Ce țări ale Europei demolează monumentele și cine are nevoie de aceasta în Moldova?

Periodic, tema demolării monumentelor consacrate epocii sovietice și personalităților, care altă dată erau considerate remarcabile, este adusă în discuție de către reprezentanții unui șir de forțe politice din Republica Moldova. Astăzi ea din nou iese în prim-plan.

Sugestia a fost luată în considerare

Odată cu declararea independenței țării noastre la începutul anilor 90 ai secolului trecut, în majoritatea localităților, inclusiv la Chișinău, multe monumente și busturi ale căpeteniei proletariatului mondial, fondatorilor marxism-leninismului, politicienilor sovietici au fost scoase de pe piețele centrale și ori au fost mutate în muzee sub cerul liber, ori și-au găsit adăpost undeva la depozitele autorităților locale, la colecționari, sau chiar au fost nimicite.

În aceeași ani 90 a avut loc redenumirea masivă a străzilor chișinăuiene, denumirea cărora ținea de trecutul sovietic. În capitală, au fost mai multe tentative de a redenumi strada Pușkin, bulevardul Moscova, de a scoate din centrul orașului monumentul instalat în cinstea eliberării Moldovei de sub ocupația fascistă. În a. 2014 chestiunea privind mutarea acestui monument a fost chiar dezbătută la o ședință a comisiei, special formate în acest scop la Academia de științe din Moldova. În locul lui se propunea instalarea unui monument consacrat limbii române.

Acum, se pare, planurile unor reprezentanți ai actualei puteri includ sarcina de a elibera localitățile de tot ce mai amintește despre trecutul sovietic și a insufla cetățenilor că Uniunea Europeană este unica, care ajută Republica Moldova în aceste vremuri complicate.

Cu ceva timp în urmă, deputata Doina Gherman, președinta comisiei parlamentare pentru politică externă și integrare europeană și vicepreședinta partidului ”Acțiune și solidaritate” (PAS), președintă a organizației de femei PAS, în interviul pentru un post regional de televiziune s-a referit și la soarta monumentelor sovietice. Mai exact, jurnalista cerea insistent ca politiciana să răspundă la întrebarea despre planurile autorităților privind soarta monumentelor rămase din epoca sovietică, dat fiind că țara a mers pe calea europeană de dezvoltare și ar trebui să se descotorosească de vestigiile trecutului, și ce trebuie să facă autoritățile, pentru ca oamenii să știe cine ajută țara cu adevărat?

– Ce trebuie să facem? Localitățile în care există monumente sovietice derulează proiecte europene. Cu regularitate, se lansează proiecte frumoase și importante pentru societate, de la izolarea termică a școlilor și grădinițelor de copii la construcția rețelelor de apeducturilor și rețelelor de canalizare, instalarea bateriilor solare. Toate acestea se fac pe bani europeni, în cadrul programului de stat «Satul european», – enumera D.Gherman. – Mă adresez liderilor și formatorilor de opinie din aceste localități, este extrem de important să explicăm oamenilor de unde provin aceste mijloace financiare și cine ne ajută. Pentru că, dacă nu vom aduce la cunoștința oamenilor aceste lucruri, ei vor fi în continuare dezinformați, atunci vor exista și în continuare riscuri majore.

( Despre aceea cum de fapt ne ajută occidentul - nota red.)

La întrebarea insistentă a jurnalistei dacă pe viitor va apare totuși un proiect de lege care să prevadă demolarea monumentelor sovietice rămase în RM, D.Gherman a răspuns următoarele: «Tot ce ține de monumente se află în competența comisiei pentru educație și cultură, eu nu pot ști ce prevede ea la nivel legislativ în acest context. Dar este o obiecție bună și eu voi pune această întrebare colegilor din comisia de profil ».

Mai mult ca serios

Cuvintele șefei comisiei parlamentare pentru politică externă și integrare europeană trebuie luate în serios, căci va fi deja o chestiune de principiu – dacă s-a anunțat în mass-media că problema nu va fi trecută cu vederea, neapărat trebuie să urmeze careva acțiuni. Avem numeroase exemple de luptă cu tot ce e străin ideologiei actualei puteri. Ce-i drept, în Moldova au rămas foarte puține monumente ale personalităților enumerate : lui Lenin – 17, lui Carl Marx – 2, și la Bălți, pe fațada clădirii Centrului multifuncțional este fixat basorelieful turnat în beton al lui Lenin, Marx și Engels. Dar lista monumentelor din perioadele trecute, inclusiv cea sovietică, nu seacă aici. Mai există și monumentele eroilor căzuți în al doilea Război Mondial. Dacă ținem cont de faptul că într-un șir de țări est-europene aceste monumente se demolează, ne putem aștepta ca și în Moldova evenimentele vor evolua în această direcție. Mai ales că anterior anume Doina Gherman a propus să fie stins Focul veșnic la Bălți, pentru ca în acest fel să fie economisite gazele naturale .

Tema demolării monumentelor personalităților remarcabile din trecut a început a fi discutată activ în mass-media și pe rețelele sociale. Unii participanți la discuții cred că nu trebuie să ne atingem de monumente, ele fiind istoria noastră. Alții au o atitudine calmă față de inițiativa mutării lor din centrul localităților undeva la periferie, dat fiind că ele nu prezintă nici o valoare.

De ce să fim chițibușari? Hai să demolăm toate clădirile sovietice!

Istoricul și politologul Boris Șapovalov, doctor în filozofie, propune guvernării să nu se reducă doar la monumente, ci «să demoleze îndată clădirile parlamentului, a președinției, a guvernului, Teatrul de operă și balet și multe altele – căci și ele-s monumente sovietice ».

«Monumentele sovietice – monumente ostașilor căzuți în luptele cu nazismul și fascismul, monumentele celor 300 mii de evrei uciși, monumentele muncitorilor și colhoznicelor , care au construit tot de ce se folosesc cetățenii țării noastre, școlile, spitalele, teatrele, universitățile », – a scris Șapovalov pe pagina sa socială.

Opinia istoricului Boris Șapovalov coincide cu cea a jurnalistului Dmitrii Ciubașenco. El crede că dacă autoritățile vor decide să demoleze monumentele «ele ar trebui să demonstreze principialitate și în paralel să întreprindă un șir de alți pași: președinta să elibereze clădirea Consiliului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești; parlamentul să nu mai țină ședințe în clădirea Comitetului Central al Partidului Comunist al Moldovei; guvernul să părăsească clădirea Consiliului de miniștri al RSSM; delegațiile oficiale să nu mai fie duse în beciurile de la Cricova, construite de Ivan Ivanovici Bodiul, prim-secretar al CC al PCM; să nu mai desfășoare conferințe internaționale despre euro-integrare în clădirea sovietică Sala prieteniei».

Victor Petrov, deputat în Adunarea populară a Găgăuziei, condamnă planurile de demolare a monumentelor din perioada sovietică. El susține că mulți locuitori din Găgăuzia și cetățeni ai Moldovei se pronunță «împotriva faptului ca următorii conducători să neglijeze și să distrugă istoria țării noastre, despre care amintesc anume monumentele ».

«Oricine poate avea păreri diferite despre Grigorii Cotovschii sau Serghei Lazo, dar nu putem nega implicarea lor în paginile importante din trecut. Mai ales că este vorba de spre opere de artă, ocrotite de stat. Iar partidul de la guvernare nu este în drept să înlocuiască statul. El servește poporul și statul, da nu le înlocuiește! Un punct deosebit în această chestiune îl constituie monumentele și memorialele Marelui Război pentru apărarea Patriei și eroilor lui, mormintele frățești ale ostașilor Armatei Roșii. Voi aminti, că pe fronturile Marelui Război pentru apărarea Patriei au luptat cca 300 mii de originari din Moldova, dintre care mulți s-au acoperit de glorie în luptele cu inamicul. 85 de mii dintre ei au fost decorați cu ordine și medalii. Mobilizați la război au fost 20 mii de găgăuzi, peste 100 au fost decorați cu ordine și medalii pentru eroism în luptă cu fascismul », – a scris V.Petrov pe canalul său de Telegram. Și a prevenit: «dacă cineva va îndrăzni să ridice mîna asupra sanctuarelor noastre, întreaga Găgăuzie va ieși în apărarea istoriei noastre, a memoriei sacre a strămoșilor!»

Contează adevărul istoric

În comentariul pentru Noi.md, Ion Ștefăniță, ex-directorul Agenției pentru inspectarea și restaurarea monumentelor, vorbind la tema păstrării monumentelor a menționat, că pentru viitoarele generații merită să fie lăsate monumentele istorice cu caracter educativ, care transmit urmașilor noștri un anumit mesaj despre timpul sau epoca trecută.

– Este important nu să ții un tanc sau un oarecare semn memorabil pe post de monument, dar ca el fiecare dintre ele să reflecte un adevăr istoric, – este convins I.Ștefăniță. – Așa monumente, ca cel al Luptătorilor pentru Puterea Sovietică (în fața fostului cinematograf «40 de ani ai ULCT», ulterior «Gaudeamus»), trebuie să se afle într-un muzeu sub cerul liber. Noi îl avem la Moldexpo, unde în anii 90 au fost mutate monumentele lui lenin, Marx și Ehgels. Acolo a fost pus un bun început de colecție a monumentelor perioadei sovietice. Sau le putem transmite muzeului privat al lui Petru Costin, care restaurează aceste obiecte și le expune să fie văzute de vizitatori. Ca și monumentul Luptătorilor pentru Puterea Sovietică, cel al Eroilor comsomoliști de arhitectul Lazăr Dubinovschii, de pe bulevardul Gr. Vieru (fostul bd. al Tineretului) , trebuie mutat în altă parte. Ele nu mai duc un mesaj educațional, necesar și important pentru societate. Locul lor este în muzeul, care va povesti despre epoca pe care o reprezintă. Deoarece așa a fost credo-ul acelei perioade.

Ion Ștefăniță a menționat, că autoritățile din diferite epoci și timpuri se descotoroseau de monumentele care nu corespundeau ideologiei lor, iar odată cu ele deseori erau nimicite și monumente istorice cu adevărat valoroase.

– A fost o vreme în care Dumnezeu a fost înlocuit cu Lenin, la care toți se rugau ca la Dumnezeu, – enumeră ex-directorul Agenției pentru inspectarea și restaurarea monumentelor. – În anii 60 ai secolului trecut au fost distruse multe biserici. Pe locul bisericii luterane proiectate de arhitectul Iurii Tumanean a fost construită clădirea președinției. Vechea Catedrală a fost demolată și edificat cinematograful «Moscova» (azi teatrul Eugene Ionesco). A fost distrusă biserica Sf. Ilie de pe str. Gogol, 24 și pe acel loc au construit clădirea în care ani în șir s-a aflat Procuratura Generală. Iar fostul cinematograf «40 ani ai ULCT» (redenumit în «Gaudeamus») a fost construit pe teritoriul cimitirului luteran, unde au fost înhumați coloniștii nemți veniți în Basarabia în anii 30-40 ai secolului 19, tot acolo se odihneau osemintele lui Carl Schmidt, care mulți ani a fost primar al Chișinăului, și ale arhitectului Alexandru Bernardazzi. Toate acestea au fost distruse de puterea sovietică, și noi nu mai avem acea istorie.

E de menționat, că aceasta este opinia specialistului în domeniul monumentelor , dar și a politicianului care reprezintă un anumit strat social, și atitudinea lui față de recenta istorie a țării sale. Aici ar putea găsi reflectare și supărările personale, și viziunile politice impuse din afară. De aceea, probabil, ar fi mai corect să lăsăm urmașilor deciziile de acest gen, ei ar putea percepe altfel perioada istorică a socialismului moldovenesc, care a durat 45 de ani, în care economia, agricultura, știința, cultura și educația din Moldova au avut parte de o înflorire fără precedent.

O luptă fără pierderi

Jurnalista portalului Noi.md a decis să clarifice în ce țări autoritățile demolează statuile și busturile liderilor comuniști, dar și monumentele ostașilor sovietici, care au învins fascismul. E de menționat, că primul val al așa numitului război cu monumentele sovietice în Europa de Est a fost în anii 80 – 90 ai secolului XX, atunci avea loc liberalizarea în politica și sfera socială a acestor state. După declanșarea războiului în Ucraina, în țările europene s-a ridicat al doilea val de demolare a monumentelor. Și au început să fie demolate nu numai monumentele liderilor comuniști, a ostașilor sovietici, dar și busturile, sculpturile scriitorilor ruși, poeților, fondatorilor de orașe.

Din materialele accesate în spațiul virtual, jurnalista Noi.md a alcătuit o mică listă a monumentelor demolate anul trecut într-un șir de țări, în afară de Ucraina: în Polonia – monumentul Armatei Roșii (Chrzowice) , monumentul soldaților Armatei Roșii (Siedlce), monumentul soldaților sovietici (Goncharsko), monumentul soldaților sovietici (Mendzyblotsi), monumentul soldaților Armatei Roșii (Malbork); în Lituania – monumentul soldaților sovietici (Kedainiai), monumentul soldaților sovietici eliberatori (Klaipeda); în Estonia – monumentul soldaților sovietici (Parnu), Tancul Т-34 (Narva); în Letonia – monumentul soldaților sovietici eliberatori ai Letoniei Sovietice și ai or. Riga de cotropitorii germano-fasciști (Riga); în Finlanda – monumentul «Pace în toată lumea», dăruit de Moscova în a. 1990.

Din lista dată putem înțelege că, în fond, Polonia și Țările Baltice, sateliții Britaniei, demolează monumentele sovietice. În Germania, Franța, Ungaria, Austria, Norvegia, Cehia și alte state nu se demontează nimic. Germania și Austria nu numai că nu demontează monumentele războiului și ocrotesc înhumările, ele pedepsesc aspru actele de vandalism asupra acestora.

E de menționat, că la 1 aprilie, 2016 în Polonia a intrat în vigoare legea decomunizării, în baza căreia se demolează monumentele. În Lituania, la 21 aprilie, 2022 ministrul culturii a semnat un ordin, care permite demolarea monumentelor sovietice, cu excepția mormintelor și pietrelor funerare din cimitirele inactive, plasate pe morminte sau locuri de înhumare. Iar în mai, trecut, parlamentul Letoniei a anulat articolul acordului leton-rus privind păstrarea structurilor memoriale. A urmat demontarea monumentului Eliberatorilor Rigăi.

Războiul cu monumentele a existat în toate timpurile, pentru că, menționează unii politologi, monumentul nu doar înfrumusețează o localitate sau alta, el este un fel de semn al puterii instaurate asupra acelui teritoriu, uneori – purtătorul unui anumit sens politic. Și atunci, pentru regimurile politice lupta cu el, care întruchipează puterea precedentă și ideologia ei, devine deosebit de importantă. Monumentele-s tăcute, accesibile, ele nu se împotrivesc. Să le demontezi și să demonstrezi lupta politică e mai ușor ca să lupți în fapt cu problemele, forțele, instituțiile existente.

Lidia Ceban

Din partea redacției. Sondajul efectuat de site-ul Noi.md a arătat, că peste 80% dintre cititorii noștri se pronunță împotriva demontării monumentelor din perioada sovietică.