Transnistria stiri: 1394
Eurovision stiri: 502

Caznele gunoiului: pașii anevoioși spre civilizație

31 oct. 2018,, 18:48   Societate
10753 1

În pofida necesității evidente de a depozita deșeurile, generate de capitala RM, ca și mai înainte prevalează interesele cuiva.

Iar în timp ce birocrații pun responsabilitatea pe umerii altora, timpul este adversarul tuturor și acționează ca o bombă cu efect întîrziat. Cu toții, indiferent de statut și de nivelul de venituri, vom fi nevoiți să trăim într-un mediu toxic, într-un oraș înconjurat de gunoiști.

Problema nu s-a rezolvat cu de la sine putere

La prima vedere, s-ar părea că problema deșeurilor în capitală nu mai este la fel de acută, dat fiind faptul că în vara anului 2017 a fost deblocată evacuarea deșeurilor solide pe Poligonul de la Țînțăreni. Însă acest ”buboi” încă continuă să erupă, peste un an băștinașii iarăși au blocat drumul camioanelor, care transportau deșeurile. Nu este exclus că aceste acțiuni se vor repeta. Unde mai pui că acest poligon nu este elastic, el nu poate fi extins la infinit. Apropo, termenul de valabilitate a contractului Primăriei mun. Chișinău cu Primăria com. Țînțăreni privind depozitarea deșeurilor solide expiră la 31 decembrie 2019. Ce va urma încă nu se știe.

Cum, în genere, a fost posibilă luarea deciziei grabnice privind închiderea acestei gunoiști, dacă aceasta corespundea tuturor normelor?


- Poligonul de la Țînțăreni a fost construit în conformitate cu proiectul, pe care Institutul de Proiectare l-a elaborat reieșind din stipulările legislative - menționează Alexandru Bajura, directorul ÎM „Regia Autosalubritate”. – Acesta a fost aprobat de Comisia de stat, din care făceau parte ecologiști, medici, inclusiv din afara țării. Acest teren a fost transmis Întreprinderii «Speţavtohozeaistvo» (în prezent – ÎM „Regia Autosalubritate”) pentru utilizare veșnică - cît va funcționa gunoiștea. Chiar și după închiderea acesteia, noi urmează să o monitorizăm pe toată perioada existenței – să lucrăm cu filtrații și să ne ocupăm de recultivare. Adică, azi acest teren nu se află în gestiunea comunei Țînțăreni. Această suprafață aparține ÎM „Regia Autosalubritate”, al cărei proprietar este Consiliul municipal Chișinău, deci terenul aparține Primăriei capitalei. Închiderea poligonului a fost o chestiune politică, ca și redeschiderea acestuia.

Interese mercantile?

Consilierul municipal Vasile Chirtoca a fost interesat de motivele pentru care la finele anului 2010 CMC a adoptat decizia privind închiderea Poligonului de deșeuri de la Țînțăreni.

- Am ajuns la convingerea fermă că nu au existat motive ca poligonul să fie închis, - spune el. – Acest poligon, chiar dacă lasă loc pentru mai bine, se afla și se află într-o stare bună și era funcțional, m-am convins de aceasta deplasîndu-mă la fața locului. Dar la mijloc au fost niște interese mercantile ale conducerii Primăriei Chișinău și „Autosalubritate”. Esența lor consta în faptul ca deșeurile să nu fie evacuate, pentru a face imposibilă activitatea companiei, care colecta acolo biogaz, din care producea energie electrică, deoarece aceasta nu rezolvase careva probleme, asupra cărora insistau organele abilitate (se zice că ulterior această companie a falimentat – n.a.)

Folosindu-se de conducerea liberală a Primăriei Țînțăreni, funcționarii din capitală au convenit ca locuitorii comunei să fie scoși în drum, pentru a protesta împotriva gunoiștii, care le încurcă. Am ajuns la concluzia că problema este ascunsă anume aici, căci Poligonul este amplasat departe de Țînțăreni. Pe traseul Chișinău-Odesa, unde se află această localitate, există un trafic enorm, pe acolo trec permanent tiruri. Mașinile care cară deșeuri alcătuiesc mai puțin de 1%. Ele nu aduc acele prejudicii, despre care vorbesc locuitorii care au, cică, de suferit. Mi-a apărut convingerea că este vorba despre o anumită schemă.

După aceasta deșeurile au fost depozitate în Mina „Purcel” de la marginea Chișinăului, com. Bubuieci, care este total neadaptată pentru asta – nu este compactat fundul, nu a fost construită structura din beton armat, aceasta nefiind impermeabilă. Către acel moment erau deja acumulate cca 1 mil. de tone de deșeuri și mai multe tone de lichid – așa-numitul filtrat, în care plutea toată această mizerie. Acest lichid se infiltra în fîntînile din Bubuieci. Apa în ele nu mai este potabilă, a fost afectată și Colonița – satul natal al primarului general de pe atunci. Era clar că trebuie reluată urgent activitatea Poligonului de la Țînțăreni, după care să fie căutate căi de lichidare a catastrofei ecologice din Bubuieci. La fel de clar era că trebuie începută colaborarea cu Compania ABS, care ani în șir construiește o întreprindere de sortare și procesare a deșeurilor, atît de necesară capitalei. Această întreprindere putea fi ori răscumpărată, ori creată una mixtă, ori soluționată problema creditării acesteia dat fiind că ABS a investit în construcție cca 7 mil. euro și mai este nevoie de investiții de 20 mil. euro.

Odată construită această întreprindere, ea va soluționa absolut toate problemele de separare și procesare a deșeurilor, care apar în Chișinău. Oare chiar la Primărie nu se știa despre aceasta? Ca și despre faptul că Poligonul de la Țînțăreni poate fi utilizat în continuare? El este completat la doar 40%. Oare ei nu înțelegeau, că în Mina „Purcel” nu pot fi depozitate deșeuri?

A devenit clar că există o schemă, în care interesele personale ale unor oameni au prejudiciat interesele societății - interesele cel puțin a unui milion de locuitori. Organele de drept trebuie să examineze această situație. Cît se poate de grabnic - este convins Vasile Chirtoca.

Cum a sabotat Primăria decizia CMC

În februarie 2016 la propunerea fracțiunii comuniștilor și a acelora din afara partidelor, condusă de Vasile Chirtoca, Consiliul municipal Chișinău a decis reluarea activității Platformei de deşeuri de la Țînțăreni. Dar această decizie a dispărut fără urmă în incinta Primăriei.

Documentul nu putea fi restabilit doar în baza procesului verbal al ședinței CMC și a proiectului examinat și votat de consilieri. Între timp, la insistența liberalului-șef al țării Mihai Ghimpu, Parlamentul a modificat Legea privind statutul municipiului Chișinău, inclusiv în ce privește procedura circulației documentelor. Pentru a pregăti o nouă decizie a fost nevoie de un an de zile. O altă decizie a CMC privind reluarea activității Poligonului de la Țînțăreni a fost adoptată în mai 2017.

Între timp, Primăria a angajat experți de la BERD, care ”au desenat” un studiu de fezabilitate pentru reluarea activității Poligonului de la Țînțăreni. Conform calculelor, era nevoie de 27 mil. de euro. Au fost incluse lucrările de consolidare a barajului, construcția drumului în jurul poligonului, transportul etc. Cu alte cuvinte, era nevoie de un temei independent și autoritar al închiderii poligonului care, chipurile, nu poate fi exploatat. Așadar, BERD a contribuit la prelungirea termenului-limită de lichidare a catastrofei ecologice. Astfel, un an întreg s-a dovedit a fi pierdut în zadar. Între timp, de problemă s-au preocupat conducătorii statului. În rezultat, s-a văzut că pentru reluarea activității Poligonului nu era nevoie de toate acestea.

Însă nimeni nu a purtat nici o răspundere pentru crearea catastrofei ecologice la fosta Mină „Purcel”. Deși nimeni nu este în drept să blocheze drumul pentru ca deșeurile să nu poată fi transportate spre Poligon. Este o infracțiune penală, cu consecințe periculoase și neînțelese deocamdată. Dar Poliția a rămas indiferentă, autoritățile orașului la fel. Căci imediat ar fi putut fi pornite cauze penale pe numele protestatarilor de la Țînțăreni și continuată exploatarea gunoiștii autorizate.

Mirosurile, de care se plîng locuitorii, nu există. Miroase metanul, format în rezultatul putrezirii produselor organice. Dar compania, care producea biogaz îl acumula în totalitate prin comunicațiile închise și-l ardea, pentru a obține electricitate. Unica problemă era filtratul, care se acumula într-un recipient special, mașina de asanare pompa acest lichid și-l vărsa peste deșeuri și astfel stimula apariția biogazului. De fapt, era nevoie doar de achiziționarea unui dispozitiv pentru purificarea filtratului.

- După reluarea activității Poligonului de la Țînțăreni în anul 2011, angajații Primăriei, care se fac vinovați de aceasta, în anul 2017 și în iulie 2018 au abordat din nou problema, împreună cu Primăria Țînțăreni și activiștii locali - a menționat V. Chirtoca. - Eu cred că ei au o înțelegere. Din nou au apărut la Țînțăreni întrebări despre ce trebuie să le facă municipiul Chișinău, în caz contrar ei vor merge pînă la capăt. În rezultat, Consiliul municipal a fost nevoit să decidă alocarea unor mijloace. Dar ce e interesant: fără careva împuterniciri, conducerea Primăriei Chișinău a semnat un contract, conform căruia sumele alocate Primăriei Țînțăreni vor fi achitate anual, adică în rezultatul cîrdășiei criminale dintre funcționarii celor două Primării Chișinăul în fiecare an va fi privat de milioane de lei în favoarea șantajiștilor. De parcă noi, la Chișinău, avem puține probleme. Și acest aspect ar trebui elucidat.

Șantajul a funcționat

Totuși șantajul ”protestatarilor” din Țînțăreni, dirijat abil din Chișinău, a adus roade. Vom sublinia că anterior ecologiștii menționau că apa fîntînilor din Țînțăreni și satele din jur corespunde normelor sanitare, iar poligonul a fost construit în conformitate cu toate rigorile.

Deci, ce au reușit țînțărenenii să obțină pe loc gol? Consiliul municipal Chișinău a planificat în aceste scopuri 40 mil.lei. Și deja a alocat:

6 mil.lei – pentru finalizarea lucrărilor de îmbunătățire a infrastructurii comunei Țînțăreni în anul 2018;

6 mil. lei – în aceleași scopuri în anul 2017,

4 mil. lei – com. Geamăna – pentru finalizarea lucrărilor de îmbunătățire a infrastructurii (în anul 2018);

4 mil. lei – în aceleași scopuri în anul 2017;

7 mil.lei – pentru proiectarea și construirea stației de purificare a filtratului eliminat de deșeurile solide;

12 mil. lei – pentru achiziționarea Stației de purificare a filtratului;

1,9 mil. lei – pentru proiectarea lucrărilor de consolidare a barajului de pe poligon;

3,37 mil. lei – pentru reabilitarea a 2,5 km de drum, ce duce spre Poligon;

702 mii lei – pentru achiziționarea și instalarea cîntarului pentru automobile în vederea gestionării deșeurilor depozitate;

1 mil.lei – pentru repararea și plombarea străzilor din com. Țînțăreni;

4,5 mil.lei – pentru lucrările de instalare a iluminatului stradal la Țînțăreni;

Cca 300 mii lei – pentru amenajarea a trei terenuri de joacă în comuna Țînțăreni, a pavilioanelor de joacă în grădiniță și amenajarea teritoriului, plantarea pomilor în zona de protecție.

Și își mai doresc încă reparația stadionului, a apeductului, a fîntînilor arteziene, a Stației de epurare a apei potabile, construcția unui Centru de sănătate, anual cîte 200 foi de odihnă copiilor și reabilitarea bazinului acvatic.

Asta în timp ce Poligonul se află la 7 km de comuna Țînțăreni, iar s. Crețoaia (care face parte din comună) se află la 3 km, peste deal.

Vasile Chirtoca crede că, de fapt, Chișinăul nu trebuie să facă nimic pentru această comună, iar cei 5-7 mil. lei, probabil, ar fi putut fi cheltuiți în alte scopuri. După ce va fi reluată activitatea dispozitivului de ardere a metanului (trebuie contactați proprietarii) și va fi construit sistemul de purificare a filtratului, acolo nu vor mai exista probleme ecologice.

Și Alexandru Bajura este de acord cu consilierul municipal: «În opinia mea, Chișinăul nu-i este cu nimic dator comunei Țînțăreni, deoarece și ea folosește această gunoiște, făcînd-o gratis. Ceilalți plătesc toți. „Regia Autosalubritate” adună și evacuează deșeurile lor». Adică, plătesc, de fapt, locuitorii capitalei – așa ar fi de înțeles.

Primarul comunei Țînțăreni, Ina Pașcan, a declarat într-un interviu: «Înțelegerea privind depozitarea deșeurilor la Țînțăreni nu este fără termen și va depinde de faptul cum autoritățile Chișinăului își vor îndeplini angajamentele față de locuitorii comunei. Ne-am înțeles că această perioadă va dura doi ani și jumătate (la finele lui 2019 – n.a..) timp în care pentru Chișinău urmează a fi construită o altă gunoiște, care va corespunde standardelor europene».

Ce va fi cu gunoiștea „Purcel”?

Potrivit spuselor lui A. Bajura, în anul 2017 a fost cumpărat dispozitivul de purificare a filtratului cu productivitatea de 50 m.c./h. Este nou, produs în Austria, cumpărat în baza unei licitații. În prezent, au loc lucrări de construcție a bazinelor deschise pentru filtrat și pentru apa curată. Ultimul va fi conectat la sistemul orășenesc de canalizare. Vor fi construite și încăperi pentru personalul auxiliar. Lucrările vor fi finalizate peste șase luni. Astăzi filtratul se scurge în șanțul din jurul gunoiștii, apoi – într-o fîntînă specială, după care – în recipientele metalice cu capacitatea de 120 tone, îngropate alături. Unite între ele, aceste rezervoare vor pompa filtratul spre dispozitivul în cauză.

Gunoiștea va fi recultivată. Există o procedură specială – gunoiștea este acoperită cu sol, lut, nisip, apoi iarăși cu sol, lut, nisip, după care se pune deasupra o plasă specială. Apoi sînt plantaţi copaci, iarbă. Deocamdată, a fost anunțat un tender pentru acest proiect. Dar există deșeuri, care se descompun timp de secole.

- Spre exemplu, pentru a scoate din deșeuri plasticul, trebuie să dispui de încă o suprafață de aceleași dimensiuni, să scormonești deșeurile și să le separi - consideră interlocutorul. – Este exclus. Va fi o recuperare obișnuită, în rezultat vom avea un munte pe care crește iarbă etc. Așa se face în alte țări. Cu timpul, după fermentarea tuturor deșeurilor, filtratul trebuie să dispară. Depinde de natura şi de durata acestui proces. Dacă vara e caniculară, filtratul se evaporă. Dacă plouă sau ninge, el apare în amestec cu apele pluviale. Cred că peste 7-8 ani filtratul va dispare total. Iar dispozitivul va putea fi mutat în altă parte. El este universal, poate fi folosit pentru orice tip de ape pluviale, totul depinde de tipul filtratului. Își va găsi utilizare.

Astăzi pe Poligonul „Purcel” se află cca 6 mil. metri cubi de deșeuri. Timp de 7 ani acolo au fost duse cam 1,2 mil. metri cubi.

Ce se întîmplă cu deșeurile astăzi?

Zilnic din Chișinău sînt evacuate cca 5 mii metri cubi de deșeuri. Muncesc acolo 42 mașini și 57 hamali. Vara ÎM „Regia Autosalubritate” a anunțat un tender pentru achiziționarea, pe cont propriu, a 12 camioane pentru transportarea deșeurilor menajere. Două deja au sosit din Belarus. Celelalte urmează să ajungă spre finele anului. Mașinile au capacitatea de 10 metri cubi de deșeuri (parcul existent – capacitatea caroseriei 16 și 18 metri cubi), deoarece în curțile blocurilor rămîne tot mai puțin loc pentru circulația mașinilor. Nu e prea convenabil din punct de vedere al economiei, căci tot trei oameni deservesc camionul, dar încap în el de două ori mai puține deșeuri.

În conformitate cu decizia CMC din mai 2017, deșeurile din oraș ajung imediat la Întreprinderea de sortare a deșeurilor a companiei ABS, amplasată în apropierea Minei «Purcel». Tot сe rămîne după sortare este evacuat la Țînțăreni.

- Sortarea. Desigur, este îndreptățită din punct de vedere al ecologiei, însă procesul de sortare a fost mereu unul nerentabil, - spune Bajura. – Așa e în toată lumea. Deocamdată întreprinderea nu cere bani pentru serviciul prestat. Ce va fi ulterior, va decide CMC. Dar în prețul evacuării deșeurilor trebuie să intre și un anumit procent pentru sortare.

Ea însă nu este indicată în cazul blocurilor multietajate, deoarece în apartamente deșeurile nu-s sortate. Pentru ca procesul sortării să decurgă normal, orașul trebuie să aibă o populație de pînă la 150 mii locuitori. Într-un oraș mare este dificil să o faci. Altă problemă – noi nu avem unde preda deșeurile reciclabile, nu există infrastructura necesară. Dacă hîrtia, pe care o acumulăm conține peste 32% umiditate, ea nu poate fi reciclată. Ninsă ori plouată hîrtia devine gunoi. Sticla de plastic trebuie să fie curată. Deșeurile acumulate în containere separate, le putem duce la reciclare. Sticla trebuie adunată după culoare. Dar este periculos să o sortezi manual, doar mecanic. În caz contrat această sticlă merge la producerea articolelor tehnice.

În cele din urmă, este sortat

Potrivit directorului financiar al companiei ABS Irina Balica, zilnic întreprinderea sortează cca 400 tone deșeuri. ”Alegem tot ce poate fi prelucrat. Plasticul, cu excepția pungilor, (e sortat și în funcție de tip), cartonul, metalul - întreprinderea le duce la prelucrare de sine stătător. Sticla o lăsăm, deocamdată, la întreprindere, căci nimeni nu o ia fără a fi sortată (acolo există părți metalice). Sticla va fi sortată la anul, după ce vom achiziționa utilaje speciale. Deșeurile organice, inclusiv cele alimentare, plus fracția RDF (combustibil de alternativă, care în alte țări este supus arderii, dar în RM e interzis) este întors la gunoi – cam 60% din volumul inițial. Pentru că deșeurile-s foarte amestecate, oamenii nu le sortează acasă, adesea are loc blocarea liniilor. De aceea, la întreprindere în fiecare zi trebuie să născocim ceva pentru a adapta liniile italiene sau germane la deșeurile noastre.

În prezent, aici funcționează patru linii (trei comune și una – pentru plastic), este în proces de instalare a cincea – comună și ea. Colectivul numără 200 persoane, care muncesc în două schimburi – de la 7.30 pînă la miezul nopții sau chiar pînă la ora 1 de noapte, căci deșeurile aduse nu pot fi lăsate pentru a doua zi. Deocamdată ABS efectuează sortarea gratis. Administrația nu dorește să vorbească despre prețul de cost al acestui proces.

- Este un moment foarte sensibil pentru «Autosalubritate», - explică Irina Balica. - Ei nu doresc să ne plătească pentru sortare și se împotrivesc ca noi să facem sortarea. În prezent, reprezentanții acestei întreprinderi municipale monitorizează cantitatea de deșeuri ajunse la întreprindere, cantitatea celor sortate de noi, cantitatea după sortare, deoarece anterior ei operau cu date greșite și pentru noi calculele lor nu prezentau interes, din punct de vedere economic. Noi vrem ca de anul viitor să fim plătiți pentru fiecare tonă sortată. Ni-i indiferent, dacă aceasta va fi inclus suplimentar în tarif sau defalcat din tariful existent. Dar și așa actualul tarif pentru evacuarea deșeurilor la Chișinău este de patru ori mai mic ca cel din Bălți și acolo nu există sortare.

Dacă serviciul nostru nu va fi plătit, probabil, că vom stopa acest proces, deoarece nu putem lucra gratis la infinit. Trebuie să acoperim măcar cheltuielile de salarizare. Anume etapa sortării deșeurilor nu este profitabilă. Businessul constă din prelucrare sau ardere. Dar sortarea deșeurilor este necesară pentru societate, căci în lipsa ei Poligonul de la Țînțăreni se va umple rapid și iarăși va apare problema depozitării deșeurilor. Însă nu va mai exista o alternativă, ca data trecută. Grație sortării, noi oferim posibilitatea de a prelungi cu decenii termenul de funcționare a Poligonului de la Țînțăreni.

Ce mai e de făcut?

- Dacă vom avea posibilitate, am vrea să investim în producerea îngrășămintelor. Partea cea mai periculoasă pentru mediul ambiant o formează organica (caci aceasta degajează filtratul), ea va fi utilizată în fermenți speciali și transformată în compost. La începutul lui octombrie ne-a vizitat directorul unei mari întreprinderi de producere a îngrășămintelor din Franța. El a spus că un asemenea produs din deșeuri este foarte real, dar necesită investiții. Proiectul nostru prevede spațiu pentru o instalație de acumulare a biogazului și producerea energiei termice sau electrice. Dar în prezent, noi nu putem contracta credite de milioane pentru achiziționarea acestor echipamente, deoarece nu este soluționată problema plății pentru sortare.

Deșeurile organice, care-s trimise la gunoiște (anume ele elimină filtratul, care poluează mediul ambiant) pot fi fermentate în reactoare speciale, iar biogazul asociat – ars pentru obținerea energiei - consideră Irina Balica.

Astfel, problemele acumulării și prelucrării deșeurilor menajere solide are cine le rezolva și ele pot fi rezolvate, cu condiția că de acest lucru se vor ocupa oameni, care pun în prim plan obligațiile de serviciu, nu interesele personale.

Anghelina Taran

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?