X 
Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

„Cazul Tănase”: ce se ascunde în spatele remanierilor de la Ministerul Justiției

16 mar. 2018,, 16:01   Politică
19795 7

Victor Surugiu

După scandalul cu publicarea discuției telefonice privind ”jaful secolului”, Alexandru Tănase a părăsit postul de ministru al justiției și și-a anunțat intenția de a-și încheia cariera publică.

Mereu deschis pentru presă și considerat o persoană publică, acum el nu numai că s-a îngrădit de jurnaliști, dar nici nu a găsit de cuviință să apară la ședința Guvernului la care s-a discutat cererea lui de demisie. Experții consideră că înregistrarea care s-a scurs în mass-media nu este unică și reprezintă doar o parte dintre posibilele demascări. În același timp, cazul Tănase a repus în discuție problema interceptărilor telefonice și preluării discuțiilor de pe Internet, care, conform cercetărilor efectuate de un șir de ONG-uri, capătă o amploare tot mai mare în Moldova.

„Cea mai mare gaură a fost făcută de Ilan”

Ex-președintele Curții Constituționale (CC) și membrul Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei Alexandru Tănase a fost numit ministru al justiției pe 10 ianuarie 2018, în urma reformării Guvernului. Și anterior el a ocupat acest post, în perioada septembrie 2009 – mai 2011. Anunțul despre intenția de a-și încheia cariera publică prin demisionare el l-a făcut pe pagina sa dintr-o rețea de socializare duminică, 11 martie.

În ajun un post de televiziune privat a publicat o convorbire telefonică care a avut loc în anul 2015 între antreprenorul Veaceslav Platon și Alexandru Tănase, pe atunci președinte al CC. Ulterior Platon a fost condamnat la 18 ani de închisoare în dosarul Banca de Economii, apoi la încă 12 ani în dosarul Moldasig și cel privind încercarea de mituire a forțelor speciale „Pantera”. Mass-media a publicat de mai multe ori informații privind proiectele de legi și deciziile înaintate, cică, de ex-ministru în interesele lui Platon, dar Tănase de fiecare dată respingea aceste afirmații.


Cea mai mare parte a discuției de 20 minute a fost consacrată furtului miliardului de dolari din sistemul bancar al Moldovei. Din discuție se creează impresia că interlocutorii se află în relații de amiciție, dacă nu de prietenie. Ei își spun pe nume – Sașa și Slava. Platon încearcă să-l convingă pe Tănase că ex-guvernatorul Băncii Naționale Dorin Drăguțanu, în ale cărui mîini sînt concentrate toate atribuțiile, este implicat în jaf. El afirmă că are dovezi concrete despre implicarea conducerii de atunci a BNM în realizarea schemei criminale. Tănase a răspuns că nu prea crede acest lucru.

Discuția s-a referit la alte chestiuni. Spre exemplu, Platon vorbește despre aceea că în spatele furtului miliardului stau politicienii și că, de facto, nimeni nu caută banii dispăruți. El s-a pronunțat și asupra rolului jucat de primarul de Orhei, Ilan Șor, în acest caz. „Cît despre bănci, nu s-ar fi putut face fără politicieni. În fruntea jafului au stat politicieni. Ei au fost principalii. Desigur, Ilan este vinovat de multe, deoarece el a început totul. Politicienii s-au conectat spre sfîrșit. Și ei au închis situația. Dar cea mai mare gaură, desigur, a făcut-o Ilan. Cu siguranță”, a declarat Platon. El a menționat că la transmiterea către Ilan Șor a celor 40% dintre acțiunile Băncii de Economii, creditele problematice constituiau 1 miliarde 250 de milioane, dintre care circa jumătate puteau fi acoperite.

Unii regretă, alții salută

La scurt timp după publicarea discuției, Alexandru Tănase a scris în rețelele de socializare că nu o consideră importantă și nu poate fi sigur de autenticitatea ei, deoarece aceasta a avut loc cu ani în urmă și el nu i-a acordat o importanță prea mare. În același timp, el a confirmat că îl cunoaște pe Platon din timpurile cînd ambii erau deputați în Parlament și că a vorbit cu el la telefon. „În realitate, conținutul discuției, în partea ce mă privește, nu scoate în evidență nimic interesant, decît însuși faptul existenței discuției în sine”, a menționat Tănase

Însă, a doua zi, Tănase a declarat că demisionează. El a spus că a devenit ținta unei campanii de defăimare și atacuri cu iz electoral. Potrivit lui, în spate stau persoane ale căror interese au fost atinse de recentele inițiative ale Ministerului Justiției în domeniu. „Este în spiritul valorilor europene ca orice funcție de demnitate publică să se bazeze mai întîi de toate pe încredere publică. Atunci cînd această încredere este periclitată, chiar și de motive lipsite de pertinență, orice inițiativă, oricît de bună ar fi, nu va da rezultatul scontat”, astfel și-a explicat Tănase decizia de a demisiona.

Deja luni prim-ministrul Pavel Filip a acceptat demisia. Marți președintele Igor Dodon a semnat decretul respectiv. Dacă premierul i-a mulțumit lui Tănase pentru colaborare și și-a exprimat regretul pentru decizia sa de a pleca, șeful statului a salutat-o și a declarat că „puterea a rămas cu un unionist mai puțin” și că „ar fi fost bine să vedem demisia întregului guvern”.

La ședința biroului politic al PDM a fost luată decizia de a înainta propune la funcția de ministru al justiției candidatura Victoriei Iftodi, membră a Curții Constituționale. Comentînd această situație, spicherul Andrian Candu a dat de înțeles că în spatele publicării interceptării telefonice el vede mașinațiile lui Veaceslav Platon. „Este speculația persoanei care a făcut mult rău mai multor state din regiune, falimentînd companii, bănci, trimițînd statele în judecată”, a menționat Candu.

„A urmat o reacție neadecvată”

Totuși, un șir de experți au fost nedumeriți de poziția lui Tănase. Ei au observat că declarațiile lui Platon pe parcursul convorbirii au ținut de învinuiri serioase, la care trebuia să urmeze și un răspuns. Avocatul Eduard Rudenco menționează că reacția președintelui CC la dezvăluirile făcute de Platon a fost una total neadecvată. „Alexandru Tănase trebuia să anunțe organele de drept despre discuția cu Veaceslav Platon, cu care pe atunci era prieten”, susține avocatul.

Analistul Dionis Cenușă menționează că „demisia de onoare este o raritate pentru Moldova, însă,din această cauză, ea nu trebuie considerată act de eroism”. În opinia lui, decizia lui Tănase de a pleca din funcție dovedește autenticitatea discuției și recunoașterea publică a faptului comunicării prietenești cu persoane suspecte de utilizarea unor scheme dubioase în sistemul bancar. Astfel, conchide analistul, incoruptibilitatea lui Tănase a fost pusă la îndoială încă trei ani în urmă. El vorbește despre necesitatea efectuării unei investigații, a verificării faptelor de obținere a beneficiului din influență și a identificării legăturilor dintre Platon și Tănase, care conducea CC.

Analistul politic Anatol Țăranu spune că pentru Alexandru Tănase demisia este unica șansă de a-și salva imaginea. „Ceea ce s-a produs este foarte serios, căci în această convorbire s-a discutat despre implicarea oamenilor de stat în furtul miliardului. O persoană publică nu poate discuta fără urmări asemenea chestiuni”, a subliniat Țăranu.

Deputatul socialist, politologul Bogdan Țîrdea a amintit că Tănase a figurat într-un șir de incidente scandaloase, iar în perioada cînd el s-a aflat în fruntea CC, a fost adoptat un șir de verdicte ce contravin Constituției. Potrivit lui, cu o asemenea istorie în spate și ținînd cont de contactele lui dubioase, Tănase nu putea sta în fruntea ministerului responsabil de reformele din sectorul justiției. „El a anulat limba moldovenească, a pregătit baza pentru anularea neutralității, l-a lipsit pe președinte de multe împuterniciri, a pus Declarația de independență mai presus decît Constituția și astfel a subminat baza statalității moldovenești. Tot el a pregătit aspectele juridice de legalizare a partidelor unioniste”, a menționat Țîrdea.

Prin ”gaura cheii”

Scurgerea conversației dintre Tănase și Platon a reamintit de problema interceptării și supravegherii electronice, care, ținînd cont de cercetările efectuate de ONG-uri, ia o amploare tot mai mare în Moldova. Tema dată a fost atinsă de însuși Alexandru Tănase pe pagina sa. „Cu toții trăim într-o țară unde nimeni nu este sigur de viața sa privata, libertatea individuală si alte drepturi inerente unei societăți democratice... Chiar dacă interesul consumatorului de știri este de a trage cu coada ochiului prin "gaura cheii", am considerat mereu că publicarea unor interceptări ilegale este la fel de imorală ca și interceptarea propriu zisă”, a scris Tănase.

Fostul vicepremier, ambasadorul Moldovei în Austria Victor Osipov consideră că acest caz scoate în vileag nu doar problema interceptărilor ilegale, dar și pe cea a manipulării mass-mediei cu ajutorul acestor interceptări. În comentariul său de pe o rețea de socializare, el a scris despre necesitatea unei investigații serioase, pentru a stabili legitimitatea interceptării convorbirilor președintelui Curții Constituționale. Deoarece nu se știe la inițiativa cui a fost făcută înregistrarea și cum a nimerit ea în mass-media, acest episod trebuie să atragă atenția organelor de drept.

Directorul Institutului pentru Inițiative Strategice, Andrei Popov, afirmă că, pe parcursul ultimilor ani, în Moldova tot mai des se practică scurgerea interceptărilor. Potrivit lui, niciun dosar penal de rezonanță în care au avut loc asemenea scurgeri nu a fost dus pînă la capăt. Expertul menționează că pe viitor ar putea deveni publice și alte interceptări ale convorbirilor prin telefon sau Internet. El presupune că astfel Platon a vrut să transmită cuiva un anumit semnal.

Alexei Marciuc, director al Institutul de Politică Informaţională și expert al SecDev Foundation, menționează că publicarea interceptărilor telefonice și preluarea traficului de Internet de cele mai multe ori se explică prin interese politice de moment. El a amintit că Alexandru Tănase nu pentru prima dată se pomenește într-o asemenea situație.

„În 2009, timp de aproape 10 luni, convorbirile lui telefonice erau interceptate ilegal, fără vreo sancțiune judiciară, au fost interceptate de Serviciul Informații și Securitate. La cererea lui a fost intentat un dosar penal, iar suspiciunile s-au adeverit. Asemenea dosare penale în RM pot fi numărate pe degete, însă în acest caz discuția avea loc pe unul dintre messengeri și a fost înregistrată la inițiativa celui de-al doilea interlocutor. Întrebarea este – de unde vine scurgerea, oare nu de la organele de drept care au sechestrat computerul și telefonul mobil al lui Platon?”, spune Marciuc.

Analizînd situația cu publicarea discuției, experții ajung la concluzia că aceasta nu este unica înregistrare. Ei cred că, cel mau probabil, discuția cu președintele CC a fost înregistrată de însușii Platon, a cărui voce se aude bine, iar cea a lui Tănase – cu interferențe. Dar este admisibilă și posibilitatea scurgerii materialelor din dosar, doar organele de urmărire penală au avut acces la dispozitivele utilizate de Platon. Politologul Victor Ciobanu menționează că Tănase putea ști sau putea presupune existența altor discuții telefonice înregistrate, din care cauză a și decis să demisioneze.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?