Preşedintele stiri: 3022

China nu se mai teme de America

7 aug. 18:00   Analitică
3901 6

Beijingul a ridicat mănușa Războiului Rece aruncată de Washington. În timpul evenimentelor festive cu ocazia celei de-a 100-a aniversări a Partidului Comunist din China, liderul său Xi Jinping a declarat "socialismul cu specific chinez" nu numai "un nou model de modernizare a Chinei", ci și "o nouă formă de civilizație umană". Astfel, în urma contraofensivei pe fronturile economice și militaro-politice ale războiului rece, Beijingul a ieșit din tranșee pe frontul ideologic, acum cel mai important pentru Washington.

Războiul comercial început în 2018 de către administrația președintelui Donald Trump s-a adîncit și s-a extins rapid. Spre sfîrșitul conducerii sale în 2020, confruntarea cu RPC s-a răspîndit și asupra domeniilor științei și tehnologiei, educației studenților chinezi, schimburilor culturale și de informații. A fost lansată a campanie de propagandă globală în legătură cu pandemia. Congresul SUA și agențiile guvernamentale au început să sprijine separatiștii din Hong Kong, Xinjiang și Taiwan cu rezoluții și subvenții. A crescut activitatea Marinei și a Forțelor Aeriene a SUA în Marea Chinei de Sud și strîmtoarea Taiwan. Nu este surprinzător faptul că în comunitatea de experți mondiali și în mass-media a început să fie folosit tot mai des termenul de "război rece" pentru a defini noile relații dintre Washington și Beijing.

Război rece fără o bază ideologică?

În același timp, era evidentă inexistența componentei-cheie a primului război rece, clasic, între SUA și URSS – cea ideologică. La acea vreme, lupta ideilor și a modelelor de dezvoltare socială bazate pe ele nu doar a completat rivalitatea militară și economică, ci a fost și principalul motiv al apariției unei confruntări globale între socialism și capitalism. După ce a stabilit un "parteneriat strategic" cu China în războiul rece împotriva Uniunii Sovietice, America a continuat să spere la decolorarea culorii roșii a bannerelor Partidului Comunist de guvernămînt din China, pentru finalizarea "proiectului roșu".

Această situație a început să se "corecteze" odată cu sosirea la Casa Albă a celui de-al 46-lea președinte american. Partidul Democrat, care l-a făcut pe Joseph Biden noul lider al Statelor Unite, tradițional nu acordă mai puțină atenție dominației ideologice globale a Americii decît dominației dolarului și supremației militare. Democrații care se află la guvernare pornesc de la faptul că America a cîștigat războiul rece cu Uniunea Sovietică nu pe cîmpul de luptă, ci în lupta ideilor. Conducerea PCUS prin discuțiile goale a compromis idealurile și sloganurile socialismului, nu a îndeplinit principalele promisiuni, a pierdut sprijinul poporului. Modelul "socialismului dezvoltat" inventat de înțelepții Kremlinului, împreună cu ideile de "gîndire nouă", "glasnosti" și "perestroika", s-au dus la groapa de gunoi a istoriei.


Triumful ideologilor democrației liberale și speranța pentru "sfîrșitul istoriei" nu au durat mult. "Estul s-a înroșit. Soarele a răsărit". Aceste cuvinte din cîntecul despre Mao Zedong au devenit înspăimîntătoare după venirea la putere în Beijing a unei noi generații de lideri ai Partidului Comunist din China, condusă de Xi Jinping. Ei s-au bazat pe succesele predecesorilor lor, care au creat un model eficient de "socialism cu specific chinezesc" și l-au îmbunătățit în conformitate cu noile condiții. Sinergia economiei socialiste și de piață cu rolul de reglementare al Partidului Comunist de guvernămînt, a permis trecerea de la planificarea actuală la planificarea pe termen lung – a fost înaintat planul "Visul chinez despre Marea renaștere a națiunii chineze", calculat pînă în 2049. Acest model a asigurat în 2021 implementarea completă a obiectivelor primei etape a "visului chinez" format din trei etape – în China a fost creată societatea prosperității medii (xiaokan). A început deja mișcarea în continuare, spre o societate de prosperitate universală. Puterea modelului creat din trei componente interdependente a permis Chinei să reziste loviturilor puternice ale dezastrului natural global numit COVID-19, precum și atacurilor războiului rece în diferite domenii.

Succesul Chinei în ultimii ani de Covid, pe fondul dezastrelor economice și al deceselor umane din restul lumii, a atras atenția asupra "socialismului cu specific chinez". Interesul pentru modelul chinez a crescut datorită eradicării în masă a sărăciei în întreaga Chină, dublării venitului pe cap de locuitor pentru 1.400 de milioane de chinezi, apariția clasei de mijloc de 450 de milioane de oameni și alte realizări ale primei etape a "Visului chinezesc". A devenit clar că și obiectivele ulterioare ale planului sînt destul de realizabile și pînă în 2049 China va deveni nu doar prima economie din lume, ci și simbol al triumfului ideii socialiste.

"Alegerea fundamentală între democrație și autocrație"

Cei mai mari experți americani au început să bată alarma chiar și în perioada lui Trump. "Pericolul real care vine din China nu este deloc militar sau geopolitic, ci mai degrabă ideologic. Succesul său continuu reprezintă cea mai mare amenințare pentru stabilirea politică a SUA". Despre acest lucru în revista "Palladium Magazine" din 2019 a scris Richard Hanania, angajat al centrului analitic "Defense Priorities" din Washington, care lucrează pentru Pentagon.

Gravitatea situației a fost realizată și de Casa Albă după schimbarea stăpînului. Ei și-au dat seama că întreaga lume va trebui în curînd să "facă o alegere fundamentală între democrație și autocrație". Spunînd astfel de cuvinte la Pittsburgh la 31 martie 2021, Joseph Biden a recunoscut că "în aceasta constă competiția dintre SUA și China în restul lumii". Într-un alt discurs, Biden a pictat imaginea lumii împărțite în democrație și autocrație și care se confruntă cu o alegere fatidică. "Ne aflăm la intersecția între cei care consideră autocrația drept cea mai bună cale de urmat prin toate provocările și cei care înțeleg că anume democrația este necesară pentru a face față acestor provocări".

Astfel, confruntarea dintre capitalism și socialism, "visul american" și "visul chinezesc", SUA și Republica Populară Chineză va reveni cu o forță deosebită pe fronturile ideologiei, luptei de valori. Căci este clar că simbolul "autocrației" în toate discuțiile este Republica Populară Chineză cu sistemul său unic. Simbolul "democrației" se vede tocmai în America, care a pierdut chiar halo-ul "castelului strălucitor de pe deal" după alegerile prezidențiale dubioase, mulțimea agresivă din orașe, asaltul Capitoliului.

SUA deocamdată este în avantaj față de RPC atît în economie, cît și în domeniul militar. Să nu piardă predominația și în comunitatea mondială de experți, mass-media globală și piețele culturii în masă, să nu permită reducerea decalajului și în aceste domenii de concurență cu China - această sarcină va fi rezolvată cu toate resursele disponibile. În paginile revistei autoritare "Foreign Affairs", analiștii Zach Cooper și Laura Rosenberger scriu: "în competiția cu autoritarismul, Statele Unite ale Americii ar trebui să-și conștientizeze avantajele– valorile democratice. Rivalii autoritari, în special China și Rusia, au preluat inițiativa în politică, economie, tehnologie și spațiul informațional. În întreaga lume, valorile democratice și de lider se retrag".

Beijingul și-a stabilit propria înțelegere și a democrației, și a valorilor. "Influența liberalismului burghez" a fost eradicată cu un grad mai mare sau mai mic de brutalitate încă în perioada apropierii maxime de Occident. Toți anii după nebunia "marelui salt înainte" și a "revoluției culturale", chinezii și-au creat propria viziune față de democrație și, în conformitate cu aceasta, au asigurat interesele poporului. Ei au urmat mult timp sfatul lui Deng Xiaoping de a "rămîne în umbră, a acumula putere, a aștepta momentul oportun". Prin toate mijloacele, liderii chinezi au încercat să nu intre în contradicție deschisă cu americanii, de care depindea în mare măsură "regimul de cea mai favorizată națiune" de pe piețele comerciale și financiare mondiale.

După începerea războiului comercial, echipa lui Xi Jinping a încercat să slăbească gravitatea conflictului, întîrziind să răspundă cu aceeași monedă în duelurile de sancțiuni, în situațiile cu Hong Kong și Taiwan. Cred că Statele Unite au trecut linia roșie anume în perioada lui Biden, declarînd Partidul Comunist Chinez vinovat de toate problemele capitalismului mondial și ideologiei liberale. Avînd în vedere "specificul chinez", atacurile asupra Partidului Comunist sînt egale cu atacurile asupra însăși Chinei, deoarece anume cele 95 de milioane de comuniști și 4 milioane de organizații de partid sînt coloana vertebrală și sistemul nervos al RPC. Mai departe nu se mai putea de răbdat și China nu a răbdat.

"O nouă formă de civilizație umană"

Un scurt răspuns a fost dat la 1 iulie la evenimentele festive cu ocazia aniversării a 100 de ani a Partidului Comunist din China. Xi Jinping a declarat: "În baza continuării și dezvoltării socialismului cu specific chinez, promovînd dezvoltarea coordonată a culturii materiale, politice, spirituale, precum și a civilizației societății și a civilizației ecologice, noi am format un nou model chinez a modernizării și am creat o nouă formă de civilizație umană".

El a explicat mai detaliat noua doctrină pe 6 iulie într-un discurs la summit-ul PCC și al partidelor politice din lume. Menționînd că "socialismul cu ”specific chinez” a devenit o alternativă viabilă la sistemul occidental de guvernare, el și-a declarat disponibilitatea de a împărtăși experiența chineză cu alte țări. "Istoria și practica au confirmat și vor continua să confirme corectitudinea și eficacitatea căii alese de China. Vom continua să urmăm această cale clară atît în interesul nostru, cît și al restului lumii".

Nu în zadar modelul chinez pune accent pe "specificului chinezesc". Beijingul a învățat din propria experiență că urmărirea orbește a modelelor străine încetinește progresul în cel mai bun caz, iar în cel mai rău caz - duce la consecințe tragice. "Nu există un model identic de modernizare pentru toate țările, fiecare țară trebuie să-l aleagă pe cel potrivit. Tăierea picioarelor după mărimea pantofilor nu va duce la nimic", a subliniat Xi Jinping. Același lucru este valabil și în democrație. Popoarele din diferite țări sînt libere să-și aleagă modelul care se potrivește condițiilor și tradițiilor lor. Acesta nu ar trebui să fie un monopol al unui grup mic de țări. Există mai multe modalități de a implementa democrația. Numai cetățenii țării pot determina gradul necesar al democrație.

La festivitățile cu ocazia celei de-a 100-a aniversări a PCC, Xi Jinping a numit pentru prima dată "socialismul cu specific chineze", modelul chinez de dezvoltare economică și socială, "o nouă formă de civilizație umană". Cu modificări la condițiile altor țări, acest model poate fi numit "socialism cu specific local". El chiar a recunoscut că "umanitatea se află din nou la răscrucea istoriei". Conștientizînd gravitatea deplină a misiunii de pionier, evaluînd la rece gradul de rezistență împotriva forțelor sistemului economic mondial care pleacă, China intenționează să continue mișcarea înainte. De fapt, ea nu are de ales. "Estul s-a înroșit. Soarele a răsărit". Acum puterea chineză este imposibil de ascuns în umbră.

În iulie 2021, omenirea a intrat într-o nouă rundă, finală, a competiției dintre sistemele capitalismului și socialismului.

0

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Adăuga comentariu

Se împlinește un an de președinție a Maiei Sandu. Evaluați munca ei în această funcție
 X