X 
Puterea stiri: 7442
Criza energetică stiri: 1137

Chișinăul intenționează să rezilieze contractul cu “Газпром”?

12 aug. 10:00   Analitică
6338 0

Conducerea țării nu dorește să meargă în Rusia pentru a negocia aprovizionarea cu gaze. Din diverse motive.

“Dacă nu am mers, înseamnă că știam că nu vom obține nimic”, - a declarat prim-ministra Natalia Gavrilița . ”Acum are loc adevărata noastră luptă pentru independență ”, - este declarația vice-premierului Andrei Spînu. “Pentru a obține gaze mai ieftine, Moldova trebuie să sprijine războiul Rusiei împotriva Ucrainei ”, - a scris pe rețelele sociale vice-spicherul Mihail Popșoi, fără a concretiza cine dintre oficialii FR, unde, în ce formă și cui a declarat acest lucru. Iar președintele parlamentului Igor Grosu a ajuns să spună că Republica Moldova va putea obține de la “Газпром” o reducere a prețului pentru gaze doar dacă va recunoaște datoria Malului stîng pentru gaze și independența Tiraspolului.

Dar, poate, alta este cauza ne-dorinței de a merge la Moscova? Spre exemplu, faptul că în conformitate cu ”directivele” curatorilor occidentali Chișinăului oficial i-au fost interzise careva negocieri cu conducerea Rusiei? Inclusiv în problema gazelor. De frică să nu greșească în fața «sponsorilor» și să fie lipsit de statutul de candidat pentru aderare și de ajutorul financiar din partea UE și a altor organizații internaționale? Că doar prim-ministra Natalia Gavrilița a și spus pe 5 august, într-o emisiune la Radio Moldova, că reducerea prețului pentru gazele rusești ar însemna sacrificarea intereselor pe termen lung ale țării .

Sau cauza este că Moscova nu dorește să comunice cu ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale Andrei Spînu, care nu decide nimic?

S-a întîmplat! Sau despre fiabilitatea partenerilor


Cum a ajuns Chișinăul oficial la starea “să negociem cu “Газпром” nu are sens, nu vom obține nimic prin aceasta ?”.

La finele lunii iulie, în unul dintre numeroasele sale interviuri, vice-premierul Andrei Spînu, cel care a insistat pe efectuarea unui audit independent la “Moldovagaz” S.A. și s-a angajat să-l facă pînă la 1 mai,2022, după care a dat vina pentru neîndeplinirea acestui angajament contractual pe “războiul din Ucraina”, a acuzat “Газпром” că ar deveni “un partener tot mai puțin fiabil”.

Un an în urmă, concernul rus a cerut ca partea moldovenească să recunoască datoria Moldovei de pe malul drept în sumă de 709 mln. de dolari (433 mln. – “corpul” datoriei, restul - penalizări pentru reținerea plăților) și să o achite în regim accelerat – era una dintre condițiile principiale pentru semnarea unui nou contract de livrare a gazelor rusești. Dar autoritățile moldovene au declarat că vor recunoaște datoria numai dacă aceasta va fi confirmată de un auditor independent. “Înainte de a semna careva angajamente privind datoria, trebuie să facem un audit independent, care să confirme această sumă ”, - a declarat vice-premierul la briefingul din 25 octombrie , și a menționat că această datorie a început să se acumuleze încă din a. 1994.

“Газпром” a acceptat. La 1 noiembrie, 2021a intrat în vigoare contractul de 5 ani privind livrarea gazelor rusești în Republica Moldova. Înainte de asta, a fost semnat un protocol conform căruia partea moldovenească va efectua auditul datoriei “Moldovagaz” față de “Газпром” în mărime de 709 mln. de dolari. Rezultatele lui urmau să fie prezentate la 1 mai, 2022, după care părțile urmau să semneze acordul de reglementare a datoriei istorice pentru gaze.

Dar în loc să stabilească condițiile și să anunțe o licitație internațională pentru selectarea unei companii independente de audit, Chișinăul a început să facă gesturi ciudate. Deputații partidului “Acțiune și solidaritate” au decis, că auditul în compania “Moldovagaz” și alte întreprinderi din sfera gazelor va fi efectuat de Curtea de Conturi. Deși această decizie contravenea evident Constituției, care prevede în art. 113, că Curtea de conturi poate exercita controlul doar asupra procedurii de formare, administrare și utilizare a mijloacelor financiare publice. Iar pachetul de acțiuni de 35,3% al Republicii Moldova în “Moldovagaz”S.A. nu este nicidecum parte a finanțelor publice.

La ce bun i-a trebuit PAS acest lucru? Proiectul de lege respectiv propunea ca Curtea de Conturi să obțină acces nelimitat la procesarea datelor personale ale informației care constituie secret comercial.

Proiectul de lege “Privind efectuarea unui audit public extern în domeniul gazelor naturale ” a fosrt adoptat de majoritatea parlamentară la finele sesiunii de toamnă-iarnă -2021. Da la10 ianuarie, 2022 Curtea de conturi a anunțat începutul auditului în compania “Moldovagaz” ” și alte întreprinderi din sfera gazelor “pentru a verifica oportunitatea costurilor și a investițiilor capitale în companiile din sfera gazelor narurale ”.

La finele lui ianuarie (pe data de 27) Agenția proprietate publică a anunțat că a pregătit actele necesare pentru desfășurarea licitației de selectare a unei companii de audit independente pentru efectuarea auditului datoriei “Moldovagaz” față de ПАО “Газпром” și ООО “Factoring Finance” pentru gazele livrate consumatorilor de pe maulu drept al Nistrului. Imediat s-a iscat un conflict între părți. Cei de la “Газпром” s-au revoltat pentru că guvernul Moldovei a decis să selecteze de sine stătător auditorul care va verifica “Moldovagaz” și nu a ținut cont de opinia părții ruse. Concernul rus n-a avut încredere în transparența și obiectivitatea viitorului audit și a prevenit, că o atare poziție a părții moldovenești riscă nerecunoașterea rezultatelor controlului și poate duce la rezilierea contractului de livrare a gazelor.

La mijlocul lunii martie prim-ministra Natalia Gavrilița a declarat pentru prima dată, că e puțin probabil ca partea moldovenească să poată efectua în termenii stabiliți auditul datoriei istorice pentru gaze – către 1 mai. Tot artunci a răsunat în premieră sacramentala “de vină este războiul în Ucraina ”.

“Procesul achiziționării (serviciilor de audit) n-a avut succes. Acum noi trecem la negocieri cu anumite companii pentru a încheia un contract privind efectuarea unui asemenea audit. Companiile internaționale au refuzat să participe ( la efectuarea auditului) în contextul acestui război (în Ucraina). Noi vom continua discuțiile privind acest protocol (cu “Газпром”) și posibilitatea Republicii Moldova de a efectua acest audit în termenii stabiliți. Auditul nu poate fi efectuat înainte de 1 mai ”, - a declarat Gavrilița.

Peste o săptămînă, vorbele cum că “din cauza acutizării situației militare în Ucraina noi nu putem efectua auditul ”, le-a repetat în emisia postului public Moldova 1 și președinta Maia Sandu.

Pe 12 aprilie Vadim Ceban, președintele “Moldovagaz” S.A. , a anunțat pe canalul său de Telegram, că “Moldovagaz” va adresa “Газпром” o solicitare în scris privind prelungirea cu un an a termenului auditării datoriei istorice, dat fiind că în conformitate cu actul adițional la contractul dintre cele două companii, datat cu 29 octombrie, 2021 concernul rus este în drept să rezilieze unilateral contractul în caz că la 1 mai,2022 nu va exista un acord semnat privind datoria istorică. Din partea “Газпром” un răspuns încă nu a urmat. Dar în pofida faptului că partea moldovenească nu și-a respectat angajamentele contractuale, Republica Moldova totuși nu a rămas fără gaze.

La începutul lunii iunie grupul pentru achiziții al Agenției proprietate publică a decis să anuleze licitația pentru serviciile de audit al datoriilor “Moldovagaz” S.A. față de concernul “Газпром”. Temei pentru această decizie a servit expirarea termenului de prezentare a rezultatelor auditului. “Agenția trebuie să actualizeze caietul de sarcini și să reia licitația în cel mai scurt timp”, - se spunea în comunicatul de presă al instituției.

Însă pe 13 iulie Comisia Națională pentru Situații Excepționale a decis ”din motive de urgență”, că Agenția Proprietății Publice va negocia și va semna contractul de audit al datoriei “Moldovagaz” față de “Газпром” fără a organiza un concurs.

Și iată că în cele din urmă, auditorul a fost identificat. Sau mai bine zis, doi auditori concomitent. La 11 august, Agenția Proprietății Publice a anunțat că a semnat contracte cu companiile de audit Wikborg Rein Advokatfirma AS (Norvegia) și Forensic Risk Alliance & Co (Marea Britanie) pentru auditarea datoriei istorice a Moldovagaz SA. Auditul este programat să fie finalizat pînă la 30 ianuarie 2023.

Zilele trecute în interviul pentru TVR Moldova Andrei Spînu a declarat că a primit niște semnale, că la finele lui august Chișinăul poate primi un răspuns din partea “Газпром” privind poziția sa cu privire la livrările de gaze pe viitor.

“Noi nu am primit un răspuns, dar am primit un semnal că la finele lui august va fi discutată această chestiune și vom avea o claritate. Cred că discuția va avea loc în format de conferință video, în cadrul căreia noi vom înțelege ce planuri are “Газпром” în raport cu acest contract”, a declarat Spînu.

În septembrie autoritățile vor rezilia contractul cu “Газпром”?

Reieșind din scenariul anunțat de guvern privind limitarea furnizării gazelor naturale cu 35%, 50% sau 100%, cu enumerarea măsurilor de raționalizare a consumului de resurse energetice, așteptările de la conferința video din august nu-s prea bune.

Victor Șelin, liderul partidului social-democrat, crede că la începutul toamnei, Chișinăul oficial intenționează să anunțe poporul despre rezilierea contractului cu “Газпром”. Asta a declarat el pentru publicația rusească “Независимая газета”.

În opinia lui Șelin, motivul pentru care vor fi întrerupte relațiile privind livrarea gazelor din Rusia vor fi situația din Ucraina și majorarea prețului pentru combustibilul albastru. Potrivit lui, cetățenilor li se va explica, că e mai bine să ne descotorosim de gazele rusești scumpe (în luna curentă Moldova achită 1458,5 dolari per mia de metri cubi, cu 468 dolari mai mult decît în iunie) și să trecem la gazele la fel de scumpe, dar europene, dat fiind că Moldova a obținut statutul de candidată la UE.

“Ei vor anunța poporul că “Газпром” are prețuri mari și e mai bine să cumpărăm gaze din Europa, chiar dacă ele sînt și mai scumpe decît cele rusești. Populația nu va fi de acord, și în noiembrie ne așteptăm la acțiuni de protest masive, împotriva prețurilor pentru gaze și a nivelului înalt al inflației. Conducerea țării cunoaște starea de spirit a oamenilor, de aceea nu va aștepta protestele, ci va ieși cu noua inițiativă a gazelor înainte de venirea frigurilor”, este sigur V. Șelin.

Versiunea dată a PSDM se potrivește cu recentele declarații ale oficialilor moldoveni, care aduc a o determinare disperată. Ba prim-ministra Natalia Gavrilița spune în emisia Radio Moldova, că dacă nu a mers la Moscova, “înseamnă că am știut că partea cealaltă nu este deschisă pentru negocieri și nu vom obține nimic ”. Și imediat zice că numeroasele alerte false despre ”bombe” în diferite instituții din țară vin din Rusia și Belarus.

Ba vice-premierul Andrei Spînu declară la postul Jurnal TV că coordonarea unor noi condiții contractuale cu “Газпром” va fi posibilă doar dacă Chișinăul va face niște cedări Federației Ruse. Ce fel de cedări, cine anume dintre funcționarii de la “Газпром” sau oficialii FR le-a cerut, Spînu, desigur, nu a spus. Însă anterior el se jeluia că de mai multe luni “Газпром” nu răspunde și procesul de negociere este blocat.

Iar Mihail Popșoi, vice-președintele parlamentului, în general a scris pe rețelele sociale, că pentru a obține gaze rusești mai ieftine, Moldova trebuie să sprijine războiul împotriva Ucrainei. “De dragul gazelor mai ieftine, noi trebuie să susținem uciderea oamenilor în țara vecină. Asta este condiția pentru obținerea unui preț mai mic pentru gazele rusești. Noi nu putem face asta. Împreună, vom supraviețui iarna care vine. Va fi dificil, dar noi vom rezista și vom fi oameni în continuare ”, - a scris Popșoi la fel fără a numi un adresat concret – cine în Rusia, unde și în ce formă a cerut ca Moldova, în schimbul gazelor ieftine , să sprijine operațiunea militară specială a FR în Ucraina. Asta chiar dacă de la Ungaria sau Turcia, care primesc gaze la prețuri mult mai mici ca Moldova, nimic asemănător Газпром (Rusia) nu a cerut.

Oamenii dispuși să negocieze nu-și permit asemenea acuzații sterile. Chișinăul oficial nici nu încearcă să negocieze, deși are un atu ca aprovizionarea Transnistriei cu gaze. Deocamdată, gazele ajung în republica nerecunoscută doar prin teritoriul Moldovei de pe malul drept. Negociatorii moldoveni nu o singură dată au folosit acest moment pentru a obține prelungirea contractului cu “Газпром” în condiții mai mult ori mai puțin avantajoase. Actuala conducere a Moldovei nu dorește să facă acest lucru. Ori nu i se permite?

Drept variantă: ori, primind statutul de candidat UE, Chișinăul cu adevărat a ajuns să fie total dependent de Bruxelles și Washington, fiind acum nevoit să urmeze politica energetică europeană în detrimentul propriilor interese. Ori pentru partea rusă, orientată să cucerească Nikolaev și Odesa, după care să ajungă în Transnistria, aceste intrigi ale Chișinăului oficial nu mai prezintă interes. Oricum – va rezilia RM contractul cu “Газпром ” sau nu, ea tot va cumpăra gaze rusești. Doar că prin intermediul unor terți și mult mai scump…

Despre ”miraculoasa” scoarță de salcie …

Dacă la toamnă Chișinăul oficial chiar intenționează să rezilieze contractul cu “Газпром”, sau dacă după conferința video anunțată de Andrei Spînu concernul rus va decide să reducă livrările de gaze naturale în Moldova, cum intenționează guvernul și PAS să scoată țara din sezonul de încălzire 2022-2023?

Guvernul și-a anunțat deja scenariul pentru cazul reducerii livrărilor de gaze cu 35%, 50% și chiar 100%. Vice-premierul Spînu a declarat că, dacă “Газпром” va înceta livrarea gazelor, Moldova le va cumpăra pe piața internațională, iar energia electrică – în Ucraina.

“Vom achiziționa pe piață cantitatea de gaze necesară pentru a asigura necesitățile consumatorilor în decursul iernii viitoare, la prețul care va exista pe piață. Cel mai mare consumator de gaze din Transnistria este centrala hidroelectrică moldovenească, dacă ea nu va avea gaze, evident, nu va putea funcționa și vor apărea probleme cu energia electrică. Dar noi deja avem semnat un contract cu partenerii ucraineni, noi vom primi 100% de energie electrică din Ucraina la prețul de cca 75 de dolari”, - a declarat Spînu ,plin de optimism, pentru postul Jurnal TV.

Dar de unde va lua Moldova bani pentru achiziționarea volumelor necesare de gaze pe piața internațională, care costă mult mai scump ca cele de la “Газпром”? La finele lunii iulie în Europa prețul gazelor a ajuns la 2300 dolari per mia de metri cubi, în timp ce Moldova le cumpăra în iulie cu 980 de dolari, în august – cu 1458,5 de dolari.

Cei din guvern spun că Moldova a acumulat rezerve de 24mln. de m.c. de gaze. Dar asta ar fi suficient pentru o lună de vară sau o săptămînă de iarnă. Spre exemplu, în decembrie, 2021 volumul gazelor naturale consumate numai de către consumatorii casnici ai “Moldovagaz” S.A a fost de 67,6 mln. de m.c. cu 54,8% mai mult ca în noiembrie. Iar în total iarna, potrivit expertului în economie Veaceslav Ioniță, doar gospodăriile casnice consumă cca 280 mln. de m.c. pentru încălzire, alte 50-55 mln. merg la funcționarea aragazurilor și încălzirea apei. Dar ce facem cu agenții economici, cu asemenea ”rezerve”?

Sau, să zicem, guvernul face trimitere la un credit de 300 mln. de euro de la BERD, pentru achiziționarea gazelor în situații critice. Din calculele lui V.Ioniță, dacă în anii din urmă Moldova cheltuia cca 4 mlrd, de lei pe iarnă, acum vom avea nevoie de 15 mlrd. Adică, creditul BERD va acoperi în cel mai bun caz doar o treime din sumă.

În Ucraina nu putem pune mari speranțe. Pentru că Ucraina însăși, din toamnă, poate suporta anumite probleme cu energia electrică. Presa rusă a și anunțat, că din toamna curentă CNE Zaporojie, care este cea mai mare în Europa, va livra energie electrică în regiunile Rusiei. Prima este regiunea Rostov, apoi Republica Crimeea. În prezent are loc comutarea centralei din rețeaua ucraineană la rețeaua ”Росатом” și restabilirea liniei de înaltă tensiune spre Crimeea. Iar pentru Ucraina CNE Zaporojie are importanță strategică: ea asigură cca 40% din electricitatea produsă la CHE și cam 20% din echilibrul energetic al țării.

La începutul lui iulie Vladimir Olemicenco, directorul programelor energetice de la Centrul ucrainean de cercetări economice și politice în numele lui Razumcov, a declarat că în iarna aceasta în Ucraina este posibil un deficit de energie electrică, dat fiind că “la zi, au fost dezafectate sau se află în zona ocupată cca 10 GW din capacitățile de generare a energiei electrice ”. Așa că în timpul iernii Ucraina ar putea trece de la exportarea energiei electrice în Europa la importarea ei, a menționat expertul. Însă spicherul moldovean Igor Grosu este convins, că pe timp de iarnă Moldova va fi aprovizionată cu energie electrică, deoarece “Ucraina dispune de volume în exces de electricitate, care trebuie cuiva livrate ”.

Pe fundalul apropiatei crize a gazelor, guvernarea caută și surse alternative de energie. Vice-premierul A.Spînu, spre exemplu, crede la modul serios, că o alternativă demnă a gazelor poate fi scoarța de salcie. “Noi examinăm acest scenariu. Avem chiar un partener care ne ajută. Ne-am adresat ministerului agriculturii cu rugăminte să ne aloce 100 ha pentru plantarea sălciilor ”, - a declarat el. Drept că acestea încă nu-s plantate, da de încălzire vom avea nevoie foarte degrabă. De aceea recent Comisia pentru SU a aprobat, pentru perioada stării de urgență, importurile de rumeguș și reziduuri lemnoase, utilizate la producerea biocombustibililor solizi, și le-a permis transportatorilor să transporte lemne în baza actelor de origine, fără notificarea și înregistrarea prealabilă obligatorie, și a permiselor de transportare.

De căutarea lemnului pentru iarnă este preocupată și președinta Maia Sandu, care al doilea an consecutiv nu dorește să meargă la Moscova pentru a negocia livrarea gazelor, pentru că “nu este treaba președintelui”. Da lemnul, probabil, este. Vice-premierul Spînu a declarat că “problema lemnului a fost discutată și de doamna președintă la București – ne vor putea partenerii ajuta cu volumele, dacă nu vom avea suficiente”.

Iar prim-ministra Natalia Gavrilița este sigură că “iarna încălzirea centrală în Chișinău poate funcționa pe păcură, care este mult mai ieftină și reduce consumul de gaze naturale pe malul drept cu 40%”. De aceea compania “Termoelectrica” are sarcina să achiziționeze în regim de urgență o rezervă minimă de 20 mii de tone. Drept că pentru a supraviețui iernii, Moldova are nevoie de 320 mii de tone de păcură. Și chiar dacă ea este mult mai ieftină (1000 dolari per tonă), nu-i la fel de eficientă ca gazele.

În timp ce guvernanții dau asigurări că fac tot posibilul ca țara să nu înghețe la iarnă, în afară de ceea ce este cel mai evident – negocierile cu “Газпром”, experții fac pronosticuri nu foarte optimiste pentru următorul sezon de încălzire. Ei prezic o criză catastrofală a ne-plăților pentru serviciile comunale, reluarea întreruperilor în evantai, dat fiind că rețelele pur și simplu nu vor rezista încălzitoarelor electrice conectate masiv, și defrișarea masivă a pădurilor moldovenești, și așa sărace.

Scenariul pesimist al lui Veaceslav Ioniță prevede că în următoarea iarnă încălzirea cu gaze naturale va costa în medie 4800 de lei, cea centrală – 3700 de lei, cea cu lemne și cărbune – 1160 de lei.

Republica Moldova este solidară cu poporul Ucrainei și face tot posibilul pentru a ușura soarta populației din țara vecină, însă solidaritatea cu poporul ucrainean-frate nu poate fi îmbinată cu tratamentul brutal al conducerii moldovenești față de propriul popor, care trebuie să sufere pentru că cineva nu-i permite președintei noastre, destul de raționale, să ia decizii exclusiv în interesele poporului care a ales-o. Noi vedem cum liderii unui șir de țări europene, dirijați de interese străine, își taie craca de sub picioare, sporind în mod artificial prin deciziile lor necugetate prețul gazelor cu mult înainte de începutul războiului în Ucraina. Dar de ce noi trebuie să facem la fel? De ce nu o fac ungurii, care-s membri NATO și UE? De ce nu o fac sîrbii, care-s candidați UE de mulți ani? Ni se dau mulți bani? Nu, doar 2-3 sute de milioane de euro, pe care tot atunci le iau în rezervele valutare și inundă țara cu lei emiși din aer. Întrebări aproape retorice, însă răspunsurile prezintă un mare interes.

Xenia Florea

P.S. Redacția site-ului Noi.md a expediat în adresa vice-premierului Spînu o solicitare de a explica despre care cerințe anume ale părții ruse și despre care cedări este vorba. O solicitare analogă a fost expediată și serviciului de presă al companiei “Газпром”. La momentul publicării, răspunsuri încă nu am primit.


Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre faptul că zborurile directe către Moscova au fost interzise?
Cartea neamuluiКатрук Валерий
Balade despre strămoșiСандуляк Владислав