X 
Transnistria stiri: 1423
Eurovision stiri: 506
Preşedintele stiri: 3996

Cine și de ce va cîștiga războiul economic mondial?

12 mai. 2022,, 10:00 (reactualizat 12 mai. 2022,, 18:01)   Analitică
8192 0

Pe lîngă binecunoscutul concept de geopolitică, utilizat pe scară largă, recent s-a format o astfel de disciplină precum geoeconomia, care studiază războiul economic global și conflictele economice locale în cadrul războiului economic global.

Spre deosebire de conflictele armate, războiul economic nu s-a terminat niciodată și nu se va termina niciodată, iar acum lumea se află în faza acută a războiului economic. Care este motivul acestei faze acute? Unii experți spun că ea are legătură cu faptul că dominanta economiei mondiale - SUA - se confruntă cu o amenințare existențială de a-și pierde dominanța globală.

... Și numai dolarul întotdeauna înverzește

Din 1944, după conferința de la Bretton Woods, în lume s-a dezvoltat o doctrină economică globală, în centru căreia se află dolarul. Adică este o economie mondială centrată pe dolar. În același timp, este destul să aruncăm o privire la astfel de indicatori mari precum PIB-ul, paritatea puterii de cumpărare etc., pentru a înțelege cît teren ocupă economia SUA în economia globală. Conform parității puterii de cumpărare, Statelor Unite le revin aproximativ 15% din PIB-ul global. Conform raportului FMI pentru anul 2020, ponderea dolarilor americani în rezervele mondiale constituie 60%. Acesta este cel mai scăzut nivel din ultimii 25 de ani. Potrivit unor analiști, acest lucru reflectă parțial rolul în scădere al dolarului american în economia globală în condițiile concurenței cu alte valute utilizate de băncile centrale în tranzacțiile internaționale.

Este evident că Statele Unite nu pot permite scăderea rolului dolarului și se vor opune în orice mod posibil.


Dar ce avantaje oferă Americii statutul de monedă de rezervă? În general, ce beneficii cîștigă țara-emitent care emite moneda de rezervă mondială?

În primul rînd, aceasta este o politică fiscală flexibilă. Imaginați-vă situația: în țară exsită un deficit bugetar. Pentru a-l acoperi, statul tipărește bani noi, ceea ce crește cantitatea de numerar. Într-o situație normală, acest lucru duce la creșterea inflației. Iar emitentul, dimpotrivă, din mijloacele "suplimentare" poate cumpăra valori mobiliare și resurse necesare economiei.

În al doilea rînd, și acesta este principalul lucru - venitul din emisiune (emisiunea de bani). Cu alte cuvinte, prin tipărirea banilor la care există cerere, emitentul acestor bani cîștigă din emiterea fiecărui noi bancnote, iar rezidenții statului emitent obțin în străinătate active reale (depozite minerale și drepturi la dezvoltarea lor, terenuri, imobile, acțiuni în întreprinderile mari și alte active), îmbogățindu-se ei înșiși și statul lor. Pur și simplu, relativ vorbind, din tipărirea banilor…

Moneda de rezervă este, de asemenea, o comoditate în calcule. Și, în sfîrșit, ea este extrem de competitivă în comerțul internațional. Cumpărătorul va acorda preferință mărfurilor din țara-emitent, căreia îi poate plăti în moneda de rezervă.

Un alt beneficiu este un sistem financiar stabil în statul emitent al monedei de rezervă. Cumpărarea monedei stimulează creșterea cursului său de schimb. Dolarul crește întotdeauna în timpul crizelor care apar în alte țări. În același timp, SUA joacă rolul unei bănci, unde ceilalți contribuie cu bani, investind într-o unitate monetară mai stabilă. Dolarul american se consolidează, iar în consecință crește cursul său de schimb.

Astfel, deținătorul monedei de rezervă poate cîștiga pe așa-numitele foarfece a rentabilității, foarfece a prețurior pentru dolarul american. În ce se exprimă? Deoarece aceasta este o monedă de rezervă, țările își formează rezervele în dolari.

Și orice țară care și-a investit fondurile în aceste rezerve, care aduc randamente foarte mici, dacă dorește să atragă finanțare, chiar și la nivel guvernamental prin plasarea obligațiunilor sale, ia o rată a dobânzii mai mare decît investește, formînd rezervele sale.

Aceste foarfece a rentabilității formează un sistem de redistribuire constantă a capitalului mondial global în favoarea Statelor Unite. În mare măsură, SUA trăiesc datorită acestui fapt, asigurîndu-și, astfel, puterea economică, standardele de consum ale cetățenilor săi, bunăstarea și dezvoltarea înaltă a sectorului său financiar.

Diploma economică chineză

Cu toate acestea, acum în lume există o tendință de de-dolarizare, iar în ultimii 8 ani prima economie din lume, în ceea ce privește paritatea puterii de cumpărare, a fost China.

În același timp, China nu intenționează să se oprească. Americanii sperau că contradicțiile interne, legate de creșterea economică rapidă din China, o vor distruge din interior. Anume: contradicțiile privind inegalitatea socială și de proprietate care au apărut, contradicțiile privind dezvoltarea teritorială, cînd sudul și partea de coastă a Chinei sînt mult mai dezvoltate decît provinciile din nord și nord-vestul țării, contradicțiile cu privire la faptul că ideologia oficială comunistă nu corespunde economiei, contradicțiile interne de partid și, în final, contradicțiile etnice.

Calculul a fost că, în ansamblu, toate acestea vor slăbi China. Dar ea nu slăbește.

China arată un exemplu atunci cînd, pornind de la ceva mic și simplu, a crescut pînă la ceva mare și global, atunci cînd, de exemplu, cu 40 de ani în urmă, în satul Shenzhen a fost creată o zonă economică liberă. Datorită investițiilor mari externe și din partea statului, într-o perioadă destul de scurtă de timp, orașul provincial s-a transformat într-un important centru industrial, financiar și de transport al regiunii economice a deltei rîului Pearl și a întregii țări. Astăzi, Shenzhen este un oraș cu o populație de milioane de oameni, cu zgîrie-nori, birouri ale marilor companii, fiind printre cele mai importante orașe ale Chinei în ceea ce privește exporturile și servește drept o poartă de atragere a investițiilor, a noilor tehnologii și a culturii afacerilor. Și totul a început cu lansarea celor mai simple bunuri de calitate scăzută...

Așa s-a dezvoltat întreaga economie chineză. Inițial, chinezii nu și-au stabilit sarcini de neconceput, au început cu ce este mai simplu. Au învățat să producă haine, apoi tehnică, deși și elementară. La început - de o calitate scăzută, dar era vîndută datorită prețului. Apoi au învățat să gestioneze calitatea, iar acum tehnica chineză, inclusiv cea complexă, nu este mai inferioară celei sud-coreene și japoneze.

Concluzia geostrategilor americani este că China va putea și în continuare să se dezvolte, stăpînind pas cu pas noi industrii, noi nișe, noi sectoare și direcții. Mai mult decît atît, în ultimii ani China a investit activ în știință și educație, creînd o bază industrială în care sînt solicitați ingineri, tehnologia și știința. Mai mult, atît în ceea ce privește indicele de citare, cît și în ceea ce privește brevetele și proprietatea intelectuală, oamenii de știință chinezi sînt deja lideri și aici.

Toate acestea nu pot decît să provoace îngrijorare Americii, precum și consolidarea yuanului, care a intrat deja în coșul Drepturilor speciale de tragere (DST), adică a rezervei monetare internaționale, dar și perspectiva creării unui yuan digital, care poate stimula și mai mult procesul de de-dolarizare. Astfel, principalul rival economic al Statelor Unite devine China.

O amenințare de neconceput

În ce constă pericolul de-dolarizării? Pentru America, aceasta este o amenințare directă și cea mai puternică la adresa securității naționale în sfera economică. Acest lucru poate duce la o recesiune colosală a economiei, o reducere multiplă a standardelor și a nivelului de consum și bunăstare a Statelor Unite. Dacă va apărea o anumită corespundere între volumul economiei (15%) și volumul monedei emise (60%), care va începe să revină în Statele Unite, atunci unde va merge toată această hîrtie tipărită? Cine va avea nevoie de ea? Căci ea nu este asigurată de o economie reală.

Desigur, elita americană și societatea americană în ansamblu nici măcar nu-și pot permite să admită că această amenințare va deveni realitate. Pentru ei, aceasta este o provocare existențială.

Scopul principal al Statelor Unite, din punctul de vedere al păstrării existenței sale, ceea ce este imposibil fără păstrarea statutului de lider al economiei mondiale și păstrarea arhitecturii centrate pe dolar, este de a slăbi China. Dar, mai întîi, obiectivul tactic este de a slăbi Rusia într-un război economic, care este capabilă, în alianță cu China, să joace rolul de apărător strategic împotriva amenințărilor militare. După aceea, pot să se ocupe și de China.

Europa va plăti pentru tot

În toată această situație geo-economică, Europa joacă rolul de principalul plătitor pentru războiul economic pe care îl poartă Statele Unite. Căci principala lovitură a sancțiunilor impuse împotriva Rusiei cade asupra economiei europene. Astăzi, în economia europeană deja apar o serie de crize. În primul rînd – cea energetică. Deja au crescut prețurile la benzină și electricitate pînă la niveluri record. În aprilie, în Marea Britanie, prețul gazului pentru consumatori a crescut cu 81%, a energiei electrice – cu 36%. Din cauza prețurilor extrem de ridicate pentru încălzire, compania britanică energetică Octopus Energy a distribuit clienților săi 50 de mii de pături electrice - pentru ca aceștia să oprească încălzirea și să se încălzească cu pături. Bloomberg a scris că milioane de britanici au devenit mai săraci peste noapte.

Și acesta este doar începutul crizei, ea încă nu a atins maximul!

Întreprinzătorii din Germania sînt îngrijorați de faptul că situația energetică va distruge industria țării. Germania va depinde de gazul rusesc cel puțin încă doi ani. Potrivit lui Michael Huter, directorul Institutului de Economie germană din Koln, Germania nu va putea sprijini mult timp cu subvenții ramurile industriei dependente de gaze, iar embargoul asupra achiziționării de gaze naturale de la Moscova va duce la închiderea mai multor sectoare ale economiei.

"Puțin probabil că după o oprire de o lună a producției, din nucleul industriei germane va rămîne ceva: puțin probabil ca producătorii de sticlă, industria siderurgică, industria chimică, precum și o parte semnificativă a industriei auto să poată compensa pierderile – ei vor trebui să înghețe producția sau chiar să o oprească în totalitate", a explicat expertul. În plus, a adăugat el, doar o treime din livrările de gaze din Rusia pot fi înlocuite cu gaz lichefiat din alte țări pe termen scurt.

Dar este vorba despre pilonii industriei germane! Piloni de care, de-a lungul lanțului, depind mii de întreprinderi furnizoare.

Lucrurile nu stau mai bine nici în sectorul bancar. Reprezentanții mai multor bănci germane mari, de asemenea, spun că în viitorul apropiat nu se vor putea descurca fără gazul rusesc, iar embargoul asupra importului resurselor energetice din Rusia este pur și simplu o sinucidere pentru economia țării, a cărei dezvoltare a fost creditată activ de bănci.

Sindicatele din Germania au spus că criza energetică care continuă distruge industria germană. Renunțarea la gazul rusesc va duce la pierderea multor locuri de muncă în Germania, se teme șeful sindicatului IG Metall, Joerg Hoffman. Potrivit acestuia, Germania încă mulți ani înainte va avea nevoie de aceste importuri.

Adică bancherii, sindicatele, oamenii de afaceri – toți împreună vorbesc despre același lucru.

Dar industria germană este inima economiei germane, care, la rîndul său, este inima întregii industrii europene. Acesta este cel mai puternic motor care oferă creștere economiei europene și determină bunăstarea acesteia. Și acum această bunăstare este serios amenințată.

Dar nu numai criza energetică amenință Europa. De prezența gazului depinde foarte mult și producția de îngrășăminte. Și deja mai multe companii europene au declarat că, cu prețuri atît de mari la gaze, este imposibilă producerea îngrășămintelor – nu există rentabilitate, nimeni nu va cumpăra îngrășăminte la astfel de prețuri.

Iar în absența îngrășămintelor, este imposibil de asigurat un anumit nivel al randamentului. Pur și simplu, produsele alimentare nu vor crește în cantitatea în care cresc cu îngrășăminte. Și acest lucru se datorează numai prețurilor la gaze.

Problema este complicată și mai mult de faptul că principalul furnizor de îngrășăminte din lume este Rusia. Și pe lîngă faptul că prețul ridicat al gazului oprește producția de îngrășăminte în Europa, și Rusia încetează să mai fie furnizor al acestor îngrășăminte.

Pe lîngă lipsa îngrășămintelor și a prețurile ridicate la acestea, țările occidentale se vor confrunta și cu o altă problemă, nu mai puțin gravă. Rusia este și un furnizor direct major de produse alimentare în lume, împreună cu Ucraina. Adică, furnizarea de materii prime pentru producția de alimente, care ajungeau în Europa, acum va fi întreruptă. Europa înțelege acest lucru, iar președintele francez a declarat deja public că consideră necesară introducerea tichetelor alimentare. Mai mult, de aceste tichete alimentare în Franța ar putea avea nevoie nu numai cei săraci, ci și persoanele cu un nivel mediu de venit.

Francezii au rămas foarte surprinși și atunci cînd în luna mai au primit scrisori cu solicitarea de a plăti factura pentru perioada din noiembrie. Tarifele au crescut cu 483%. Ca urmare, proprietarul unui apartament de 50 de metri pătrați care trăiește singur este obligat să plătească, de exemplu, pentru lumină 2000 de euro dintr-o dată. Creșterea se explică prin conflictul din Ucraina și creșterea prețurilor europene la toate produsele. În Franța, inflația este una dintre cele mai scăzute în comparație cu cea a vecinilor săi. Dar, împreună cu creșterea prețurilor la combustibil, francezii sînt nevoiți să facă economii la tot.

În Germania, se prognozează că pînă în vară inflația va fi de două ori mai mare decît în Franța. Ministrul de Interne propune germanilor, cît mai există încă posibilitatea, să cumpere tot ce au nevoie. Germania nu poate garanta cetățenilor că iarna viitoare în apartamente va fi cald. Pentru căldură ei vor trebui să achite cel puțin de două ori mai mult.

Vor urma revolte sociale? Potrivit ediției britanice The Guardian, pînă în toamnă conflictul ucrainean va trece pe planul doi pe agenda politică a Europei, iar în prim plan va fi criza economică fără precedent.

Cristina Agatu

(Continuarea citiți pe 13.05.2022)

7
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

© Business

Veți participa la recensămîntul în desfășurare, în Moldova?