Ce mîncăm noi?

Se spune că omul este ceea ce mănîncă. Calitatea și siguranța alimentelor este o problemă vitală, căreia, din păcate, medicii și societatea nu-i acordă suficientă atenție.

Pîinea este principală?

Profesoara Liudmila Fionova, doctor în științe fizico-matematice și persoană publică rusă, a consacrat acestei teme una dintre alocuțiunile sale video.

«Azi chiar și organele oficiale ale Rusiei recunosc că hrana necalitativă provoacă cca 70% dintre decese. Grație pieței orientate doar spre obținerea profitului, oamenii au pierdut nu doar rușinea și conștiința, ci și rațiunea. La noi au fost scoase GOST-urile, la noi fiecare producător poate face tor ce crede de cuviință, practic nu avem organizații de control, și dacă ele există, totul se rezolvă contra mită. Da pe cine amăgim? Uitați-vă la generația noastră în creștere. La noi copiii au un statut imunitar mai prost ca cel al oamenilor în etate», - spune ea cu amărăciune.

Și propune examinarea calității celor mai consumate produse alimentare. «Primul. Pîinea. Cel mai popular produs în Rusia. La general vorbind, poate fi consumată pîinea în Rusia? S-o luăm de la început. În Vest deja se vorbește despre aceea că nimeni nu a verificat cum va trece prin organism grîul selecționat din considerente de rezistență la îngheț, productivitate, randament etc. Se dovedește, că în el abundă glutenul. Acum în occident e la modă dieta fără gluten. Da în Rusia oare multă lume cunoaște termenul gluten? Ce este pîinea noastră? Numeroasele studii ale experților onești arată, că pe piața internă a Rusiei vin cereale sub-standard. Pe cele standard le comercializăm contra bani, da în interiorul Rusiei consumăm cereale de calitate joasă, și pentru ca ceea ce se produce din ele să semene a pîine, în Rusia au fost construite mai multe fabrici care produc suplimente chimice, datorită cărora ceea ce se produce din grîul de calitate proastă să semene a pîine. Ele conferă gust, culoare, miros, ele permit aluatului să crească, fără ele el nu va crește. Ele dau acest volum, această crustă. Adică, noi consumăm un mulaj! Un mulaj, care este total dăunător pentru sănătate și nu ne dă nimic bun. Nu mai vorbesc despre faptul că în Occident acum nici cerealele de calitate nu-s populare. Mulți renunță la pîine. În magazinele rusești, zise ecologice, a apărut așa numitul grîu mărunt. El este acela, pe care îl produceau străbunii noștri , el nu este selecționat, el este natural. Dar și cu el trebuie să fim atenți, pentru că nenorociții noștri copii alergici, de regulă, digeră prost glutenul».

Savanta a pus la îndoială și așa numitele produse ecologice ale complexelor agricole rusești. «La noi se tot laudă că am făcut multe complexe agricole, care produc găini, ouă, porci și vite, etc. Hai să vedem ce fel de complexe-s acestea și ce produc ele. Sub influența stimulentelor, găina face mai multe ouă pe zi. Ce fel de ouă? Da, ele-s mai scumpe, dar calitatea… Noi în general nu ținem cont de calitate. Spre calitate pot tinde țările bogate. Uitați-vă la comportamentul unui european, a unui american, a unui canadian. Primul lucru – el se uită la etichetă. O citește îndelungat. Da rușii fac haz: «Noi consumăm totul!». Așa dar, stimulatori în ouă, stimulatori în găini. Ce fac copiii care consumă aceste produse? Au un buchet întreg de boli! Noi obținem o generație bolnavă, de fapt noi ne lipsim de ea. Cineva a interzis în Rusia recipientele din plastic, suzetele din plastic? În special, recipientele cu bisfenol – cea mai nocivă otravă, care provoacă totul: oncologie, pierderea imunității, alergii, etc. ».

Știința să fie în slujba sănătății

Liudmila Fionova subliniază rolul extrem de important al savanților în guvernarea țării. «Fără savanți noi nu vom soluționa toate aceste probleme, - crede ea. – Spre exemplu, a apărut pericolul grav al nano-prafului de plastic. La noi este foarte dezvoltat ambalajul sau produsele din plastic. Noi îi dăm copilului o jucărie din plastic, o suzetă din plastic, îl punem într-un cărucior din plastic. Particule mici de plastic ajung în aer, și acest nano-praf din plastic a poluat acum totul : aerul, apa. În sîngele pruncilor sugari găsim mai multe sorturi de mase plastice. Ce vom face pe viitor cu acești copii și ce mulțămire vom auzi de la ei după ce, ajunși la maturitate, vor înțelege că noi i-am făcut invalizi? Noi credem că i-am îmbrăcat frumos, că le-am pus pe masă ceva hrană… Da ei nu cunosc fericirea de a fi sănătoși!

Doamna profesoară nu a ocolit nici problema OMG. «Pasiunea pentru OMG, produsele modificate genetic - profitabile pentru comerț, care aduc venituri mari companiilor,- este mortală pentru sănătate, deoarece OMG - urile pot avea multe consecințe. Prima – infertilitatea, cancerul, alergiile. Bacteria care consumă petrol, cu ajutorul căreia s-a încercat precipitarea scurgerii de petrol în Golful Mexic, a produs microbul «Synthia», care acum devorează tot ce este viu. Savanții trebuie mobilizați, însă America ucide savanții care vorbesc despre ciuma din Golful Mexic. Așa dar, revenim la cele spuse, stimați concetățeni, toți cei care ne aud și ne văd. Deșteptați-vă! Sprijiniți-i pe cei deștepți, uniți-vă în grupuri, organizații care se vor preocupa de sănătate, care vor salva copiii, care de fapt vor da viitoarelor generații șansa de a supraviețui!», - îndeamnă Fionova.

Mai bine cumpărați mere de la o țărancă

Dar cum stau lucrurile în țara noastră? Unul dintre pericolele majore pentru sănătate este consumul produselor alimentare modificate genetic. Modificarea genetică a produselor are ca scop obținerea unui profit mai mare. Produsele de acest fel îs mai puțin sensibile la boli, au un randament mai mare, iar aspectul comercial se menține de patru ori mai îndelungat. S-ar părea – minunat! Dar numeroase studii arată că consumul de OMG provoacă boli renale, gastrointestinale, tulburări metabolice , alergii și chiar infertilitate.

Mai bine de 90% dintre toate OMG provin din SUA, Brazilia, China, India, Canada și Argentina. SUA demult vor să-și exporte și în UE produsele modificate genetic. Iar actuala realitate economică din Europa poate ajuta Washingtonului să ducă la capăt această temă. Ceea ce, evident, va afecta și Republica Moldova, pentru autoritățile căreia este incontestabilă Uniunea Europeană și directivele ei.

În principiu, în jurul Moldovei deja se cultivă activ plante modificate genetic. Astfel, reieșind din raportul USDA (Ministerul agriculturii SUA), 50-65% din soia, 10-12% din rapița și 1% porumbul produs în a.2020 în Ucraina vecină erau modificate genetic. Nu este exclus, că și autoritățile noastre vor decide să meargă pe această cale, din dorința de a obține un venit ușor.

Ca să fim corecți, menționăm că deocamdată nu se discută despre aceasta. Din contra, recent parlamentul a adoptat legea privind reglementarea și controlul organismelor modificate genetic , care interzice cultivarea plantelor superioare modificate genetic, cu excepția cercetărilor științifice efectuate în condiții de izolare ce exclud posibilitatea polenizării speciilor înrudite.

Totuși, unii ecologiști și savanți susțin că fermierii moldoveni deja folosesc semințe OMG, care-s mai rezistente la schimbările de temperatură. Așa date aduce, printre altele, Boris Boincean, colaborator științific la ICȘ «Selecția».

În plus, documentul permite plasarea produselor OMG pe piață, deși indică cum va fi asigurată supravegherea și controlul asupra prezenței OMG în produsele alimentare. Dar expertiza securității măcar și a unui OMG costă o grămadă de bani, pe care Moldova nu-i are deocamdată. În această situație nu avem altceva de făcut – doar să revenim la asigurarea familiilor noastre cu produse alimentare crescute de noi, și să sprijinim producătorii autohtoni care cultivă și folosesc semințe «curate» de OMG și produse «curate» .

Cine dorește suplimente?

Dar pericolul că OMG vor ajunge pe masa noastră nu este singurul. Avem și alte motive de neliniște. Și savanții, și nutriționiștii recunosc : în prezent practic nu există produse alimentare ce conțin 100% ingrediente naturale.

Cu toții înțelegem că nu este hrană fără adaosuri, emulgatori, îndulcitori, etc. Da, există așa numitele standarde sigure pentru sănătatea omului, pe care producătorii au obligația să le respecte. Totuși, în lumea întreagă o anumită parte a consumatorilor încep conștient să se intereseze de componența alimentelor. Și, reieșind din aceste informații, fac alegerea. Dar pentru mulți consumatori, inclusiv cei din Moldova, lista ingredientelor de pe ambalajul mărfii, cu caractere mărunte, coduri, clasificări și marcări literale sau numerice este în continuare o simplă formalitate a producătorului.

Majoritatea suplimentelor alimentare interzise, să zicem, în țările UE, nocivitatea cărora demult a fost demonstrată de savanți, încă-s permise în SUA. Ele-s utilizate masiv în fast-food, chipsuri, iaurturi și chiar chiflele pentru hot dog. Tot acest «belșug» se simte bine în Moldova. Bomboanele colorate stringent (cei mai periculoși coloranți – cei albaștri și roșii), fursecurile, ciocolata, pastele de ciocolată, jeleurile, iaurturile…

Dar avem și noutăți bune. Moldova se orientează spre standardele europene de calitate, inclusiv în ramura alimentară. În acest sens, la fel ca în țările UE, cel puțin parțial ne protejăm de importurile produselor care conțin suplimente alimentare interzise, iar producătorii locali au obligația să respecte standardele aprobate de guvernul național.

Agenția națională pentru siguranța produselor alimentare (ANSA) este cea care supraveghează utilizarea aditivilor alimentari în producerea locală și în sectorul importurilor. După ce în a. 2013 a intrat în vigoare noul Regulament sanitar privind aditivii alimentari, în Moldova a apărut Lista națională a aditivilor alimentari aprobați pentru utilizare pe teritoriul țării. Au fost excluși unii aditivi alimentari permiși anterior, adică au fost interziși în producere. Printre ei – conservanții sulfura de potasiu Е-225, acidul formic Е-236, antioxidantul sorbat de potasiu Е-303, agentul stearat de oxidant ascorbil Е-305. A fost interzis și aditivul popular anterior în multe țări — glutamatul de sodiu (Е-621). Dar paradoxal este faptul că Moldova importă produse alimentare ce conțin același glutamat de sodiu. Adică, el este interzis în producere, dar noi oricum îl consumăm cu produsele de import. Iată încă un motiv să cumpărăm doar mărfuri locale, crescute de țăranii noștri.

Cumpără mărfuri autohtone – păstrează sănătatea!

Cu adevărat, la noi tot mai populare devin produsele oferite de micii producători locali, care doresc să producă alimente naturale, mulți orășeni au revenit la cultivarea produselor la vilă sau în grădina proprie. La Chișinău, s-au deschis primele piețe cu produse ecologice. În lume devin tot mai populare produsele alimentare curate, pentru care oamenii plătesc mai scump, și acest trend se dezvoltă rapid.

Cei trecuți de 40 de ani își amintesc gustul alimentelor delicioase și sigure din carne, lapte și legume, produse la întreprinderile mici și mijlocii din diferite orașe ale RSSM. Moldova și-a păstrat încă fondul genetic al semințelor de legume și fructe, avem specialiști în producerea alimentelor ecologice, zootehnicieni și avicultori experimentați, în domeniile date se acumulează o experiență bogată. Evident, reieșind din acești factori, guvernarea actuală poate risca să anunțe măsuri pentru ca agricultura și industria alimentară să treacă rapid la producerea alimentelor curate și sănătoase, care să conțină următoarele elemente:

- Revenirea treptată la standardele de producere a alimentelor din vremile URSS (GOST). Spre exemplu, conform GOST din a. 1974 salamul “Докторская” trebuia să conțină 23% carne de vită, 70% carne de porc, 3% de ouă, 2% de lapte de vacă și 2% de amidon sau făină. Și zero suplimente chimice!

- Interzicerea totală, în ani imediat următori, a includerii oricăror ingrediente chimice în produsele alimentare procesate. Aceste măsuri vor limita semnificativ importurile ingredientelor necesare pentru producerea alimentelor, și vor crea condiții pentru dezvoltarea producerii de materie primă vegetală și animală pentru industria alimentară în interiorul țării.

- Dezvoltarea propriului sector zootehnic (în special, creșterea vitelor mari cornute și a oilor), precum și a aviculturii, bazate pe standarde ecologice stricte privind creșterea animalelor și cerințele privind curățenia și calitatea furajelor.

- Producerea îngrășămintelor biologice pentru producerea plantelor curate.

- Stimularea activă a producerii produselor ecologice de origine vegetală.

- Crearea unor zone agricole izolate de păduri, în care să fie produse alimente curate. Interzicerea treptată a utilizării substanțelor chimice și îngrășămintelor sintetice în producția agricolă.

După ce măsurile numite vor fi realizate - interzicerea totală a importurilor de produse alimentare neconforme standardelor naționale de mediu. Dacă noi am reuși să realizăm măsurile propuse, sănătatea populației se va îmbunătăți simțitor, țara noastră va înflori și va deveni un loc de pelerinaj în masă pentru producătorii de alimente și turiștii din diferite țări.

Vladislav Bordeianu