Ce trebuie să cunoască toată lumea despre fermele de permacultură profitabile

Vladimir Pisarenco este un cunoscut specialist rus în domeniul agriculturii, fondatorul centrului educațional de instruire în domeniul creării ecosistemelor durabile «Бузинушка» din regiunea Crasnodar. El îi familiarizează cu regularitate pe abonații site-ului său cu cele mai avansate metode în agricultură. Propunem atenției cititorilor traducerea de autor a unui articol – controversat, dar informativ, cum îl caracterizează însuși Vladimir Pisarenco.

***

Ai senzația că este dificil să găsești exemple cum proiectele de permacultură pot fi reușite și financiar, și ecologic?

Ai putea începe să pui deoparte bani pentru a crea o fermă de permacultură, dar dacă nu ești sigur că ea poate fi rentabilă, ce rost are? Ți-i frică că vei pierde toată agoniseala și te vei trezi dezamăgit.

Mereu aud cum oamenii se lamentează că în pemacultură lipsesc modelele verificate și, sincer vorbind, e dificil să găsești aceste modele .

Dar ele există și te asigur că-s rentabile și viabile.

Ce vei afla din acest articol :

• Diferite dimensiuni, pe care le pot avea fermele rentabile de permacultură;
• Exemple de ferme de fiecare dimensiune și ceva despre oamenii, care stau în spatele acestor proiecte;
• Cum lucrează fermele și din ce constau veniturile lor— am primit confirmarea acestor venituri de la toate persoanele enumerate, cu excepția lui Mark Shepard.
• Diverse direcții de activitate profitabilă.

Și multe altele…

La scară urbană/suburbană

Paradise Lot/Food Forest Farm: Eric Toensmeier și Jonathan Bates — un teren suburban de 4 ari, în acțiune deja de 10 ani

Eric , Jonathan și familiile lor gestionează un teren de 4 ari în orașul Holyoke, Massachusetts. Împreună, au scris cartea «Paradise Lot», la moment gestionează terenul împreună, și fiecare – propria afacere pe el. Eric Toensmeierși cultivă permacultură din 1990 și este autorul cărții «Legume multianuale (Perennial Vegetables)» , împreună cu Dave Jackie au scris cartea «Grădini forestiere comestibile (Edible Forest Gardens)». Despre afacerea sa scriitoricească, de consultanță și de instruire se poate afla pe site-ul Perennial Solutions. Iar Jonathan, inspirat de lucrul împreună cu Eric asupra Paradise Lot, a creat Food Forest Farm Permaculture Nursery — o pepinieră specializată în prestarea serviciilor de instruire și comercializarea plantelor folositoare /comestibile.

Pe parcursul ultimilor 10 ani, Eric și Jonathan au transformat minuscula lor curte într-o grădină de plante multianuale comestibile, exotice care funcționează în clima rece. Ei cultivă peste 200 de plante comestibile. Prezența a 40 de specii de plante fructifere și a 70 de plante multianuale cu frunze comestibile prelungește semnificativ sezonul roadelor. Pe terenul lor cresc și plante locale mai puțin utilizate, și specii folositoare din toată lumea. Particularitățile fermei includ o grădină forestieră, o grădină tropicală, plante acvatice comestibile, păsări de curte, un vegetariu cu acuaponică în curs de dezvoltare. Cartea lor «Paradise Lot» redă istoria dezvoltării grădinii de la un teren gol la obiectul demonstrativ productiv.

Grădina forestieră este un sistem multianual. El nu aduce un profit imediat: investiții pe termen scurt pentru un profit pe termen lung. Totuși, ei au găsit metode pentru a-și completa veniturile din contul proiectului în cauză și acum culeg roadele. Către anul trei-patru, sistemele multianuale au început să se autoreproducă reușit și proprietarii au început să împartă din surplusurile obținute. Oamenii erau interesați, și deoarece plantele erau rare și exotice, proprietarii au început să perceapă o taxă de 10$ pentru fiecare din ele. Azi aceasta este o afacere viabilă pentru Jonathan. Jumătate din venitul familiei sale provine din această afacere, și cota ei crește mereu. Asta plus la tot ce companionii fac împreună – discursuri, prezentări, excursii, consultări.

Iată analiza deplină a veniturilor fermei :

• Pepiniera — 50%
• Educația (discursuri, prezentări, seminare)- 20%
• Consulting — 20%
• Excursii — 5%
• Fructe, legume, verdețuri proaspete— 5%

Ei mai primesc încă 80% din fructe, legume și verdețuri pentru alimentarea familiilor în decursul sezonului, ceea ce tot poate fi considerat un venit.

Rezumatul și comentariile lui Jonathan:

• Eric și Jonathan au creat o gospodărie de excepție — pentru a crea acest sistem de plante multianuale a fost nevoie de un deceniu de muncă.
• Proiectarea unei grădini forestiere comestibile și propria poziționare ca experți cu autoritate cu ajutorul cărților scrise de ei le-a permis să practice consultingul și activitatea educațională pe teren.
• Jonathan a început cu puținul, vindea surplusurile de plante și și-a creat propria bază de clienți — astfel pepiniera a devenit o afacere.
• Deși spațiul le este limitat, mai există destul loc pentru niște pepiniere mici și pentru alte proiecte adiționale, cum ar fi vegetariul cu acuaponică.
• Nu toate veniturile lui Jonathan provin din fermă/grădină — soția sa Megan participă la bugetul familiei cu propriul business.
• Plus la modul de viață caracterizat prin reducerea consumului, ei au «rezerve pentru zile negre», create la locurile de muncă precedente.

La scara unei ferme/moșii

Whole Systems Design: Ben Falk - Ferma are 4 ha, funcționează de 10 ani

Ben Falk este proprietarul Whole Systems Design, LLC și autorul cărții The Resilient Farm and Homestead. El activează ca designer, constructor, ecologist. Are în palmares 200 consultații privind amenajarea sectoarelor în Noua Anglie. Plus la asta, a participat la crearea a zeci de cursuri de design al permaculturii, alegerea terenurilor, designul microclimei și designul de modificare a climei. Terenul lui din valea Mad River, Vermont , funcționează ca un poligon de elaborări pentru reconstituirea terenurilor în cadrul proiectului său Whole Systems Design.

Azi, cele 4 ha de lanuri și păduri ale lui se transformă într-un peisaj «comestibil» din iazuri, pomi fructiferi și nuciferi, păduri și pășuni, construcții din lemn și piatră. Ferma este amplasată pe o pantă, pe terase are un șir de iazuri care livrează în jos substanțe nutritive (și concomitent fertilizează solul) către un șir de depresiuni, în care se cultivă orez. Ben a primit un teren părăsit, secat de pășunarea excesivă a vitelor, plantat cu pini după defrișarea totală. Totuși, în cei 10 ani Ben a știut să-l transforme într-un exemplu de ce se poate face cu ajutorul permaculturii.

Ben s-a dedat amenajării terenului său și la urma urmei l-a făcut exemplar. Are cheltuieli minime, deoarece trăiește într-o casă bine proiectată, eficientă din punct de vedere energetic. 80% din caloriile consumate el le obține de pe terenul său. Mai obține și combustibil, materiale de construcție, alte resurse. Mai are venit din activitatea de designer, consulting, instruirea privind designul permaculturii și din discursuri. Principala sursă de venit este activitatea profesională în domeniul arhitecturii peisajelor – de la alegerea terenului la amenajarea lui, plănuirea generală și designul terenului, gestionarea lucrărilor de proiectare și construcție. El consultă, prestează toate serviciile privind realizarea proiectului. În plus, mai are o afacere – pepiniera, renumită pentru activitatea sa de popularizare a cătinii.

Veniturile fermei:

• Servicii (consulting, proiectare, construcție ) — 50%
• Educație (seminare, cursuri, cartea) — 30%
• Reducerea cheltuielilor, care poate fi considerată un venit (80% din calorii provin din fermă, cheltuielile de trai reduse ) — 10%
• O mică pepinieră — 8%
• Excursii — 2%

Rezumatul și comentariile lui Ben:

• Ben crede, că pentru majoritatea oamenilor dimensiunea ideală a terenului este de 2-4 hectare — suficient pentru a te întreține personal, deși poți folosi un teren mai mare, dacă dorești să practici silvicultura sau zootehnia.
• Este important să creezi terenuri exemplare, pentru că așa poți arăta oamenilor că se poate – asta te mai ajută să prestezi servicii de consulting, determină oamenii să frecventeze seminarele și cursurile, dar și să vină în excursii.
• Principala lui sursă de venit este ferma, dar el nu produce pentru a vinde, doar pentru consumul propriu – astfel Ben reduce din cheltuielile sale.
• Pepiniera este o parte importantă a veniturilor fermei.
• Accentul principal pe durabilitate, pe capacitatea de adaptare la schimbări și factori externi (naturali, dar și economici) — un grad înalt de autosuficiență și independență, micul business.
• Indicii concreți de rentabilitate a fermei variază de la an la an.

O fermă mică și activitatea comercială

Miracle Farms: Stefan Sobkowiak — 2 hectare grădini de permacultură — activează de 22 de ani.

Stefan Sobkowiak este un profesor, biolog și maestru în arhitectura peisagistică. A predat grădinăritul, designul de peisaj, istoria naturală la Universitatea McGill, Montreal. Ca proprietar și conducător al unui birou de design peisagistic, a avut mai bine de 100 de clienți timp de 20 de ani. Recent, s-a concentrat pe designul permaculturii, și-a consacrat timpul educației și propriei ferme Miracle Farms - cea mai mare grădină comercială de permacultură a fructelor din estul Americii de Nord. Împreună cu regizorul Olivier Asselin, a editat recent un film pe DVD - «The Permaculture Orchard: Beyond Organic» — o peliculă didactică de lung metraj , care te învață cum să faci o livadă proprie de permacultură, de orice dimensiuni.

Miracle Farms este un teren de cca 5 hectare la Quebec, Canada. Inițial, ferma a fost concepută ca o livadă de meri comercială, trecerea la agricultura organică a avut loc la cumpărarea ei în a.1993. Ferma a fost certificată ca organică în 1996. Într-un final, Stefan a înțeles restricțiile agriculturii organice care provin din monocultură. Din a. 2007, terenul de 1,5 hectare a fost transformat într-o grădină de permaculturi. Această livadă oferă azi peste 80 soiuri de mere, plus la numeroase soiuri de prune, pere, vișină, alte fructe și legume. Unicitatea ei constă în faptul, că Stefan a plantat-o în corespundere cu patternul NAP (NAP înseamnă Nitrogen fixer, Apple, and Plum/pear (fixator de azot, măr,prună/pară)). Plantarea în comun a pomilor fructiferi care fixează azotul sporește productivitatea și elimină necesitatea utilizării suplimentare a îngrășămintelor , în rezultat este format un ecosistem care se autoîngrijește.

Totul este organizat în conformitate cu conceptul numit de Stefan «șiruri de produse alimentare» — toate culturile dintr-un șir se coc și pot fi culese concomitent în limitele unei perioade de 10 zile. În ciuda numeroaselor soiuri, asta permite culegerea eficientă a rodului, clienții pot merge și culege majoritatea fructelor și legumelor de care au nevoie, la o singură vizită. Trecerile îmburuienate servesc drept pășuni (cum o face Marc Shepard). Pe aceste treceri el crește găini, curci, bibilici, rațe.

El folosește modelul de afaceri al celei mai mari rețele de depozite din lume de tipul cluburilor cu auto-deservire — Costco, în care doar membrii clubului, care culeg ei înșiși rodul, pot cumpăra acele produse. Pe parcursul anilor, Stefan a creat o bază de clienți care doresc să vină și să culeagă personal produsele, astfel el a redus cheltuielile pentru salarizare. Iar cumpărătorul are un avantaj – produse alimentare proaspete, de calitate mai bună ca cele ”organice”, și de două ori mai ieftine. Ferma este folosită pe post de laborator de educare permanentă a studenților cursului de design permacultural, de master-class (altoiuri, tăierea copacilor, pepinierie, creșterea păsărilor, procesarea păsărilor ). Au loc excursii în grup.

Veniturile fermei:

• Comercializarea produselor proprii (ierburi, flori, fructe, pomușoare, legume, carne de pasăre, suc de mere, fructe uscate ) — 70%
• Educație (cursuri, seminare, DVD) — 20%
• Excursii la fermă — 8%
• Servicii de consulting — 2%

Rezumat și comentariile lui Stefan :

• Conceptul magazinului alimentar— există perioada culesului roadelor, soiurile care se coc simultan într-un șir, în timp ce plantele de la parter (sub copacii fructiferi de bază) cresc anul împrejur.
• Modelul auto-deservirii de tipul clubului — nu mai suporți cele 40% de cheltuieli pentru culesul și ambalarea roadelor, caracteristice pomiculturii, clienții înșiși culeg roadele.
• Este foarte importantă amplasarea — dacă oamenii cheltuiesc timp pentru a veni anual la tine, tu trebuie să le oferi ceva mai mult.
• Trebuie să asiguri durabilitatea producerii tale — pentru aceasta, extinde sortimentul produselor — dacă au venit cumpărătorii, trebuie să le oferi și altceva, nu doar culturile de bază.
• Indicii exacți ai veniturilor fermei se schimbă de la an la an — spre exemplu, anul trecut pomii fructiferi au rodit puțin, însă a fost un an bun pentru culturile de pomușoare. De aceea anul trecut educația și excursiile au constituit 70% din venituri, iar comercializarea produselor - 20%
• Este foarte bine să diversifici sursele de roade și venituri, asta te ajută să echilibrezi veniturile de la an la an.

O fermă de dimensiuni medii

Food Forest (Hillier, Australia de Sud): Annemarie and Graham Brookman — O fermă de permacultură și un centru educațional — 15 hectare — activează de 25 de ani

Dezvoltată de Annemarie, Graham Brookman și copii lor Thom și Nikki, Food Forest este o fermă de permacultură și un centru educațional din Australia de Sud. Ei au cumpărat un teren de 15 hectare acum 25 de ani, pe atunci era un teren gol cu precipitații puține. Treptat și cu ajutorul unui design bun ei l-au transformat într-o fermă de permacultură, care le hrănește familia și întreaga comunitate.

Azi ei produc peste 160 de specii de produse certificate «organic »: fructe și nuci, grîu și legume, ouă de găină, miere, produse locale australiene, cherestea și puieți de copaci. Este recunoscută ca una dintre cele mai bune și durabile întreprinderi agricole mici din Australia, care produce produse organice. Pe parcursul a 20 de ani ferma a crescut încontinuu și are indici economici perfecți. Apa de ploaie este acumulată și folosită în gospodărie, apa se încălzește la soare și panourile solare asigură casa cu energie electrică.

Veniturile provin din numeroase direcții de activitate. Ei cresc multe plante multianuale costisitoare, în special nuci – fistic, nuci, etc. Au renumele celui mai mare producător certificat de fistic organic și fructe de corn (din care este produs carobul – surogatul prafului de cacao ) în Australia.

De două ori pe lună comercializează la piață legume, fructe și răsad. Plus la asta, produc vin, cultivă olive, produc ulei de măsline și un spectru larg de alte produse.

Este un exemplu perfect de întreprindere de permacultură durabilă și profitabilă. Educația aduce și ea o mare parte din venituri. O dată pe an ei organizează un curs certificat de design al permaculturii, cu David Holmgren pe post de instructor. Au mai editat DVD-ul Design for Life: the Food Forest Story despre calea lor spre această fermă.

Ferma are nevoie de multă muncă manuală, de aceea în ajunul plecării la Piața fermierilor Graham și Annemarie atrag ajutori suplimentari , la fermă mai trăiesc voluntari WWOOF. În prezent, ei angajează cinci lucrători dintre localnici (pentru o zi redusă de muncă ) ca ajutori pentru sine (ziua deplină de muncă ).

Veniturile fermei:

• Comercializarea produselor proprii (certificate «organic»: fructe, nuci, grîu, legume, ouă de găină, miere, păstăi de roșcove, puieți, cherestea, vin, ulei de măsline, cidru ) — 50%
• Educație (cursuri, seminare, DVD) — 47%
• Servicii de consulting — 1-2%
• Pepiniera — 1-2%

Rezumat și comentariile proprietarilor :

• Fermele de aceste dimensiuni permit cultivarea unei diversități mari de culturi și obținerea banilor prin schema certificării organice.
• Prelucrarea produselor și comercializarea lor directă pe piețele fermierilor necesită cheltuieli relativ mari,
• Spre deosebire de educație, comercializarea DVD și excursii, care cer mai mult timp, dar mai puține cheltuieli .
• Prelucrarea suplimentară a produselor este o parte importantă a diversificării veniturilor și aduce un profit mai mare.
• Aportul voluntarilor WWOOF în modelul economic al fermei este aproape invizibil. Ei îndeplinesc multe lucrări, dar au și ei nevoie să fie instruiți, dirijați, asigurați cu hrană și cazare.
• Încă un exemplu de teren exemplar ce atrage atenția și provoacă interesul oamenilor, care apoi participă la seminare și cursuri, sporind astfel profitul fermei.

O fermă de dimensiuni mari

New Forest Farm (Southwest Wisconsin, SUA ): Mark Shepard — 40 de hectare — activează de 15 ani

Mark este fondatorul și președintele Restoration Agriculture Institute și director general Forest Agriculture Enterprises. El predă silvicultura agricolă și permacultura la nivel mondial, și a scris cartea Restoration Agriculture. New Forest Farm, pe care o administrează, în opinia multora este unul dintre cele mai ambițioase proiecte în domeniul agriculturii durabile în Statele Unite.

Mark și soția sa Jen au fondat New Forest Farm în a.1994. Acum este una dintre cele mai dezvoltate și productive ferme multianuale din America de Nord – copaci, arbuști, vie, trestie, culturi multianuale și ciuperci cresc aici în scopuri alimentare (pentru oameni și animale), sau pe post de combustibil, remedii medicinale sau cosmetice. New Forest Farm este trecerea planificată de la ferma tradițională la sistemul ecologic multianual comercial, care utilizează «savana de stejar» (un sistem ecologic de luncă cu fășii rare de stejar), un sistem ecologic cu arbuști de înălțime mică și pădurile estice din America de Nord pe post de modele ecologice. Ferma este în totalitate asigurată cu energie solară și eoliană, iar mașinile și echipamentele utilizează biodiesel de producție locală.

Timp de 15 ani, Mark a plantat pe cele 40 de hectare ale fermei sale cca 250 000 de copaci. El folosește sistemul agro-forestier, plantarea aleilor și pășunarea animalelor. Culturile de bază – castanele și alunele de pădure. Mai cultivă nuci, hickory, nuci de cedru, mere și pere, vișini , sparanghel și dovlecei. La fermă, mai întreține vite cornute mari, porci, oi, curcani și găini, care pasc liber pe ecosistemele restaurate din New Forest Farm. Mai propune și vinurile de producție proprie, organizează excursii și cursuri de permacultură.

O altă întreprindere a sa, Forest AG, oferă consultații și servicii de design, o varietate mare de puieți multianuali, precum și plantarea copacilor și servicii de prelucrare a nucilor. Mark și angajații săi – designeri se specializează în abordarea sistemică, planificarea utilizării ecologice a terenurilor cu accent pe tehnici și practici agro-forestiere și designul permaculturii în baza modelului New Forest Farm. Pepiniera propune puieți de copaci fructiferi și foioase pentru proiectele de restaurare a terenurilor agro-forestiere de dimensiuni mari. Contra plată, poate fi utilizat utilajul de prelucrare a lemnului, aflat la fermă.

Veniturile fermei:

Este dificilă să calculezi veniturile lui Mark. Are multe întreprinderi și genuri de activitate. Ferma vinde carne și nuci, oferă excursii și cursuri de instruire. Afacerea de producere a cidrului este o întreprindere aparte. Iar pepiniera și consultingul – parte a veniturilor Forestag enterprise. Aici eu aduc propria mea evaluare a veniturilor sale.

• Produsele proprii (carne, nuci, mere, cidru etc. ) — 50%
• Pepiniera culturilor multianuale — 20%
• Servicii (consulting, plantarea copacilor, prelucrarea nucilor ) — 10%
• Educația și vinderea cărților — 10%
• Cheltuielile reduse pentru hrană, care pot fi considerate venituri — 5%
• Excursii și alte venituri — 5%

Rezumat:

• Utilizarea sistemului agro-forestier permite unirea într-un singur sistem a unui număr mare de culturi multianuale și plante și animale anuale .
• Fiecare formă de producere este o întreprindere aparte, spre exemplu – merele le culege o întreprindere, apoi le vinde alteia pentru prelucrare.
• Specializarea doar pe creșterea culturilor este o specializare economică prea îngustă.
• Pentru a înțelege adevărata valoare a fermei, trebuie să vezi întregul tablou, nu doar rentabilitatea lui.

Concluzii

Iată niște direcții pentru meditații:

• Crearea unui sistem financiar sustenabil necesită mult timp — în toate cazurile enumerate minim zece ani, așa că trebuie să priviți lucrurile într-o perspectivă îndelungată, dar să nu uitați nici de planificarea pe termen scurt.
• Amenajarea propriului sector demonstrativ oferă oportunități de consultanță, organizare a cursurilor și excursiilor pe acest sector, vă face expert în zona climatică respectivă.
• Principala sursă de venit depinde de dimensiuni, iar serviciile de educație, consulting și pepiniera pot fi incluse în afacere indiferent de dimensiunile întreprinderii.
• Un teren mai mare oferă posibilități mai multe și venituri mai mari .
• Încercați să diversificați direcțiile de activitate și metodele de obținere a veniturilor pentru a compensa posibilele oscilații din economie și oscilațiile ciclurilor naturale, a condițiilor climaterice de la an la an.
• Activitatea de fermier are o specializare extrem de îngustă, la fermă trebuie să căutăm posibilități pentru business și în afara agriculturii.

Așa că nu uitați să priviți tabloul în ansamblu. Cum spunea Mark Shepard :

«În ideal, o fermă de permacultură este policultura plantelor, animalelor și activității la fermă. În sistemul policulturii întotdeauna există ceea ce poate fi cultivat, făcut sau schimbat pentru a obține bani și a achita facturile. După ce privești permacultura ca pe o întreprindere profitabilă, începi să-i vezi toate posibilitățile ».