Cine sînt noii membri ai cabinetului de miniștri al Moldovei? Partea a 5-a. Ministru – colonel de poliție

Cine sînt noii membri ai cabinetului de miniștri al Moldovei? Partea a 5-a. Ministru – colonel de poliție

În guvernul Sandu, Ministerul Apărării este unul dintre cele două, care le-au revenit socialiștilor. În fruntea lui este Pavel Voicu, consilier prezidențial pentru misiuni speciale – în februarie, curent el a putut fi adesea văzut pe ecranele televizoarelor: Voicu a supravegheat procesul de returnare a piloților moldoveni Lionel Buruiană și Mihail Crihan din captivitatea afganilor și i-a întîmpinat la aeroportul din Moscova.  

Pavel Voicu s-a născut la 29 ianuarie1973 la Frăsinești, Ungheni. Anterior, noul șef al departamentului militar nu a avut tangențe cu armata: timp de 22 ani el a activat în structurile de drept. 

Cariera

De altfel, din cei 13 miniștri ai apărării din Republica Moldova, jumătate nu au avut vreo legătură cu Forțele armate înainte de numirea lor în funcție.  

Spre exemplu, Valeriu Pasat – prima persoană civilă care a condus departamentul militar, înainte de a fi trimis la Ministerul Apărării (1997-1999) a ocupat postul de ambasador extraordinar și plenipotențiar al RM în Federația Rusă. Boris Gămurari (ministrul Apărării în anii 1999-2001) a fost ministru adjunct al securității naționale și a condus Departamentul control vamal. Valeriu Pleșca (2004-2007) a activat la procuratură, apoi a devenit om de afaceri. Vitalie Vrabie (2007-2009) a fost ales de mai multe ori primar de Ungheni, a fost directorul Agenției dezvoltare regională, ministru al Administrației publice locale. Anatol Șalaru (2015-2016) – a lucrat la ICȘ igienă și epidemiologie, a fost ales deputat în parlament, după care s-a ocupat de afaceri, a fost ministru al Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor. Iar Eugen Strurza, ministrul Apărării în guvernul Filip (2017- iunie, 2019 ) – a fost consilierul prim-ministrului Vlad Filat și șef de cabinet în guvernul Leancă.  

Pavel Voicu, cel de-al 13-lea ministru al apărării din RM, a absolvit Academia MAI Ștefan Cel Mare și Academia de administare publică. Candidat la doctorat la Institutul de Studii Juridice și Politice al Academiei de Științe a Moldovei.

Din 1995 a deținut diverse funcții în cadrul Inspectoratului de poliție Ungheni, Centrului de combatere a crimelor economice și corupției, a fost comisar  al Comisariatului de poliție Călărași. A ocupat funcția de comisar de poliție în sectorul Botanica al capitalei, comisar al inspectoratului de poliție Cimișlia.

Din 2012, pe parcursul mai multor ani s-a ocupat de afaceri  – a fost director general al uzinei metalurgice “Laminorul” (or. Brăila, România), dar ulterior a revenit în structurile de drept. În aprilie 2015 a fost numit în funcția de șef al Inspectoratului de poliție Buiucani, iar din februarie 2016 și pînă la trecerea în administrația președintelui, colonelul Pavel Voicu a fost comisar de poliție la Bender și conducătorul Grupului operativ de urmărire penală (GOI) din partea Moldovei în Comisia Unificată de Control (CUC).

 Numele lui ține de mai multe cazuri, despre care a scris presa. În timpul evenimentelor din 7 aprilie 2009, Pavel Voicu era comisar al sectorului Botanica. În 2010, cu ocazia aniversării evenimentelor din aprilie, primarul de Chișinău Dorin Chirtoacă l-a învinuit de participare la reținerea tinerilor și de tratament dur împotriva lor. Voicu a respins acuzațiile. “La ordinul conducerii MAI, în acea noapte eu mă aflam împreună cu o sută de carabinieri în preajma clădirii guvernului. Am anunțat deja procuratura, pot oferi și alte amănunte privind activitatea mea”, a declarat el atunci.  

După investirea guvernului Sandu, oponenții politici și-au amintit de aceste învinuiri în adresa lui Voicu și despre participarea noului ministru al Apărării la evenimentele din 7 aprilie. La care premierul Maia Sandu a declarat: “Ne-am asumat obligația că investigarea situației din 7 aprilie 2009 va fi pentru noi prioritară. Vom crea o comisie parlamentară și dacă se va demonstra că este implicat un membru al guvernului, acesta va fi tras la răspundere”.

O altă situație scandaloasă cu Pavel Voicu a avut loc în august 2017. Fiind atunci în concediu legitim, șeful inspectoratului de poliție Bender a urcat cu un grup de înalți demnitari moldoveni în frunte cu președintele Igor Dodon pe Sf. Munte Athos. Pe imaginile plasate pe rețelele sociale ei apar în tricouri albe cu inscripția “Iubesc Moldova”.

Presa scria: “Șeful Inspectoratului de poliție Bender poate plăti cu funcția pentru concediul petrecut cu președintele Igor Dodon pe Athos”. Conducerea Inspectoratului General de Poliție a inițiat  o anchetă internă privind suspiciunile de angajament politic al comisarului de Bender. Aceștia au declarat că legea interzice polițiștilor să facă parte din careva formațiuni politice și să le promoveze. Pavel Voicu urma să se prezinte la audieri privind apariția sa în public într-un tricou cu emblema campaniei inițiate de PSRM. 

Într-un final, Voicu a depus o cerere de demisie. La 22 august 2017 a intrat în vigoare ordinul Inspectoratului general de poliție privind demiterea lui din funcție. În aceeași zi, președintele Igor Dodon a semnat decretul despre numirea lui Pavel Voicu în funcția de consilier prezidențial pentru misiuni speciale. În această calitate fostul comisar de poliție a participat la întrevederile șefului statului cu liderul Transnistriei Vadim Crasnoselski, a supravegheat procesul de întoarcere a piloților moldoveni din captivitatea afgană (elicopterul companiei moldovenești Valan International Cargo Charter, care activa în Afganistan, a fost doborît la 24 noiembrie 2015. După o aterizare forțată, comandantul echipajului Oleg Groza a fost ucis, iar alți doi piloți, Lionel Buruiană și Mihail Crihan, au fost capturați).

Postul de ministru al Apărării este o nouă etapă în cariera colonelului de poliție Pavel Voicu.  

“Disonanța cognitivă” a noului ministru 

Din 2009, după accederea la putere a “Alianței pentru integrare europeană” cu toate configurațiile care au urmat, în Moldova în mod deliberat miniștri ai apărării au fost numiți adepți deschiși ai NATO. 

Spre exemplu, Vitalie Marinuța (care a condus Ministerul între anii 2009-2014) a fost unul dintre primii ofițeri moldoveni trimiși în SUA pentru instruire și familiarizare cu ”valorile NATO” pe bani publici. Iar politologul Viorel Cibotaru, fost șef al direcției relații externe a Armatei Naționale (a condus Ministerul în perioada februarie - iulie 2015) a fost unul dintre autorii  planului individual de acțiuni RM - NATO (IPAP) – document care prevedea “reorganizarea treptată a tuturor unităților Armatei Naționale în conformitate cu structura NATO pînă la nivelul de brigadă și batalion în rezultatul finalizării procesului de reorganizare integrală a Ministerului apărării și a Statului Major în conformitate cu structurile NATO” pînă în 2010.

În cei zece ani, practic toți miniștrii apărării (poate, cu excepția lui Viorel Cibotaru) au tot repetat că “neutralitatea ne costă prea scump” și “Moldova trebuie să adere la NATO”. Eugen Sturza – ministrul Apărării în guvernul Filip – a declarat despre aceasta chiar din primele zile după numirea sa în funcție.   

Experții internaționali demult numesc Moldova “parte a lumii americane”, “țară controlată de NATO” și “stat încorporat rigid în ”matricea” comună a confruntării dintre Occident și Rusia”. În Moldova, instituția de stat “controlată” și “încorporată” în acest ”sistem de coordonate” este anume Ministerul Apărării.  

Alianța Nord-Atlantică demult înarmează, aprovizionează și instruiește armata moldovenească. În 2018, Moldova pentru prima oară a început să achiziționeze arme letale ce corespund standardelor NATO. Asta a devenit posibil inclusiv grație asistenței financiare a SUA, în sumă de 11 mln. euro. Anul trecut a fost total reînarmat unul dintre batalioanele Armatei Naționale. În 2019 procesul a continuat și trebuie să finalizeze cu reînarmarea și reechiparea deplină a tuturor unităților militare ale RM în conformitate cu standardele NATO.

În februarie, trecut, cu susținerea Alianței Nord-Atlantice, în Moldova a fost lansat un proiect de lungă durată de sprijinire a Forțelor Armate din RM în perfecționarea sistemului de apărare cibernetică - “pentru a rezista în fața amenințărilor cibernetice complexe și neașteptate, capabile să perturbeze securitatea rețelelor informaționale militare”. Radu Burduja, secretarul general al Ministerului Apărării, a spus că acest proiect va fortifica posibilitățile cibernetice ale departamentului militar și va “fi de ajutor aliaților NATO și țărilor-partenere”. Iar ajutorul adjunct al secretarului general NATO  privind noile provocări în domeniul securității, Jamie Shea, a declarat că proiectul în cauză poate cuprinde nu numai structurile militare ale Moldovei, dar și alte instituții de stat.  

Adică, apărarea cibernetică a armatei moldovenești a și fost trecută sub controlul structurilor NATO, care au acum acces la toate bazele de date, serverele și rețelele Forțelor Armate ale RM. Urmează transmiterea controlului asupra tuturor bazelor de date ale instituțiilor de stat din țară.  

Documentele de bază, de care se conduce Ministerul Apărării RM, au fost scrise în totalitate sub controlul Organizației tratatului Nord-Atlantic.  Reieșind din documentul numit “Inițiativa construirii apărării și securității” (Defence and Related Security Capacity Building, DCB), adoptat la summit-ul NATO în 2014, sub supravegherea experților Alianței Nord-Atlantice pentru Moldova au fost elaborate Strategia Națională de apărare și planul de acțiuni privind implementarea ei pînă în 2022, Strategia militară și planul de acțiuni pentru anii imediat următori și noua Strategie a securității naționale. 

Analistul politic Dmitrii Ciubașenco, care a analizat aceste documente, menționa că dacă reieșim din strategiile apărării naționale și celei militare, jumătate din cele 10 amenințări principale pentru Moldova provin din Rusia și Transnistria. Respectiv, Forțele armate și sistemul de securitate al RM trebuie să fie orientate împotriva lor.    

Dar iată că în fruntea ”celei mai pro-NATO” instituții din țară este numit reprezentantul partidului considerat ”anti-NATO” și pro-rus. O combinație politică și de cadre interesantă.  

“Reforma cardinală”

Socialiștii au tot încercat să ”intre” în structurile de apărare ale țării. În primul an de mandat, președintele Dodon, avînd funcția de Comandant suprem al Forțelor Armate, a încercat să afle în detaliu cît de departe au mers relațiile dintre Pentagon, NATO și Ministerul Apărării al RM, deoarece intenționa să înceapă reformarea cardinală a sistemului apărării.  

Tot atunci președintele a încercat să limiteze participarea militarilor moldoveni la exercițiile internaționale sub auspiciile NATO. Spre exemplu, a interzis participarea militarilor la exercițiile Rapid Trident-2017, desfășurate în septembrie 2017 pe teritoriul Ucrainei și a declarat că “militarii moldoveni nu trebuie să participe la exercițiile militare sub auspiciile oricărui bloc militar”. Ca urmare, majoritatea parlamentară controlată de PDM a limitat atribuțiile președintelui de Comandant Suprem al Forțelor Armate.  

Următorii doi ani și jumătate, administrația președintelui și el personal (chiar dacă conform Constituției este Comandant Suprem) practic nu a colaborat cu Ministerul Apărării. Și iată că acum PSRM a obținut controlul asupra departamentului militar. Reieșind din dispozițiile ”anti-NATO” ale socialiștilor și planurile de acum doi ani ale președintelui de a reforma cardinal Ministerului Apărării, va fi interesant să urmărim cum va acționa noul ministru și cum va implementa el ideile partidului care l-a desemnat (acum doi ani, președintele promitea să revină la pachetul social garantat militarilor).

Adevărul că în 2017, vorbind despre reforma Ministerului Apărării, Igor Dodon menționa că în fruntea lui trebuie să se afle “un militar de profesie, o persoană integră, patriot al țării sale”. Socialiștii au o asemenea persoană – ex-ministrul apărării Victor Gaiciuc, în prezent deputat în parlament. Anume această candidatură o propunea Igor Dodon pentru funcția de ministru al Apărării în septembrie 2017, cînd refuza să-l confirme în această funcție pe creatura democraților Eugen Struza. Pavel Voicu, cu o experiență de muncă de 22 ani, este și el un profesionist, însă într-un alt domeniu – cel de aplicare a legii. 

La 15 iunie, în timpul prezentării noului ministru corpului ofițeresc al Armatei Naționale, Igor Dodon a declarat că “de azi, pentru forțele armate începe o nouă etapă”. Reieșind din declarațiile șefului statului, aceasta înseamnă că: 1) Dezvoltarea Armatei Naționale va deveni prioritatea întregii conduceri a țării; 2) “Veți avea toată susținerea mea, ca președinte”; 3) “Ministerul apărării trebuie să fie în afara politicii. Nu mă interesează viziunile voastre politice, munciți liber”.

Un expert a presupus că acum trebuie să ne așteptăm la o inventariere largă a proprietăților, armelor și tehnicii aflate la bilanțul Forțelor Armate (la timpul ei, fracțiunea PSRM a abordat în parlament chestiunea despre comercializarea activă, peste hotarele țării, a armamentului de către ministrul Anatol Șalaru și despre aceea că o parte din  armamentul și tehnica din dotare este dezasamblată pentru obținerea metalelor prețioase – platină, aur și argint). Vor fi supuse inventarierii și proiectele implementate în departamentul militar cu sprijinul partenerilor externi. Că doar comandantul suprem trebuie, la urma urmei, să obțină ”tabloul deplin” al relațiilor Pentagonului și NATO cu Ministerul Apărării al RM.  

Și noul ministru al apărării a confirmat aceste concluzii. “Voi analiza prezenta situație în minister  – toate strategiile, reformele și proiectele anterioare. Pe cele avantajoase țării și cetățenilor noștri, le vom păstra. Dacă nu – împreună cu colegii vom munci pentru a le aduce în concordanță cu situația din țară”,  a declarat Pavel Voicu în fața jurnaliștilor. Și a adăugat că intenționează să evalueze situația în toate unitățile Armatei Naționale, politica de personal, problema întreținerii și să analizeze salariile militarilor, foarte mici în opinia sa.       

Pe rețelele sociale, noul șef al apărării a fost sfătuit să înceapă cu elucidarea cazului, în care un ofițer din brigada 2 de infanterie motorizată Ștefan cel Mare a maltratat soldații. Și să o facă public. Aceasta nu numai că va fi de învățătură pentru alți militari, dar va mai demonstra și seriozitatea intențiilor noii conduceri a Ministerului Apărării.  

Xenia Florea

 

Citește-ne pe Twitter, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load