X 
Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

Ce să așteptăm de la „mica reformă a justiției”

14 iun. 2018,, 11:02   Politică
10179 5

Victor Surugiu

Ministerul Justiției a început o nouă rundă de reforme în sistemul judiciar – elaborarea și promovarea unul pachet de proiecte de legi care formează așa-numita „mică reformă a justiției”.

În deceniile ce s-au scurs, justiția moldovenească a fost de nenumărate ori obiectul unor eforturi reformatoare. Și de această dată inițiativele țintesc corpul judecătoresc, accentul fiind pus pe perfecționarea procedurii disciplinare în privința judecătorilor infractori, precum și pe selectarea candidaților pentru posturile vacante din sistemul judiciar.

Primele proiecte de legi au trecut rapid de Guvern și, la începutul lui iunie, au ajuns în Parlament. Graba se explică prin faptul că reformarea mecanismelor de pedepsire a judecătorilor și sporirea gradului lor de responsabilitate se numără printre condițiile de acordare a ajutorului macrofinanciar al UE în mărime de 100 de milioane de euro. Suplimentar, 14,4 milioane de dolari – în formă de grant pentru consolidarea statului de drept și asigurarea transparenței sistemului judiciar – urmează să vină din partea SUA.

O parte dintre proiectele de lege au și fost adoptate, alta va fi pusă la vot pînă la finele sesiunii de primăvară-vară a Parlamentului.

Banii pentru reforme se sedimentează în buzunare private


Despre faptul că justiția din Moldova s-a discreditat demult, nu au vorbit numai leneșii. În ultimii ani sectorul a fost, de regulă, criticat de numeroși experți naționali și internaționali, reprezentanți ai UE, ai Consiliului Europei, de alte structuri de mare autoritate.

În octombrie trecut – atunci situația din Moldova a fost dezbătută în cadrul ședinței plenare a Parlamentului European – au răsunat destule replici privind regresul în lupta cu corupția, nerespectarea principiului independenței puterii judiciare, existența dosarelor politice, lipsa progreselor în investigarea ”furtului secolului”. Cîțiva eurodeputați, printre care și Monica Macovei, au declarat că, pe parcursul ultimilor trei ani, Moldova a beneficiat de peste 300 de milioane de euro pentru implementarea reformelor în justiție, administrație și infrastructură, dar rezultatele nu se văd, iar o parte din bani s-a sedimentat în buzunare private.

Sondajul efectuat recent de compania „Magenta Consulting” pentru Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM) menționează că doar 16% dintre cetățenii RM au încredere în organele judiciare. În total, potrivit autorilor sondajului, 75% din populația țării consideră că în sistemul judiciar al Moldovei corupția este prezentă într-o măsură mare sau foarte mare.

72% dintre cetățenii care au interacționat cu instanțele de judecată consideră că situația generală din țară se mișcă într-o direcție greșită. Din ei 24% susțin că în procesul examinării cauzelor, direct sau indirect, le-au fost solicitate daruri și bani. Circa o treime dintre respondenții care au interacționat cu instanțele de judecată au declarat că drepturile lor au fost respectate într-o măsură mică sau nu au fost respectate deloc.

Politicienii, reprezentanții comunității avocaților și diferiți experți îi învinuiesc public pe unii judecători de corupție, emiterea deciziilor la comandă și implicarea în scheme mafiote. În același timp, răsună suficiente obiecții și la adresa CSM, care periodic este blamat pentru lipsă de imparțialitate și subiectivism. Numele unor judecători figurează cu regularitate pe ordinea de zi a ședințelor Colegiului disciplinar, iar pîrghiile care permit descotorosirea de asemenea cadre nu sînt utilizate în deplină măsură.

„Ne parvin sute de plîngeri vizînd judecătorii”

Autoritățile speră că ”mica reformă” a justiției va contribui la refacerea autorității sistemului judiciar și la sporirea nivelului de profesionalism al slujitorilor zeiței Themis.

În prezent, pe masa colegiului de profil al CSM se află un șir de plîngeri la adresa judecătorilor, inclusiv pretenții privind pronunțarea unor decizii ilegale, sprijinirea uneia dintre părțile din procesul judiciar și lipsirea ilegală de proprietate. Unele circumstanțe care stau la baza dosarelor disciplinare deja au devenit publice, altele încă nu sînt cunoscute publicului larg. Dar poziția conducerii sistemului judiciar este că majoritatea judecătorilor își îndeplinesc obligațiile cinstit, iar pretențiile față de ei se explică prin percepția subiectivă a circumstanțelor litigiului.

„La noi parvin sute de adresări cu cererea de tragere la răspundere a unor judecători, a remarcat, pentru NOI.md, unul dintre membrii CSM într-o convorbire confidențială. Trebuie să spun că majoritatea sînt nefondate. Oamenii înțeleg legea în felul său, o interpretează în folosul propriu. În 85-90% dintre dosarele examinare de judecători, instanțele superioare nu anulează deciziile. Adică, în majoritatea absolută a cazurilor judecătorii aplică corect dispozițiile legislative.”

Potrivit interlocutorului nostru, au fost reduse semnificativ termenele procedurilor judiciare. „Experții străini se miră cum e posibil ca într-un timp atît de scurt să fie examinat un număr atît de mare de dosare, menționează reprezentantul CSM. Desigur, unele plîngeri în privința judecătorilor se confirmă sau noi ajungem la concluzia că materialele necesită cercetare suplimentară. Atunci, în urma unei analize a documentelor și a audierii judecătorului, poate fi adoptată decizia privind pornirea procedurii disciplinare.”

În același timp, fostul membru al CSM Teodor Cîrnaț, făcînd trimitere la datele Barometrului opiniei publice, vorbește despre reducerea încrederii în sistemul judiciar. Potrivit lui, cercetările internaționale dovedesc că în Moldova independența justiției este foarte șubredă. „Nivelul mediu al adresărilor la consiliul disciplinar este de aproximativ 2500, iar sistemul judiciar pronunță în ansamblu aproximativ 30-40 de mii de decizii pe an. În această situație avem o disproporționalitate”, a menționat Cîrnaț, opinînd că avocații trebuie să se adreseze mai activ la colegiul disciplinar, dacă au bănuieli în privința judecătorilor.

Minunea nu se va produce?

Și publicul larg, și autoritățile au acumulat multe întrebări față de corpul judecătoresc. Recent premierul Pavel Filip a cerut să fie urgentată reforma judiciară, stabilită ordinea în sistem și excluse abuzurile privind arestările preventive pe care le comit judecătorii și procurorii. Potrivit lui, reforma justiției și respectarea standardelor europene privind problemele drepturilor omului vor juca rolul lor în dezvoltarea economiei. „Noi am adoptat multe reforme benefice dezvoltării afacerilor, dar primul element este sistemul judiciar. Investitorul vine acolo unde este garantat un sistem judiciar echitabil și riscuri minime”, a declarat prim-ministrul la ședința Guvernului.

În opinia analistului politic Corneliu Ciurea, o problemă majoră este aspectul politic al reformei sectorului judiciar. Potrivit lui, succesul schimbărilor din sistemul justiției va depinde în mare măsură de acțiunile actorilor politici, însă indicii clari care ar confirma rezultatele eforturilor, lipsesc. „Reformele în justiție se desfășoară treptat, lent, oamenii din acest sistem nu trebuie alungați dintr-o parte în alta. Ei trebuie să înțeleagă: aceste schimbări vor avea loc oricum, dar nu vor fi fatale pentru ei”, consideră Ciurea.

Igor Munteanu, director executiv la IDIS Viitorul, menționează că într-un an electoral este puțin probabil să fie găsită o cale de implementare a reformelor care să facă minuni. În opinia lui, schimbările așteptate și în Moldova, și în afara ei, nu sînt eficiente și se efectuează cu mari întîrzieri. Munteanu subliniază că problemele cele mai grave țin de reformarea justiției. „Faptul că UE nu investește mijloacele promise se explică nu prin aceea că Moldova nu știe cum să le obțină, dar prin lipsa certitudinii că acești bani vor fi alocați pentru obținerea scopurilor fixate în acorduri”, consideră expertul.

Vlad Gribincea, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, la fel crede că factorul politic influențează reformarea justiției. „Actualmente, sistemul justiției se află într-o stare proastă. În discuții confidențiale judecătorii susțin categoric că nu au încredere în nimeni, că acționează de capul lor. Niciunul dintre ei nu este gata să-și asume riscul luptei pentru un sistem mai bun”, menționează Gribincea. El ne-a amintit că, în 2017, nivelul achitărilor a fost de doar 1,7%, adică judecătorii se tem să meargă contra sistemului format.

În ce constă reforma

În actuala reformă accentul se pune pe perfecționarea procedurii disciplinare privind judecătorii infractori, selectarea candidaților pentru posturile vacante din sistemul judiciar, precum și pe procedurile de distribuire a cererilor depuse. Guvernul este sigur că schimbările vor spori gradul de conștiinciozitate și integritatea judecătorilor.

Unul dintre proiectele ”micii reforme a justiției” are ca scop înăsprirea cadrului legal de pedepsire a slujitorilor lui Themis. Prin amendamentele la Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, autoritățile doresc să excludă interpretarea vagă a acțiunilor ce urmează a fi sancționate. Astfel, abatere disciplinară se consideră „adoptarea unei hotărâri judecătorești prin care, intenționat sau din neglijență gravă, au fost încălcate drepturile și libertățile fundamentale ale persoanelor fizice sau juridice”.

Este concretizată și procedura de selectare a membrilor permanenți și a celor supleanți ai colegiului disciplinar, care acționează în componență de 5 judecători și 4 reprezentanți ai societății civile. Este organul-cheie al CSM, abilitat să examineze cauzele privind responsabilitatea disciplinară a judecătorilor și să le aplice acestora sancțiuni, inclusiv eliminarea din sistemul judiciar. Colegiul va examina plîngerile asupra judecătorilor în acțiune, dar și asupra celor care deja au părăsit corpul judecătoresc.

Și mecanismul procesului disciplinar a fost revăzut – în favoarea accentuării rolului inspecției judiciare. Avizele vor fi examinate conform procedurii noi, simplificate, cu termene-limită concrete. Completele privind admisibilitatea nu vor mai fi prezente în această procedură. În locul lor, admisibilitatea cererii va fi verificată de un judecător-inspector. După care colegiul disciplinar va examina cazul.

Alte amendamente presupun modificarea procedurilor de selectare a candidaților pentru postul de judecător, care trebuie să devină mai transparente și bazate pe merite. Concursul de suplinire a locurilor vacante se fa efectua de două ori/an. Consiliului Suprem al Magistraturii i se impune obligația unei colaborări mai eficiente cu societatea civilă și mass-media în scopul informării despre activitatea CSM și a instanțelor judecătorești.

Inovațiile îi vizează în special pe candidații care vor fi desemnați în premieră pentru funcția de judecător. Conform noilor reguli, scorul mediu al lor în funcție de rezultatele concursului va consta în proporție de minimum 50% din nota primită la examenul de absolvire a Institutului Național al Justiției și maximum de 50% din nota Colegiului pentru selectarea și cariera judecătorilor care acționează în cadrul CSM. Candidații de succes vor putea alege, din ofertele existente, judecătoria la care vor să activeze, în funcție de rezultatele concursului (în ordine descrescătoare). Și candidații la funcția de judecător, în cazul numirii pentru o instanță superioară sau al transferului la o altă instanță, vor fi apreciați conform schemei noi.

Se propune ca judecătorii în privința cărora a fost inițiată urmărirea penală să fie înlăturați în mod obligatoriu din funcție pînă la luarea unei hotărîri judecătorești definitive. Dacă urmărirea penală încetează sau judecătorul este achitat, el va fi restabilit în funcție. Anterior, judecătorul putea activa chiar și fiind principalul figurant într-un dosar penal privind o infracțiune de serviciu.

O altă modificare adoptată de Parlament introduce un nou principiu de examinare a cererilor de recuzare sau de autorecuzare a judecătorului, precum și de urgentare a examinării dosarului. Ele vor fi distribuite automat judecătorului sau completului de judecată competent, conform principiului aleatoriu, prin Programul integrat de administrare a dosarelor. Anterior, pentru aceasta era responsabil însuși președintele judecătoriei. Și amendamentele la Regulamentul privind modul de distribuire aleatorie a dosarelor pentru examinare în instanțele judecătorești vizează noul principiu de selectare a judecătoriei potrivite unde va fi trimisă cererea.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?