Transnistria stiri: 1406
Eurovision stiri: 504

Cît timp va exista coaliţia PSRM-PDM?

18 mar. 2020,, 18:16   Analitică
13136 3

Partidul Socialiştilor şi PDM au creat coaliţia de guvernare “Platforma social-democrată “Pentru Moldova” şi au împărţit locurile în guvern.

Despre faptul că în primăvara anului 2020 Partidul Democrat va reveni la putere, în mediul experţilor se vorbea încă din perioada demiterii guvernului Sandu şi destrămarii coaliţiei PSRM-blocul ACUM. Întrebarea era cu cine anume vor forma democraţii noua majoritate parlamentară. Se presupunea că, spre primăvara-2020, SUA vor impune în Moldova majoritatea de guvernare PDM-PAS-Platforma DA şi, posibil, Partidul „Şor”. Însă democraţii au decis să „pună umărul în acest moment dificil şi să participe la actul guvernării” (vorba lui Pavel Filip, preşedintele PDM) socialiştilor.

De ce democraţii au preferat PSRM?

La începutul lunii martie, deputatul PDM Evghenii Nichiforciuc a recunoscut în emisia unui post TV că democraţii au aşteptat oferte privind crearea coaliţiei şi de la socialişti, dar şi de la colegii din opoziţia de dreapta. “Nu am primit propuneri de la partidele de pe flancul drept”, a declarat el.

Partidul “Acţiune şi Solidaritate” (PAS) al Maiei Sandu menţiona într-un comunicat de presă anterior, că “a încercat să ajungă la o platformă comună cu PDM prin negocierile privind o declaraţie parlamentară privind ireversibilitatea cursului european al RM, pentru prevenirea federalizării ţării şi începerea procedurii de demitere a guvernului”, însă toate încercările de a dialoga cu democraţii “au fost refuzate sub diferite motive”.


Expeţii spun că, chiar dacă PAS a încercat să se înţeleagă cu PDM în privinţa demiterii guvernului Chicu şi formării unei platforme comune, este logic că PD a preferat totuşi socialiştii.

În primul rînd, pentru că Maia Sandu înainta prea multe cerinţe faţă de un posibil dialog cu PDM, şi a făcut un şir de declaraţii dure. Ba ameninţa că-l va trimite după gratii pe actualul lider al democraţilor Pavel Filip şi pe fiii săi, ba spunea că va colabora cu PD numai dacă acesta se va „curăţa”, ba excludea posibilitatea creării unei colaiţii cu PDM la nivel local.

În al doilea rînd, democraţii nu puteau să nu vadă cum liderul PAS se ţine de cuvînt şi procedează cu aliaţii. Cu ajutorul trucului privind amendamentele la legea “Privind procuratura”, care a şi devenit motiv de demitere a guvernului său, Maia Sandu nu numai că a încălcat brutal acordul dintre blocul ACUM şi PSRM, dar şi-a “trădat” principalul partener politic – Platforma DA. Şi acum Platforma „Demnitate şi Adevăr” se distanţează de PAS: încă în ianuarie, liderul ei Andrei Năstase a declarat că blocul ACUM nu mai există şi că partidul său se pregăteşte de alegerile prezidenţiale, dar fără Maia Sandu şi blocul ACUM (Platforma DA l-a înaintat pe Năstase candidat pentru prezidenţiale), iar în recentele alegeri parlamentare din Hînceşti partidul “Platforma Demnitate şi Adevăr” a susţinut candidatul care era în conflict cu Maia Sandu.

Politologii spun că partidele de dreapta nu-şi doresc întronarea definitivă a Maiei Sandu pe acest segment politic, de aceea PAS s-a pomenit, de facto, în autoizolare. Aşa că dacă coaliţia PD cu PAS ar fi avut totuşi loc, aceasta ar fi fost o alianţă bazată pe condiţiile Maiei Sandu. Iar în coaliţia cu PSRM democraţii apar ca parteneri egali: în guvernul renovat ei ocupă jumătate dintre fotolii.

“Chiar dacă o parte dintre deputaţi înclină spre alianţa de dreapta, pentru PDM PSRM este mai puţin periculos decît partidele de dreapta. Şi PAS, şi Platforma DA îi consideră pe democraţi complicii lui Plahotniuc, de multe ori au cerut ca aceştea „să se curăţe” şi nu prea au încredere în ei. Cred că în coaliţie cu socialiştii democraţii se vor simţi mai confortabil ca în alianţa cu PAS şi Platforma DA”, crede analistul politic Corneliu Ciurea.

Unde mai pui, nu exclud comentatorii politici, că o platformă comună PAS-PDM-DA ar fi putut să nu admită formarea unei majorităţi de guvernare stabile proeuropene de centru-dreapta şi s-ar fi mulţumit cu demiterea guvernului Chicu şi provocarea alegerilor parlamentare anticipate. De la diverse tribune, Maia Sandu a tot repetat că partidul său caută metode de a provoca alegeri anticipate, acestea fiind “unica posibilitate de a schimba starea de lucruri în ţară şi a face ca preşedintele Dodon şi socialiştii să plece după Plahotniuc”.

Dar pentru democraţi alegerile anticipate nu-s de dorit. Juristul Ştefan Gligor, expert în politici publice, a declarat în cadrul mesei rotunde organizate de agenţia IPN, că în cazul unor alegeri anticipate PDM ar obţine nu mai mult de 8-10 mandate.

“Dacă va învinge Sandu, ei o vor izola pur şi simplu”

Opoziţia prognozează că coaliţia PSRM-PDM nu va dura. “Printre democraţi pe departe nu toţi salută această alianţă. Şi nici nu toţi socialiştii au fost fericiţi să semneze alături de Nichiforciuc şi Andronachi”, a declarat Alexandru Slusari, vicepreşedinte al Platformei DA, preşedintele fracţiunii ei parlamentare.

Şi experţii cred că platforma “Pentru Moldova” va exista minim pînă la alegerile prezidenţiale din toamna anului curent (conform legislaţiei, alegerile ordinare ale preşedintelui trebuie să aibă loc între 23 octombrie – 23 noiembrie 2020). În acest scop – asigurarea stabilităţii politice pînă la prezidenţiale – ea a şi fost creată. În conformitate cu acordul semnat, PSRM şi PDM s-au angajat “să asigure stabilitatea politică, dezvoltarea economică stabilă a ţării, sporirea nivelului de trai al cetăţenilor, capacitatea statului de a reacţiona la noile provocări şi crize cum ar fi pandemia”.

De altfel, dacă citim atent acordul politic dintre socialişti şi democraţi, ei intenţionează să păstreze majoritatea comună de guvernare şi după alegerile prezidenţiale. Însă condiţiile parteneriatului lor politic vor fi revăzute în favoarea PDM. “Părţile au convenit că, după alegerile prezidenţiale din toamna anului 2020, Partidul Democrat va obţine una dintre funcţiile-cheie în stat – cea de prim-ministru ori preşedinte al parlamentului”, se spune în acord.

“Mie îmi pare că această coaliţie poate exista pînă la alegerile parlamentare, care vor avea loc în 2023 dacă nu va interveni ceva extraordinar. În tot cazul, ea are această şansă, indiferent de aceea cine va birui în prezidenţiale. Chiar dacă aceasta va fi Maia Sandu. Ei o vor izola pur şi simplu şi îşi vor promova politica în continuare”, crede analistul ploitic C.Ciurea.

Pentru Moldova” vs “Pro Moldova”

În istoria recentă a Republicii Moldova a exsitat deja o formaţiune politică cu denumirea “Platforma social-democrată “Pentru Moldova”. Ea a fost creată de PD în decembrie 2015.

Pe atunci, cu efortul conducerii PDM, se destrămase coaliţia de guvernare a ţării, preşedintele Nicolae Timofti refuzase să înainteze candidatura lui Vladimir Plahotniuc la funcţia de prim-ministru, iar democraţii au refuzat să-l numească pe ex-premierul Ion Sturza, propus de şeful statului. Într-un final, în parlament a apărut o structură nouă – Platforma social-democrată “Pentru Moldova”, compusă din 34 deputaţi (20 din fracţiunea PDM şi 14 plecaţi din PCRM), sarcina cărora era soluţionarea crizei politice. Atunci totul s-a terminat cu faptul că PDM, sprijinit de partenerii occidentali, l-a convins pe preşedintele Timofti, şi ex-ministrul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, vicepreşedintele PDM Pavel Filip, înaintat de majoritatea parlamentară formată în mare grabă, a devenit noul prim-ministru. Şi iată că avem o nouă ivire a platformei social-democrate „Pentru Moldova”, dar cu alt conţinut.

Şi PSRM, şi PDM au avut în trecut proiecte „promoldoveneşti”: încă în anul 2011 socialiştii au lansat campania “Iubesc Moldova”, iar în 2015 au creat frontul naţional “Pentru Moldova” de apărare şi promovare a statalităţii moldoveneşti. Iar democraţii au anunţat, în 2018, că elaborează doctrina de stat “Pro Moldova”, orientată spre interesele naţionale fără prevalarea estului sau vestului. Aşa că pe de o parte este logic ca acum ambele partide să sublinieze că majoritatea formată de ele este promoldovenească.

Pe de altă parte să nu uităm că recent grupul Candu, care a părăsit PD, a anunţat crearea unui nou partid cu denumirea “Pro Moldova”. Cu acest “Pentru Moldova” creat cu socialiştii, PDM parcă ar sublinia că proiectul “Pro Moldova” este secundar – el foloseşte vechile idei ale partidului părăsit de scizionişti. În plus, prin dublarea de facto a proiectului lor politic, PDM încearcă să minimizeze urmările măsurilor de „mobilizare” ale grupului Candu în teritoriu.

În opinia analistului politic Victor Ciobanu, după ce acordul de coaliţie dintre PSRM şi PDM a fost semnat, grupul Candu va atrage mai activ unii membri şi chiar organizaţii primare întregi ale Partidului Democrat. “Este tocmai timpul pentru activizarea unor asemenea manevre de destabilizare a PDM în teritoriu şi de recrutare a membrilor lui. Nici pe departe nu toţi adepţii PD în teritoriu susţin crearea coaliţiei cu socialiştii”, menţionează expertul.

Analistul politic Corneliu Ciurea crede că la etapa dată, PDM nu este ameninţat de plecări în masă din partid: după ce acesta a revenit la putere, “oamenii vor fi interesaţi să rămînă în partid”. Dar acest interes, subliniază Ciurea, se va păstra atît timp cît în ţară va fi simţită o dinamică pozitivă. Dacă lucrurile nu vor merge foarte bine, Partidul Democrat poate fi supus unui exod în masă.

Xenia Florea

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?