheltuit în campania electorală mijloace provenite din surse nedeclarate oficial și a depășit limita maximă de cheltuieli. “Principala încălcare a fost faptul că, deși limita maximă de cheltuieli stabilite în campanie pentru comuna Jora de Mijloc a fost de 93 054 lei, partidul ”Șor” a cheltuit, conform estimărilor “Promo-Lex”, cel puțin 294 505 lei, adică mai bine de 200 mii lei peste suma maximă prevăzută de lege. Asta fără a ține cont de mituirea alegătorilor în ziua scrutinului, de transportarea lor organizată, de filmările ilegale, de dronele care despicau cerul deasupra Jorei de Mijloc în ziua scrutinului și de alte încălcări serioase”, susținea declarația PAS.

Însă plîngerile liderului PAS Maia Sandu privind încălcările comise au fost respinse și de judecătoria Orhei, și de Curtea de Apel Chișinău, care a lăsat în vigoare decizia privind valabilitatea alegerilor în Jora de Mijloc.

La actualele alegeri parlamentare, Marina Tauber a învins în circumscripția uninominală nr.19 (Ivancea) unde a acumulat 42,09% de voturi.

Conform declarației prezentate CEC, în anii 2017-2018 ea a obținut venituri totale de 79 mii lei: salariul de primar al comunei Jora de Mijloc a fost de 39,4 mii lei, de la Școala republicană de tenis ea a primit 36,08 mii, de la organizația obștească “Pentru Orhei” (controlată de Ilan Șor) – 3 mii lei.

Reieșind din declarație, Marina Taiuber nu are automobile, dar deține un apartament cu suprafața de 72,8 m.p., care costă 496 mii lei. Mai deține 51% în compania “Play Inn” pe care a fondat-o și care desfășoară o activitate comercială și 4,6% în BC “Unibank”, care a falimentat. Careva venituri din aceste afaceri, conform declarației, nu a obținut.

În conturile bancare ale Marinei Tauber se păstrează 17,5 mii lei și 2,88 euro. Mai are de achitat două credite în sumă totală de 600,5 mii lei. Unul dintre acestea, în sumă de 150,5 mii lei, a fost luat de la “Victoriabank” cu o dobîndă de 18%.

Piotr Jardan - este considerat una dintre cele mai apropiate persoane de încredere ale lui Ilan Șor

Născut la 11 martie,1976 . Din 2012 este director interimar al ÎS “Aeroportul internațional Chișinău”, din 2013 – director general “Avia Invest” S.R.L.– compania care administrează activitatea aeroportului Chișinău. Mai este și vicepreședinte al clubului de fotbal “Milsami” (Orhei), care îi aparține lui Ilan Șor.

“Avia Invest” – compania de administrare – investitor, căreia la 1 noiembrie, 2013 prin decizie de guvern i-a fost concesionat aeroportul Chișinău pe un termen de 49 ani, cu defalcări de 1% din venituri și angajamente investiționale de 244,2 mln. euro. Diverse comisii de anchetă, precum și Centrul național anti-corupție au tot concluzionat, că aeroportul Chișinău a fost concesionat în baza informațiilor false, că procedura de luare a deciziei a fost încălcată, iar prevederile contractului semnat nu corespund legislației în vigoare și contravin intereselor statului. Schema frauduloasă de concesionare a aeroportului se vede și din faptul că fiecare pasager care pleacă în zbor achită în continuare taxa în mărime de 9 euro. Pe parcursul celor 50 de ani această taxă poate constitui ce puțin 700,0 mln. euro, ceea ce va depăși de cîteva ori ”investițiile” ”învingătorului” licitației.

Unde mai pui că fondatorii ”Avia Invest” au obținut garanția bancară de la “Unibank” – una dintre cele trei bănci implicate în ”jaful secolului”. Investigația efectuată de RISE Moldova menționa, că în 2015 Serviciul de prevenire și luptă cu spălarea banilor a pus la îndoială legitimitatea acțiunilor fondatorilor “Avia Invest”. “Conform unei versiuni, respectivele mijloace financiare au fost luate din banii băncilor cu probleme, administrate de Șor”, susținea comunicatul de presă al CNA. Cum am mai spus, de fapt nu era nevoie ca aceste mijloace să fie luate din bănci – ele se acumulează în rezultatul activității operaționale a aeroportului în sine.

Investigația mai menționa că, pe parcursul a trei ani de concesie, de trei ori s-au schimbat proprietarii “Avia Invest”. În 2016, pachetul de control aparținea unei companii offshore din Cipru, proprietarul căreia era un afacerist moscovit cu reputație dubioasă. S-a modificat și componența consiliului de administrare “Avia Invest” – a fost inclusă acolo Ilona Șor, mașteha lui Ilan Șor.

Presa a mai scris despre faptul că FC “Milsami”, al cărui președinte este Ilan Șor, iar vicepreședinte – Piotr Jardan, era finanțat în special prin “Avia Invest”. Din această sursă, între anii 2013-2015, echipa de fotbal a primit peste 15 mln. de lei – ca susținere din partea sponsorului, dar și prin diverse contracte. Asta în timp ce o parte din fonduri au fost oferite ca împrumut fără dobîndă, după care “Avia Invest” a renunțat la rambursarea banilor. “De unde vin fondurile “Avia Invest”, se cunoaște – inclusiv și din cele 9 euro percepute de la fiecare pasager”, susținea unul dintre materialele publicate.

Înainte de 2018, directorul general “Avia Invest”, Piotr Jardan, era preocupat de soarta aeroportului și oficial nu se interesa de politică. Însă în august, trecut, el a fost numit reprezentant autorizat al partidului ”Șor” în sectorul Botanica al capitalei, iar în actualele alegeri a mers și pe listele de partid, și în circumscripția uninominală nr. 23 (Chișinău, Botanica).

Piotr Jardan are studii superioare – este licențiat în drept. În ultimii doi ani, a primit de la “Avia Invest” un salariu în sumă totală de 1,61 mln. lei. Împreună cu soția, deține un apartament cu suprafața de 114,6 m.p., cumpărat în 2012 (costul acestuia nu este indicat în declarația prezentată CEC). În declarația sa mai este menționat automobilul Porsсhe Cayenne produs în 2013, care costă 68 mii euro.

Publicația ZDG menționa că în declarațiile despre avere și venituri pentru anii 2012-2013, prezentate în timp ce lucra la aeroport, Jardan arăta că soția sa era angajata FC ”Milsami” din Orhei pe post de contabil-șef. Tot în acele declarații, Piotr Jardan menționa că lui îi aparțin 25% din compania de construcții “Altotal-Cons”, însă, ulterior, el nu a mai figurat printre proprietarii acesteia. Conform actelor prezentate CEC, Piotr Jardan nu are afaceri, conturi bancare și datorii.

Vladislav Bordeianu

(Va urma la 22.03.2019)

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?