X 
Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

Catedrala Notre-Dame din Paris. Un ultimatum pentru Bătrîna Europă

15 mai. 2019,, 18:15   Externe
10887 4

Exact cu o lună în urmă, la 15aprilie, lumea a urmărit îngrozită cum ardea unul dintre cele sfinte edificii creștine din Europa - Catedrala Notre-Dame din Paris. În prezent, pentru restaurarea templului a fost acumulat peste un miliard de euro, unul după altul artiștii plastici propun proiecte de renovare a clădirii, iar președintele Franței a promis că timp de cinci ani Notre-Dame va fi reparată în totalitate. Dar oare vor înceta să ardă bisericile creștine?

Bisericile. Cronicul distrugerilor

După ce catedrala Notre Dame a început să ardă, multe publicații au presupus că focul ar fi fost pus intenționat. Probabil, așa este: asemenea capodopere arhitecturale, în plină săptămînă a Paștelui catolic, nu ard așa, pur și simplu. Și ce putea arde acolo, clădirea întreagă fiind din piatră. Statuile din piatră, căci în bisericile catolice nu există icoane, lipsește iconostasul în înțelegerea lui creștină. Cum poate arde o asemenea clădire? Numai fiind incendiată. Și nu de imigranții islamiști sau africani, aceștia ar fi putut fi folosiți, însă nu ar fi fost în stare să o facă de sine stătător. Așa ceva este doar pe puterile structurilor globale, celor care mișcă spre Europa migrația materialului uman de luptă, care stau în spatele agresiunii asupra bătrînii Europe, a Europei națiunilor, cum a spus Marine Le Pen.

În Franța, distrugerea monumentelor istorice și a lăcașelor creștine sfinte nu mai miră pe nimeni. Continentul este inundat de imigranți cu vîrstă de recrutare. Ei deja gospodăresc în Marseille, în suburbiile Cannes, la Nisa, în sudul Italiei și Spaniei, în multe regiuni ale Portugaliei și Greciei. Cu mîinile lor sînt distruse numeroase monumente istorice. Dar ce poți cere de la elitele europene, dacă ele, cu excepția Elveției, Ungariei și Poloniei, nu au cu ce combate această invazie a noilor barbari. Dacă ele închid ochii la actele de violență față de femei, la faptul că în orașele europene oamenii pot fi bătuți. Ele nu-și pot apăra cetățenii care subvenționează bugetul și achită impozitele cu regularitate. În această situație monumentele devin martori muți ai pieirii lumii creștine și europene. A acelei civilizații, care altă dată a dat un imbold dezvoltării omenirii. Și nu doar martori – ci victime.

Cîteva date. În Franța, conform site-ului german de știri PI-News, zilnic sunt profanate două biserici. Anul trecut, în Franța, au fost înregistrate 1063 atacuri asupra bisericilor sau simbolurilor creștine (răstigniri, icoane, statui). Cu 17% mai mult decît în 2017. Și de la începutul anului curent țara a fost străbătută de un val de profanare și incendiere a bisericilor – zeci de cazuri.


În februarie a fost profanată biserica Sf. Nicolae din orașul Ui. A fost spartă statuia Fecioarei Maria, altarul și crucile au fost aruncate jos.

În aceeași lună, în sudul Franței, a avut de suferit Catedrala Sf. Alan din Lavor. Altarul și crucile au fost arse, statuile sfinților - sparte.

La Nimes, în apropiere de hotarul cu Spania, a fost jefuit altarul bisericii Notre-Dame de Enfante, pe perete a fost zugrăvită o cruce din excremente, prescurile – aruncate la gunoi.

La 17 martie a fost atacată biserica Saint-Sulpice, incendiată imediat după liturghia de duminică. În biserică – ca mărime, a doua din Paris - se păstrează lucrările pictorului Eugene de Croix.

Potrivit Observatory of Intolerance and Discrimination Against Christians in Europe, numai în primele două luni ale anului curent a fost fixată o sporire cu 25% a numărului de atacuri asupra bisericilor catolice. Helene Fantini, director executiv al organizației, a declarat că de cele mai multe ori motivul atacului este necunoscut, dar în Franța crește fenomenul violenței anticreștine.

De ce europenilor le este insuflat complexul vinovăției ?

Așadar, ce se petrece în lume și în Europa în special? Prin distrugerea valorilor tradiționale ale lumii creștine și umanistice, elita subversivă a acestei lumi, această aristocrație neagră a creat condiții de degradare a europenilor. Pas cu pas au tot fost distruse toate valorile tradiționale, în special – cele creștine. Dacă omul încetează să tindă spre înălțimi, spre Dumnezeu, el inevitabil coboară în jos.

Asta în timp ce în țările lumii a treia, din contra, în acest răstimp au fost promovate așa valori ca familia, patriotismul, cunoașterea spirituală. Procesul dat a devenit concentrat și reglementat, deci el este motivat de cineva în mod deliberat, - poate chiar de cei care îi insuflă europeanului sentimentul de vinovăție profundă pentru istoria sa ?

Însă această civilizație a adus cu ea nu numai colonialismul, dar și ideile titanilor Renașterii, ideile lui Petrarca, Spinoza și Goethe, ideile compasiunii și ajutorului reciproc. Să nu uităm că în Africa și unele regiuni din Asia în acele timpuri se mai practica sacrificarea oamenilor. Comandanți de oști din Est, precum Genghis Khan, Batu și Tamerlan, chefuiau pe cadavrele celor uciși, uneori și pe corpurile celor vii. Colonialismul imperiilor estice a fost mult mai groaznic ca cel european. Să ne amintim: arabii au distrus total patrimoniul cultural și uman al Iranului zoroastrian. Oamenii plăteau biruri enorme pentru a nu fi uciși în anul următor. Să ne amintim de khmerii roșii, care nu doreau să irosească gloanțe și băteau în capetele victimelor cuie, să ne amintim de experimentele armatei nipone asupra populației pașnice din Manchuria. Așa că nu trebuie să vedem în civilizația europeană sursa tuturor nevoilor – istoria fiecărui continent este plină de perioade tragice.

Trebuie să cultivăm oamenii, așa cum au făcut-o Schopenhauer, Tolstoi, Eminescu, Goethe, Chopin, Beethoven, nu să-i coborîm la un nivel primitiv. Însă azi lumea este condusă cu prețul diminuării spiritualității și a inteligenței. Oamenii se transformă în zombie. Căci numai zombie pot privi nepăsător cum străinii batjocoresc femeile în centrul orașului Koln sau cum arde catedrala Notre-Dame. În lumea veche așa ceva era imposibil, acum – e posibil. Decenii deja, populația din Franța, Germania, Italia și alte țări crește o turmă docilă, lipsită de spirit. Nu stau mai bine nici SUA și Canada. Zombarea și neînțelegerea drumului în viață, a predestinației omului și a omenirii - iată tristul proces istoric, care treptat devine o tragedie apocaliptică. Lenevia, atitudinea neserioasă față de viață coboară lumea Occidentului în mlaștina apatiei spirituale, a egoismului personal, a degenerării civice și a parazitismului social.

O criză de voință

Ce-i rău în faptul că omul tinde să primească plăceri de la viață? – vor întreba unii. Deci, haideți să lămurim lucrurile.

Principiul plăcerii face diferența dintre viața în lumea naturii și cea din lumea culturii. Plăcerea ca stadiu parazitar al copilăriei în conștiința noastră nu permite naturii din noi să se egaleze cu cultura, deoarece în lumea naturii au sens numai bunurile și hrana. Însă aceasta este starea animalică a omului, tendința lui spre confort, iar reducerea presiunii sistemului duce la degradare. Prin eudemonism spre egocentrism, individualism, egoism și hedonism total ca filozofie a parazitului incapabil să se dezvolte și să facă parte din societate și lumea ideilor în care domină compasiunea. Compasiunea, acest sentiment superb, ne ridică din lumea pasiunilor animalice și genurile celei mai primitive lupte spre lumea ideilor, a zeilor și a îngerilor. Anume aici se naște măreția omului și capacitatea lui de a-și îndeplini misiunea, de a-și manifesta voința. Doar compasiunea, fără agresivitatea tuturor religiilor, este complexul psihologic pozitiv care naște empatia, capacitatea de a-ți extinde voința în afară și de a o transfera asupra problemelor caracteristice altor persoane. Este trecerea de la stadiul prunciei societății primitive, incapabile de empatie, în care domnesc principiile plăcerii și a egocentrismului suprem.

Compasiunea este capacitatea supremă de a naște împărați și proroci. La început proroci, căci jertfirea lor de sine este esența acțiunii sacre. Apoi urmează o fază mai responsabilă, dar și mai imediată, căci corespunde doar zilei de azi, nu și capacității de a proiecta voința proprie asupra viitoarelor fragmente ale vieții. Este stadiul de formare a împăraților. Aici avem și voință, și violență, însă toate acestea – limitate de idee, de scopul care determină mijloacele și, principalul – de darul zeilor, de bunăvoința, care naște înțelepciune. Anume o asemenea voință, măreție și putere lipsește azi în Europa saturată de liberalism. Lipsa puterii și a centrului ei o simt de minune elementele destructive. Și fac rău, fără a se confrunta cu împotrivire.

Apropo, Sigmund Freud, care a încercat să înece spiritul uman în oceanul primitivismului și a patologiilor sexuale, care a declarat primatul pasiunilor animalice și a elementelor fizico-psihologice, recunoștea totuși că tendința hedonistă spre plăcere și confort interminabil odată și odată se va solda cu reducerea acțiunilor și stimulenților vitali. De ce să mai trăiești, dacă e atît de comod să dormi, de ce să creezi și să depui efort, să produci fluizii nervoși ai existenței tale, dacă e mai simplu să te cufunzi în frustrările tale și să te încui în sine însuți? În ideal, la capătul acestei cedări de poziții se află moartea, ca plecare totală din lumea suferințelor, a bucuriilor și neliniștilor. Un asemenea om, desigur, nu are dreptul să manifeste voință și să promoveze idea principiilor puterii. În rezultat – degradarea socială totală, care devine un mediu perfect pentru terorism și nihilismul spiritual. Numai în epoca nihilismului spiritual pot parazita marginalii sociali și poate arde Catedrala Notre-Dame din Paris.

Începutul sfîrșitului

Așadar, omul occidental este transformat în părticica unei turme fără rațiune și fără voință. Anume acest om a devenit azi idealul țărilor Europei și ale Occidentului în sensul geopolitic mai larg. Cu o astfel de realitate socială, să nu ne mire cele ce au loc în Europa, acel genocid al civilizației europene umaniste, creștine, care prinde puteri în Occident. Anume astfel de oameni creează baza lipsei de voință politică, a exceselor totale ale imigranților din Est și din Magreb. Nihilismul occidental este cauza prăbușirii ideilor cavalerești și aristocratice ale Europei. Marginalii lipsiți de voință și nihiliștii nu pot rezista în fața hoardelor de fanați religioși și, deci, Catedrala Notre-Dame, care arde sub ochii milioanelor de francezi, este doar începutul. Începutul sfîrșitului.

Avea dreptate filozoful italian tradiționalist Julius Evola, care a scris în lucrarea sa ”A înșeua tigrul”: ”Friedrich Nietzsche a intuit ”nihilismul european” ca viitor și soartă ”care se face simțită prin numeroase semne”. ”Un eveniment măreț, o premoniție vagă, moartea lui Dumnezeu” — a pus începutul prăbușirii tuturor valorilor. De atunci morala, lipsită de propria sancțiune, ”nu mai poate rezista” și după ea se prăbușesc toate interpretările, care nu demult permiteau justificarea și legitimizarea precedentelor norme și valori. Dostoevski a exprimat aceeași idee prin cuvintele: ”Dacă nu există Dumnezeu, totul este permis”. ”Moartea lui Dumnezeu” este imaginea care caracterizează perfect procesul istoric. Ea reflectă ”lipsa de credință, care a devenit o realitate zilnică”, desacralizarea existenței, ruperea totală de lumea Tradiției”.

După dispariția moralei, pe care o parte din filozofii-nihiliști o considerau ultima manifestare a idolatriei și păgînismului, după dispariția temeliilor sacre ale creștinismului occidental, Europa merge spre un suicid colectiv, căci a pierdut aspirațiile spre adevăratele lucruri sacre. Desigur, într-o astfel de lume, vechiul continent este condamnat la moarte, căci prezentul este capul de pod în lupta binelui cu răul, ultimul bastion al lumii create de titanii Renașterii.

Incendiul din Catedrala Notre-Dame de Paris este un veritabil 9/11 european. Este ultimatumul dat de anumite forțe ale ordinii mondiale rămășițelor lumii creștine. Este și un ultimatum, și un semn pentru cei inițiați, că încep alte vremuri. Vremuri în care toleranța va ceda în fața forței, și dacă Europa cea veche nu va ridica mănușa aruncată de guvernarea mondială, și ea, și omul european vor deveni renegați în propria casă.

Veaceslav Matveev

1
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?