CEC a numărat 55 de mandate pentru PAS

În noaptea de duminică spre luni, 29 septembrie, în timp ce Comisia Electorală Centrală (CEC) număra voturile exprimate la alegeri, în rețelele de socializare a izbucnit o discuție aprinsă – își va număra oare PAS majoritatea parlamentară (51 de mandate) sau, după cum a scris un utilizator, „va avea conștiință”. Și-a numărat-o – Partidul Acțiune și Solidaritate va avea 55 de mandate în noul parlament.

Fracțiunea „Blocului Patriotic” din parlamentul de legislatura a XII-a va fi compusă din 26 de deputați. Blocul „Alternativa” va avea 8 mandate, iar „Partidul Nostru” și Partidul „Democrația Acasă” – cîte 6. Opoziția din noul organ legislativ s-a dovedit a fi neașteptat de eterogenă.

Aparent, cei din PAS erau ferm convinși că totul se va termina așa cum trebuie. Încă de duminică seara, la ora zece, cînd CEC abia începuse numărarea voturilor, o jurnalistă de la un post de televiziune, care lucra din sediul electoral al partidului de guvernămînt, a anunțat în direct că PAS a pregătit deja un „bufet mai mult decît generos”.

„Circ, nu alegeri”

Ultimele sondaje de opinie dinaintea alegerilor parlamentare au înregistrat o răsturnare de situație îngrijorătoare pentru PAS – pe teritoriul Republicii Moldova, „Blocul Patriotic” depășea partidul de guvernămînt. Astfel, un sondaj realizat de compania iData (desfășurat între 7 și 19 septembrie) arăta că 24,9% dintre respondenți erau gata să voteze pentru blocul de opoziție, în timp ce PAS ar fi obținut 24,7%. Aceștia erau urmați de blocul „Alternativa” – 7,2% și „Partidul Nostru” – 5,4% dintre respondenți. În cele din urmă, „Blocul Patriotic” ar fi putut avea 41 de mandate în noul parlament, PAS – 40, „Alternativa” – 11, iar formațiunea politică a lui Renato Usatîi – 9. La rîndul său, sociologul Doru Petruți a atras atenția asupra unei dinamici alarmante pentru partidul de guvernămînt: un sondaj recent al unui ONG pro-guvernamental arăta că peste 20% dintre alegătorii care o susținuseră pe Maia Sandu la alegerile prezidențiale nu erau gata să voteze pentru PAS la alegerile parlamentare.

Evident, partidul de guvernămînt a tras concluzii – atît din această situație, cît și din impasul de la alegerile prezidențiale din 2024, cînd doar printr-o minune a reușit să redreseze situația și să nu piardă fotoliul de președinte. La alegerile din 28 septembrie, Partidul „Acțiune și Solidaritate” avea două sarcini principale: să excludă cît mai mult posibil de la vot așa-numitul electorat anti-PAS, pentru a nu strica imaginea, și să creeze condiții pentru obținerea, prin orice mijloace, de voturi suplimentare la secțiile din Europa de Vest și America de Nord.

În ajunul alegerilor, canalele de Telegram, citînd diverse surse, scriau că Bruxelles-ul a oferit autorităților moldovenești carte blanche pentru orice acțiune. Conform unuia dintre aceste mesaje, planul Chișinăului oficial de a se menține la putere a primit sprijinul partenerilor europeni: „Bruxelles-ul a comunicat Chișinăului că consideră acceptabile orice metode de luptă împotriva «interferenței Moscovei în procesele democratice», inclusiv interzicerea «forțelor politice pro-ruse»”. Prin urmare, nimic nu a împiedicat autoritățile să retragă în ultimul moment din cursă Partidul „Inima Moldovei” al fostului bașcan Irina Vlah și Partidul „Moldova Mare” al Victoriei Furtună.

Iar pentru excluderea electoratului anti-PAS, autoritățile, în primul rînd, au redus semnificativ numărul secțiilor de votare pentru alegătorii transnistreni. Dacă la alegerile prezidențiale din 2024 erau 30, acum au rămas doar 12, iar 5 dintre ele au fost mutate în ultimul moment în interiorul țării, mai departe de granița cu Transnistria, „din motive de securitate”. În același timp, înaintea alegerilor, autoritățile au decis „dintr-o dată” să repare simultan 6 din cele 7 poduri peste Nistru. „Alegerea a fost între minare și reparație, de data aceasta au decis să diversifice”, a scris un comentator pe rețelele de socializare, făcînd aluzie la situația semnalată cu minarea mai multor poduri peste Nistru la alegerile prezidențiale din 2024.

De altfel, nici de data aceasta nu s-a putut fără „bombe”. Probabil, pentru a fi absolut siguri. În consecință, duminică au fost închise podurile Rîbnița-Rezina și Camenca-Senatovka, care și așa abia permiteau trecerea transportului din Transnistria. Totodată, au fost „minate” și cîteva secții de votare destinate votului transnistrenilor. De exemplu, secția nr. 37/6 din Căușeni. Cu cîteva ore înainte de încheierea votului, au fost primite semnale despre „bombe” și la secțiile din Senatovka, Gura Bîcului, Rezina. Votul a fost imediat oprit, iar geniștii sosiți la fața locului au început să caute „bomba”.

În urma acestor acțiuni, pînă la închiderea secțiilor de votare au reușit să voteze puțin peste 12 mii de locuitori ai regiunii de stînga a Nistrului care dețin cetățenia RM, deși în total pentru transnistreni au fost tipărite 23,5 mii de buletine (în general, peste 180 de mii de alegători din republica nerecunoscută dețin cetățenia moldovenească). Prin comparație: la alegerile prezidențiale din 2024 au putut vota 26,2 mii de transnistreni, iar la alegerile parlamentare anticipate din 2021 – 28,8 mii.

A doua zonă de „excludere” a electoratului anti-PAS este Găgăuzia. Aici au fost aplicate alte metode. La secțiile de votare din regiune, pe parcursul zilei, computerele s-au „blocat” de mai multe ori. Din cauza defecțiunilor de sistem, angajații birourilor electorale ale secțiilor de votare nu puteau prelucra datele, identifica alegătorii și elibera buletinele de vot în regim normal. La unele secții, sistemul s-a blocat complet seara, pînă la încheierea alegerilor.

A treia zonă de „excludere” a electoratului anti-PAS este votul diasporei din Federația Rusă. Din nou, din „motive de securitate”, în Federația Rusă au fost deschise doar 2 secții de votare la Moscova.

Numărul diasporei moldovenești din Rusia este estimat la peste 300 de mii de persoane, dar pentru aceste alegeri au fost trimise în Federația Rusă doar 10 mii de buletine, dintre care au fost utilizate conform destinației doar 4,2 mii. Cum s-a ajuns la această situație, avînd în vedere cozile numeroase de doritori să voteze pe tot parcursul zilei (chiar și cu cinci minute înainte de închidere, la secțiile din Moscova era o coadă mare) – nu se știe. Prin comparație: în Italia, Comisia Electorală Centrală a trimis 229 de mii de buletine pentru 194,4 mii de moldoveni care locuiesc acolo, în Germania – 140 de mii de buletine (circa 100 de mii de concetățeni de-ai noștri), în Marea Britanie – aproximativ 100 de mii de buletine (în jur de 42 de mii de cetățeni moldoveni), în Franța și Romînia – cîte 80 de mii de buletine.

La actualele alegeri parlamentare, numărul secțiilor de votare deschise în afara țării a fost majorat de la 234 la alegerile prezidențiale la 301 – autoritățile mizau din nou pe votul diasporei occidentale. Cu toate acestea, dinamica generală a prezenței la vot în străinătate s-a dovedit a fi modestă – o ușoară creștere comparativ cu 2021, dar mult sub nivelul record din 2024. La alegerile prezidențiale, în turul doi, prezența diasporei a fost de peste 328 de mii de alegători. Acum, așteptările și calculele PAS presupuneau o participare în diasporă de 400-500 de mii de persoane, dar au venit la vot aproximativ 276 de mii. Acestea sînt datele oficiale.

Însă, conform datelor Uniunii Juriștilor din Moldova, prezentate de 998 de observatori ai săi, pînă la ora 17:40, duminică, în străinătate votaseră 143.449 de cetățeni moldoveni, iar pînă la ora 20:45 – 158.111, deși CEC raporta 193 de mii de voturi pînă la ora 17:00, iar președintele Maia Sandu scria în același timp despre 200 de mii de cetățeni votanți în străinătate. Adică, zeci de mii de buletine de vot au apărut de nicăieri. Totodată, dacă pornim de la datele CEC, în Moldova, PAS, cu toate blocările de sistem și minările de secții și poduri, a obținut 44,15%, iar opoziția, inclusiv „Blocul Patriotic”, – 49,52%.

Aproape toată duminica, partidele de opoziție și canalele de Telegram au postat momente suspecte de la secțiile de votare din străinătate: urne de vot pe jumătate pline încă de dimineață; același grup de persoane stînd la coadă pentru a vota la mai multe secții de votare din Italia, care s-a împrăștiat la interpelare; nepermiterea accesului observatorilor, chiar și a celor acreditați; o creștere bruscă și anormală a prezenței la vot la unele secții din Europa de Vest. De exemplu, în Irlanda, la secția nr. 38/103 din Dublin, în doar o oră prezența s-a dublat – de la 138 la 300. În Italia, la secția nr. 38/168, în decurs de o oră, numărul alegătorilor a crescut brusc de la 328 la 721. În același timp, mulți alegători care locuiesc în Moldova s-au confruntat cu situația în care nu s-au regăsit pe listele de la secțiile din interiorul țării unde votaseră de mulți ani, dar au fost „găsiți” la niște secții din Irlanda sau Italia. În consecință, luînd în considerare votul din străinătate, Partidul „Acțiune și Solidaritate” a ajuns la un rezultat final de 50,2%, ceea ce i-a asigurat confortabilele 55 de mandate în noul parlament.

În ciuda carte blanche-ului din partea conducerii UE și a tuturor „măsurilor” luate, autoritățile, se pare, se temeau totuși că ceva ar putea merge prost. Ieșind în fața presei duminică dimineață după vot, președintele Maia Sandu nu a exclus varianta anulării rezultatelor alegerilor parlamentare din cauza „interferenței Rusiei în procesul electoral”. Însă, în cele din urmă, pentru PAS totul a decurs bine.

Învingătorii și învinșii

În ciuda asigurării a 55 de mandate în noul parlament și, implicit, a puterii absolute pentru încă patru ani, Partidul „Acțiune și Solidaritate” nu este deloc principalul cîștigător al alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025. Acest titlu poate fi atribuit pe deplin Partidului „Democrația Acasă” al lui Vasile Costiuc.

Costiuc este un fel de Renato Usatîi al perioadei timpurii. Un demascator scandalos, plin de extravaganță. Partidul său nu era așteptat și nici văzut în parlament – sondajele sociologice nu acordau „Democrației Acasă” mai mult de 2-3%. Aceste alegeri au fost a patra încercare a lui Vasile Costiuc și a formațiunii sale de a accede în parlament. Cel mai bun rezultat pe care l-a înregistrat Partidul „Democrația Acasă” pînă acum a fost 1,45% la alegerile parlamentare anticipate din 2021, iar înainte de asta nu atingea nici jumătate de procent. Și iată, dintr-o dată, 5,62% și șase mandate de deputat.

Se pare că imaginea de principal scandalagiu al campaniei electorale și de demascator al vilelor luxoase ale reprezentanților „onești și necorupți” ai puterii, în lipsa unei alternative de dreapta reale la PAS, a fost pe placul unor alegători. Politologul Anatol Țăranu consideră că voturile pentru Costiuc au fost acordate de acea parte a electoratului de extremă dreaptă care a refuzat să o susțină pe Maia Sandu și partidul ei. Un salut călduros pentru Sandu și PAS de peste Prut din partea liderului Partidului Naționalist Romîn „Alianța pentru Unirea Romînilor” (AUR), George Simion, împotriva căruia au lucrat activ la alegerile prezidențiale din Romînia din mai. Simion și partidul său sînt parteneri politici ai „Democrației Acasă” și ai lui Vasile Costiuc.

În schimb, principalii învinși ai acestor alegeri pot fi considerați Renato Usatîi și „Partidul Nostru”. Desigur, Usatîi și-a atins scopul și, tot la a patra încercare, a intrat în sfîrșit în parlament. Dar „revansa” din 2025 nu a fost, evident, așa cum se aștepta. Înainte de alegeri, liderul „Partidului Nostru” afirma cu încredere că PN va obține pînă la 20% în diasporă și va participa la formarea viitorului guvern. Însă, în cele din urmă, formațiunea politică a lui Renato Usatîi a obținut doar 6,2% și a primit doar 6 mandate în noul parlament. Adică, „Partidul Nostru” nu a reușit să adune nici jumătate din voturile acordate liderului său la alegerile prezidențiale din 2024 (atunci Usatîi s-a clasat pe locul trei, obținînd 13,8%).

Și în continuare?

Opoziția moldovenească din 2025 este prea slabă pentru a contesta rezultatele alegerilor parlamentare sau pentru a ieși la proteste în masă, așa cum s-a întîmplat în 2015-2016. Și deși unul dintre liderii „Blocului Patriotic”, Igor Dodon, a declarat la mitingul nu prea numeros convocat de el luni, 29 septembrie, că autoritățile se bucură prematur și că „poporul țării este nemulțumit și nu se teme”, numărul celor prezenți la protest vorbește de la sine.

Liderii europeni au felicitat deja Moldova pentru victoria „partidului pro-european” la alegerile parlamentare. „Vom fi alături de voi la fiecare pas al drumului”, a scris președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, felicitînd PAS. Iar noua șefă a Delegației UE în Moldova, Ivona Piórko, pe care opoziția o îndemna toată duminica să „deschidă ochii la ceea ce se întîmplă”, a declarat că este „foarte mîndră de poporul moldovean” și l-a felicitat pentru „alegerea libertății”.

Comentatorii cu viziuni de opoziție față de putere prezic acum că, odată obținînd puterea în țară pentru încă patru ani, PAS va continua să facă ceea ce a făcut în ultimii doi ani – curățarea tuturor celor care nu sînt de acord. În unele prognoze este menționată și posibilitatea unei „curățări” forțate a Transnistriei și Găgăuziei. Experții loiali puterii, în cea mai mare parte, de asemenea nu sînt într-o euforie deosebită, considerînd că PAS trebuie să se apuce de treabă și să realizeze ceva concret, deoarece situația socio-economică din țară este extrem de gravă și nu se poate supraviețui mult timp doar din divizarea societății și alimentarea fricilor legate de amenințarea rusă.

Chiar și analistul politic considerat pro-guvernamental, Igor Boțan, a declarat în mod neașteptat luni noaptea, în direct la postul de televiziune TV8, că Partidul „Acțiune și Solidaritate” nu este un partid, ci o sectă cu lideri foarte slabi. Și că liderul informal al PAS este președintele Maia Sandu, „care salvează această formațiune”. „Am spus asta acum patru ani și de atunci nu s-a schimbat nimic”, a afirmat Boțan.

El consideră că „acum doamna președinte trebuie să tragă concluzii”: „Dacă este liderul informal al partidului, trebuie să rezolve problema. Lucrurile în republică merg greu. Este nevoie de o reconfigurare a scenei politice. Situația este foarte proastă. PAS, după aceste alegeri, trebuie să se adune și să decidă ceva, pentru că nu este normal ca jumătate din banii de la buget, prevăzuți pentru subvenționarea partidelor politice, să fie absorbiți de PAS. Și în același timp, uitați-vă la ratingurile extrem de scăzute ale liderilor acestui partid, pe care îi trage în sus doamna președinte.”

Analistul politic și jurnalistul Dmitri Ciubașenco consideră că actualele alegeri au arătat o cerere uriașă a societății pentru noi proiecte politice – „în special în ceea ce numim convențional cîmpul de centru-dreapta, dar și cel de centru-stînga”. „Așa cum arată cercetările sociologice, pînă în ziua votului, între 25% și 40% dintre potențialii alegători nu știau cu cine să voteze. Acești oameni căutau o forță care să le reflecte viziunile și interesele, dar nu o găseau. Mulți dintre acești alegători au votat «din necesitate» – fie pentru PAS, care a transformat flancul drept într-un cîmp ars, fie pentru «Blocul Patriotic», ai cărui patru participanți s-au unit doar formal, în vorbe, dar nu și în fapte”, a scris Ciubașenco pe canalul său de Telegram. El este sigur că, după aceste alegeri, o serie de partide politice „vor dispărea în sensul cel mai literal” – pur și simplu își vor înceta existența.

Cererea societății pentru apariția de noi forțe politice este evidentă, iar acestea au și început să apară. Mai mult, această cerere vizează apariția așa-numitei a treia forțe, care nu este orientată spre Europa sau Rusia, ci tocmai spre apărarea intereselor Republicii Moldova. Și dacă există cerere, atunci în perioada pînă la următoarele alegeri parlamentare ar trebui să aibă loc o reformatare substanțială a cîmpului politic din țară. Așa cum s-a întîmplat în 2015-2016, cînd în societate, din cauza nemulțumirii față de putere, s-a acumulat o cantitate colosală de tensiune, care s-a revărsat în acțiuni de protest în masă și de lungă durată. Atunci, în societate exista, de asemenea, o cerere pentru noi forțe politice – așa au apărut, de exemplu, Platforma DA și Partidul „Acțiune și Solidaritate”. Dar timpul lor a trecut sau este pe cale să treacă, iar în societate se acumulează din nou o mare iritare.

Xenia Florea