“Chemarea” lui Saakașvili. Episodul doi

“Chemarea” lui Saakașvili. Episodul doi

Ex-președintele Georgiei și ex-guvernatorul regiunii Odesa, Mihail Saakașvili, nu intenționează să vină în Moldova pentru a ajuta guvernul Sandu în promovarea reformelor. Deocamdată nu intenționează. În weekendul trecut el a anunțat aceasta în emisia postului TV “Україна”.

Însă experții din echipa lui Saakașvili ar putea sosi la Chișinău în acest scop – dacă autoritățile moldovene vor găsi bani pentru achitarea serviciilor lor. 

Saakașvili să ne ajute 

Posibila “chemare” a lui Mihail Saakașvili și a consilierilor săi pentru a contribui la implementarea reformelor a devenit tema cea mai discutată în ultimul timp. Agitația în jurul ei a fost provocată de premierul Maia Sandu, care, într-un interviu pentru portalul Cotidianul, a vorbit despre o asemenea intenție și despre faptul că deja au loc negocieri cu consilierii lui Saakașvili. Ce-i drept, deocamdată nu există bani pentru a le achita serviciile – trebuie să așteptăm creditele din străinătate.  

Nu este prima încercare a Chișinăului de a-l “chema” pe ex-președintele Georgiei: în anul 2015 și premierul de atunci Chiril Gaburici intenționa să-l invite pe Mihail Saakașvili pentru elaborarea  unor reforme și măsuri concrete de combatere a corupției. Se preconiza că un grup de experți în frunte cu fostul președinte al Georgiei, pe atunci – consilier al președintelui Ucrainei “pentru reforme”, va sosi în Moldova pentru a lua cunoștință la fața locului de “frontul de lucru”. Dar demisia lui Gaburici din iunie 2015 n-a permis finalizarea acestei misiuni “reformatoare”.  

De altfel, Maia Sandu și Chiril Gaburici nu au fost unici în ideea că “iată va veni Saakașvili și va face ordine”. Fostul primar de Chișinău Dorin Chirtoacă este autorul acestui “know how” de invitare în Moldova a ex-președintelui georgian pentru implementarea unor reforme “corecte” și de combatere a corupției. Încă în 2012, la o ședință a primăriei, edilului i-a venit “luminoasa idee”. “Expiră cel de-al doilea mandat prezidențial al lui Saakașvili, așa că în Georgia el nu mai poate candida. Deci, să vină în Moldova. Să se afle la noi două mandate, am certitudinea că situația în țară se va schimba: corupția va dispărea, investițiile vor apărea, mai pe scurt – va fi regulă”,  declara atunci Chirtoacă.  

Pe atunci ideea părea utopică. După inițiativa lui Gaburici – chiar reală. Acum o lună, într-un interviu pentru postul TV8, Sakașvili spunea că a primit mai multe mesaje de la Vladimir Plahotniuc în 2015, 2016 și chiar în 2018, prin diverși intermediari, cum că el ar fi interesat de experiența georgiană de combatere a corupției.  

“Eu nu cred oligarhilor. Am experiența cu Poroșenco. Dacă mi se spune: “Nu, eu nu-s un astfel de oligarh, eu chiar vreau să schimb pentru totdeauna situația din țara mea”, eu nu cred, pentru că pentru ei chiar și termenul “reformă” este doar o imitație”, spunea Mihail Saakașvili în interviul său pentru postul moldovenesc de televiziune. Dar acum, după ce în Moldova s-a schimbat puterea, și “în RM există politicieni care într-adevăr doresc să schimbe ceva, ar fi o rușine să nu-i ajut”, a adăugat politicianul georgiano-ucrainean.  

Săptămîna trecută, la 11 iulie, premierul Maia Sandu a vizitat Ucraina la invitația președintelui Vladimir Zelenski. Acolo a avut loc întrevederea ei cu M.Saakașvili.      

“Numai ce am venit din Varșovia și în aeroportul Borispol am discutat cu premierul Maia Sandu și minunata ei echipă, din care face parte Nicu Popescu, strălucitul ministru de externe. Delegația se întorcea la Chișinău după întrevederea reușită cu președintele Zelenski. Ca întotdeauna, Maia impresionează, însă acum pe umerii ei firavi a fost pusă o responsabilitate istorică, de care au parte foarte puțini oameni în lumea aceasta. Ea chiar poate transforma Moldova într-un model de reforme reușite pentru întreaga regiune”, a scris Saakașvili pe pagina sa de Facebook sub poza cu delegația moldovenească.  

Ce pot reforma consultanții lui Saakașvili?  

În relatarea sa pentru portalul Cotidianul, Maia Sandu a vorbit despre o posibilă “menire” a lui Mihail Saakașvili și a membrilor echipei sale. Ea a declarat că ex-președintele Georgiei și consilierii săi pot participa la următoarea reformă a justiției în țara noastră. Premierul consideră că echipa Saakașvili va oferi “sfaturi calificate privind reformarea sistemului moldovenesc al justiției și a procuraturii”.

Dar dacă pornim de la cuvintele lui Saakașvili de acum o lună, el are ”pofte” mult mai mari. În iunie, într-un interviu pentru jurnaliștii moldoveni, ex-președintele Georgiei a declarat că Republica Moldova are nevoie de o reformă amplă a tuturor structurilor din stat și că echipa sa va fi bucuroasă să ajute în acest sens noua guvernare moldovenească.  

“Nu doar poliția trebuie reformată, toate structurile statului au nevoie de reformare: procuratura, poliția, sistemul judiciar, sistemul fiscal, sistemul vamal etc. Reformele trebuie să fie complexe, dacă vor fi luate doar domenii aparte, nu se va reuși”, a spus el.

Ce preț au serviciile echipei Saakașvili?  

“Acum că în RM există politicieni care chiar doresc să schimbe ceva, ar fi o rușine să nu-i ajutăm”, a declarat ex-președintele georgian imediat după ce în Republica Moldova a fost schimbată puterea. Ce-i drept, el a uitat să spună că ajutorul nu va fi unul dezinteresat.  

Ca regulă, consultingul presupune trei etape ale procesului decizional: cercetarea (identificarea și studierea problemei), elaborarea (formarea, analiza și evaluarea planurilor alternative de acțiuni) și alegerea. În medie, reieșind din diverse studii, un consultant muncește asupra unor proiecte concrete 120 de zile. Cu cîțiva ani în urmă, presa scria că salariul unui consultant străin în Republica Moldova constituie între 1 mie dolari și 1 mie euro/zi. Plus diurnele și adaosurile pentru munca în punctele fierbinți (problema transnistreană încă nu a fost anulată). Experții locali, care îndeplinesc cea mai mare și mai grea parte a muncii, primesc mult mai puțin ca străinii – în jur de 1 mie euro/dolari pe lună. Cel mai probabil, cu M.Saakașvili și echipa sa, autoritățile por conveni să achite niște rate medii ale acestor sume.    

Însă, deocamdată, bani pentru achitarea serviciilor lor nu avem. Maia Sandu a recunoscut că consultingul echipei lui Saakașvili depășește posibilitățile Republicii Moldova și planul dat va putea fi implementat doar după reluarea finanțării externe.    

Donatorii străini au oferit cu regularitate Chișinăului bani pentru reforma justiției. Politologul Bogdan Țîrdea a numit sumele primite de autorități în aceste scopuri “exorbitante”.

“SUA au cheltuit mai bine de 21 mln. dolari. Este doar ceea ce am putut găsi și documenta. UE - 60 mln. euro, conform acordului de bază din 2013. Dar au mai fost și acorduri tehnice suplimentare privind cinci proiecte aparte de reformare a instanțelor de judecată și a Curții Constituționale în sumă de 9 639 300 euro. Bani a alocat și ONU (UNDP) – nu mai puțin de 3121851 dolari. Dacă ținem cont și de micro-granturile oferite de țările europene, suma totală atinge cifra de 100 mln. dolari”,  menționa B.Țîrdea în studiul său privind reforma justiției moldovenești.   

Ca regulă, devizul de cheltuieli al oricărui credit sau grant conține poziția “Servicii consulting” sau “Managementul proiectului”. Asta înseamnă că o parte din mijloacele oferite țării vor merge la achitarea consultanților externi (este una dintre condițiile obligatorii) și locali. Anume din aceste mijloace, potrivit Maiei Sandu,  guvernul vrea să achite serviciile grupului de experți a lui Saakașvili.  

Însă aici există un mare”dar”. Un anumit număr de companii străine participă mereu la licitațiile organizate de instituțiile internaționale și de țările-donatori pentru implementarea anumitor proiecte în țările în curs de dezvoltare. După ce activează într-o țară, angajații acestor companii imediat merg să ”ajute” (la valorificarea mijloacelor alocate) o altă țară-recipient. Este un fel de business-industrie internațională de spălare a unor bani enormi în mod perfect legal și de valorificare a mijloacelor alocate de către oamenii și companiile necesare.   

Bogdan Țîrdea menționa în studiul său, că proiectele de reformare a justiției moldovenești, finanțate de SUA, ca regulă erau implementate la noi de firme de consulting americane și de agenții federale. Proiectele UE – de companii europene.    

Astfel, proiectul “Sprijinirea coordonării reformelor în sectorul justiției din Republica Moldova” din cadrul programului european ENPI (lansat în 2013 cu un buget de 2,2 mln.euro) a fost implementat de compania particulară de consulting cu oficiul la Madrid – Altair Asesores în consorțiu cu ICON, IRZ, IRP. În proiectul “Sprijinirea sistemelor de implementare, probare și reabilitare în Republica Moldova” (cu un buget de 1,8 mln. euro) lider a fost un ONG olandez - CILC în parteneriat cu GIZ, Netherlands Helsinki Committee și Penal Reform International. Proiectul sponsorizat de SUA “Inițiativa supremației legii” a fost efectuat de  biroul privat “Asociația avocaților americani” și în final întregul buget al proiectului (400 mii dolari), a menționat B.Țîrdea, a mers la Asociația dată, deși proiectul prevedea și posibilitatea finanțării unui specialist moldovean în drept penal. Proiectul “Dezvoltarea capacităților organelor de drept”, prin care SUA se obligau să-i instruiască pe anchetatorii și ofițerii moldoveni în vederea anchetării crimelor, a fost efectuat de agențiile federale ale SUA- FBI, Administrația de control a aplicării legilor privind drogurile (DEA) și Centrul de instruire pentru aplicarea legii federale(FLETC). Există numeroase exemple de acest fel.    

{{369582}}Cu alte cuvinte, dacă UE și SUA vor debloca la toamnă, așa cum speră guvernul, finanțarea RM și, admitem, vor aloca niște mijloace pentru noua reformă a justiției și a organelor de drept, ele vor promova în special interesele propriilor specialiști și companii de consulting. Să nu ne trezim, că plus la ”reformatorii” lui Saakașvili în cadrul următorului proiect de reformare a justiției, populația RM va fi nevoită să achite și serviciile altor experți străini. Ar fi bine să fie vorba despre un grant sau ajutor tehnic, nu despre un credit: în anul 2013, spre exemplu, UE s-a angajat să ofere un credit pentru reformarea justiției în Moldova, în sumă de 60 mln.euro. 

Khatia Dekanoidze va reforma sistemul ordinii de drept?  

Khatia Dekanoidze este una dintre cei mai posibile experte georgiene din ”echipa Saakașvili”, care ar putea veni în Moldova pentru a contribui la implementarea reformelor.      

La 24 ani ea a început să activeze în echipa de reformatori a președintelui Saakașvili și a administrat Consiliul de securitate al Georgiei. A stat în fruntea Academiei de poliție a MAI al Georgiei (anii 2007-2012), a participat nemijlocit la reformarea poliției georgiene, a fost ministrul al educației și științei din Georgia (2012). Noua putere georgiană a învinuit-o pe Dekanoidze de furturi masive în anii în care lucra pentru stat. După care a fost chemată în Ucraina “pentru a contribui la reforme”– Dekanoidze a fost consilierul ministrului de interne Arsen Avacov și șefa Poliției naționale a Ucrainei (2015-2016).

O picanterie din biografia ei: în martie 2017, poliția georgiană l-a reținut pe fiul Khatiei Dekanoidze, acesta fiind suspectat de păstrare și posesie de droguri (ulterior el și-a recunoscut vina și a încheiat cu ancheta o înțelegere, ceea ce i-a permis să conteze pe o sentință cu suspendarea pedepsei). Iar Dekanoidze a declarat că nu va negocia cu guvernul soarta fiului.“Nu am pe cineva mai scump, dar onoarea mea nu este obiect de negociere”, a scris pe o rețea socială una din autoarele reformei poliției georgiene.  

În perioada aflării sale în funcția de șefă a Poliției naționale în Ucraina, a fost efectuată reatestarea (la Kiev, 80% din corpul ofițeresc superior al poliției a fost schimbat, cel mediu - 70%, iar în regiunea Kiev, respectiv, 60% și 40%), a fost deschisă o structură nouă a securității interne pentru verificarea poliției, a apărut departamentul protecția drepturilor omului. Însă în linii mari, conform estimărilor, reforma poliției în Ucraina a eșuat.  

La 14 noiembrie 2016, în cadrul unui briefing la MAI, Khatia Dekanoidze și-a anunțat demisia și a declarat că sarcinile principale ale reformei au fost îndeplinite, dar pentru multe schimbări necesare ea nu a avut suficiente împuterniciri. După demisionare a activat pe post de expert în domeniul reformării poliției.     

Khatia Dekanoidze are experiență de muncă în Republica Moldova. Anul trecut ea a fost expert într-un proiect al UNDP (programul de dezvoltare ONU) de reformare a poliției moldovenești. Proiectul avea două direcții: noul sistem de selectare a efectivului MAI, a poliției în particular, și ajutorul în reformarea poliției de patrulare, cum a fost în Georgia și Ucraina. Dar însăși Khatia Dekanoidze a declarat într-un recent interviu pentru portalul Newsmaker, că nu s-a reușit finalizarea proiectului.“Noi am scris strategia noului centru de recrutare. Această strategie a fost aprobată de Ministrul Afacerilor Interne. După care proiectul s-a confruntat de anumite dificultăți. Ni s-a spus că de acest proiect nu mai are nevoie nici poliția, nici ministerul”, le-a declarat Dekanoidze jurnaliștilor moldoveni.  

Recent, în emisia unui post TV, ministrul de interne Andrei Năstase a declarat că a cerut deja Khatiei Dekanoidze ajutor în reformarea sistemului de aplicare a legii din Moldova. În interviul pentru Newsmaker, fosta rector a Academiei de poliție din Georgia și ex-șefa Poliției naționale a Ucrainei a spus că este gata să-și aplice experiența în Republica Moldova, numind sistemul de aplicare a legii din RM unul “sovietic”.

Va veni oare Saakașvili în Moldova sau cine îi va permite să vină?

În interviul acordat portalului Cotidianul, la întrebarea ”cînd va veni Mihail Saakașvili în Moldova?”, Maia Sandu a declarat că ex-președintele georgian este foarte ocupat în prezent, el participă la campania electorală de alegeri în Rada Supremă împreună cu partidul său ”Mișcarea forțelor noi” și va putea veni în Moldova doar după aceste alegeri. Chișinăul își dorește să discute cu el o posibilă reformă deja în luna august.    

Însuși Mihail Saakașvili, în talk-showul “Оппозиция” al postului TV “Україна”, a declarat că nu preconizează să vină în Moldova pentru a ”sta în fruntea echipei de reformatori”. “Fiind camarazi vechi cu Maia Sandu, ieri ne-am intersectat la Borispol, ea dorește să folosească experiența noastră de reformare.  Nu este exclus că băieții din echipa mea vor merge la Chișinău, eu însă cu siguranță nu voi merge în Moldova”, a declarat ex-președintele Georgiei și a adăugat că autoritățile precedente din Moldova mai că îi ofereau fotoliul de prim-ministru, dar el a refuzat această onoare.  

Dar ce mai putea spune Saakașvili? Ar fi fost straniu ca un politician așa de experimentat ca ex-președintele Georgiei, în ajunul alegerilor, să recunoască că ar vrea să facă ceva bani și în Moldova și că în statul vecin are un ”aerodrom de rezervă”. Dar ce i-ar încurca să adere ulterior la “băieții din echipa mea” (dacă negocierile privind aportul lor la implementarea reformelor și prețul serviciilor vor finaliza cu succes)? Sau, spre exemplu, să devină consilierul premierului RM Maia Sandu, care a și declarat că neapărat va avea printre consilieri și specialiști din străinătate? 

Cum a spus unul dintre comentatorii politici, Mihail Saakașvili (în caz că nu va avea succes în Ucraina) și-ar putea pregăti un cap de pod în Moldova. Dar i se va permite oare? 

“În prezent, Maia Sandu îl repetă adesea pe premierul timpuriu Vladimir Filat: foarte multe vizite în străinătate, poze cu străini sus-puși care susțin noua putere din Moldova, atragerea unui număr mare de specialiști străini. Adică, la noi acum se creează o nouă ”istorie de succes”- istoria de succes-2. Și invitarea“cunoscutului reformator” Mihail Saakașvili se înscrie perfect în acest scenariu, - a declarat pentru Noi.md un politolog. – Însă eu nu cred că președintele Dodon va admite ca Saakașvili să vină în Moldova, în orice calitate. Deocamdată, Igor Dodon, de dragul vitalității coaliției cu ACUM, la multe lucruri închide ochii. Dar el are o anumită ”linie roșie”: ceva, la care ochii nu pot fi închiși. De aceea președintele a și declarat că socialiștii nu vor accepta un procuror general străin și că posturile-cheie în stat trebuie să fie deținute de cetățenii Moldovei.    

Cred că de aceea el nu va admite venirea aici a lui Mihail Saakașvili, căci Saakașvili este o problemă. Odată admiși în Moldova, Saakașvili și oamenii lui vor începe să distrugă flancul stîng. Este firesc. Va fi exact ca în Ucraina. Și acolo Saakașvili spunea la început că nu are ambiții politice în Ucraina și cum numai își va realiza proiectul din Odesa, va reveni în Georgia ”pentru a-și continua activitatea georgiană”. Cu ce s-au terminat toate?  Saakașvili a trecut într-o opoziție dură față de Poroșenko și a creat propriul partid, care acum încearcă să acceadă în Rada Supremă. Iată de ce cred că președintele Dodon va fi contra prezenței lui Saakașvili și a oamenilor săi în Moldova. Iar în problemele-cheie, PSRM și blocul ACUM își vor coordona în continuare acțiunile și vor lua decizii comune”, a menționat interlocutorul nostru.  

În plus, cu siguranță Rusia va avea o reacție bolnăvicioasă la prezența lui Saakașvili printre consilierii noii puteri din Moldova, iar relațiile dintre țările noastre abia au început să se normalizeze.  

Analistul politic Victor Ciobanu însă este convins că în Moldova nu se va ajunge la “reformele” lui Mihail Saakașvili: “Cred că toate se vor limita la o vizită simbolică a lui, va fi o campanie de PR. După care această domnișoară (Khatia Dekanoidze, probabil nota red.), care deja a reformat poliția în Georgia și Ucraina, se va ocupa de reformarea poliției moldovenești, mai ales că ea deja a activat la noi. Cu asta se va termina toată gălăgia”. Dar nu aceasta, în opinia lui Victor Ciobanu, este principalul. 

”Există senzația că majoritatea parlamentară așa și nu a înțeles pentru ce a votat la adoptarea declarației privind statul capturat. Documentul spune clar, că în Moldova instituțiile de stat și cele de drept au fost capturate și afectate de corupție totală.  Asta înseamnă că puterea nu trebuia,t imp de o lună, să-l tot roage pe procurorul general Harunjen să demisioneze, ea trebuia să acționeze rapid și clar: este creat un organ, spre exemplu – un Tribunal, - demnitarii numiți în funcții de puterea precedentă – declarați complici la uzurparea puterii în stat și demiși, indiferent de ce scrie în lege – poate fi demis procurorul general ori nu. Căci legislația în vigoare a fost calculată în favoarea puterii care a capturat statul”, spune politologul.

Iată și acum ni se spune: așteptăm banii partenerilor occidentali, ne vom înțelege cu experții din echipa Saakașvili și vom lansa noua reformă a justiției și a organelor de drept. Dar reformarea lentă a unui sistem putred este o cale spre nicăieri, înseamnă încă o înglodare în reforme. Trebuie să se acționeze rapid. Iată modelul de reformă – Tribunalul curăță terenul pentru activitatea ulterioară în statul capturat. Iată și un concept al justiției de tranziție – cel georgiano-albanez. 

Aveți nevoie de experiența georgiană de reformare? Pentru aceasta nu trebuie să invitați reformatorii georgieni și să le plătiți bani – toți pașii lor pot fi găsiți pe internet, totul e la vedere. Preluați și utilizați. La noi însă se trage de timp: se așteaptă ajutor financiar extern, se creează o comisie parlamentară pentru anchetarea jafului bancar. Ei și? Comisia va activa trei luni și va ajunge la concluziile pe care noi deja le cunoaștem. Și cine va face asta? Aceeași procurori, care au activat și anterior? Eu încă mai aștept de la noua putere o adresare către UE și SUA cu rugămintea de a contribui la anchetarea și la întoarcerea în țară a miliardului furat. Prin analogie cu Nigeria, unde noul președinte, care în 2015 s-a confruntat cu un buget gol și cu scoaterea din țară a unor sume enorme de bani, a cerut ca SUA să-l ajute în întoarcerea în țară a miliardelor de dolari furate de demnitarii nigerieni de rang înalt. Făptașii au fost judecați în SUA și la doar un an, Nigeriei i-au fost rambursate 9 miliarde de dolari.    

Va apela oare Moldova la scenariul nigerian? Puțin probabil. Totuși, merită oare să atragem din străinătate consultanți bine plătiți, și încă cu o reputație așa de dubioasă, dacă avem în țara noastră numeroși specialiști, profesioniști cu reputație bună, pe care regimul precedent nu i-a agreat și care cu siguranță cunosc mai bine starea de lucruri și problemele locale? 

Vladislav Bordeianu

P.S. În perioada de existență a Republicii Moldova, pentru remunerarea  consultanților-reformatori din Occident s-au cheltuit sute de milioane de dolari. Inclusiv, în deceniul din urmă  – peste 100 mln. dolari au fost alocate pentru reforma justiției. Și cu ce ne-am ales? Cu un stat capturat, bazat pe reformele aprobate de Occident. Poate că am tot cheltuit destui bani pe străini, e timpul să începem a trăi cu mintea proprie?   

Citește-ne pe Telegram, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load