X 
Transnistria stiri: 1392
Eurovision stiri: 502

Carpații fără vegetație: Încă o problemă moștenită de Zelenski de la Poroșenko

27 mai. 2019,, 18:09   Societate
9656 0

Cu ceva timp în urmă, pe rețelele sociale a apărut textul unei scrisori deschise către Petro Poroșenko, în care ecologiștii ucraineni îl chemau pe șeful de atunci al statului să semneze, cu titlul de urgență, amendamentele la legea privind conservarea pădurilor ucrainene. Rada Supremă adoptase documentul la 25 aprilie.

În textul scrisorii se spune că greșelile comise în toamna anului trecut la adoptarea legii privind conservarea pădurilor și prevenirea exportului ilegal de lemn netratat (responsabilitatea penală intervenea doar la tăierea cel puțin a unui hectar de pădure, ceea ce echivalează cu o pagubă de 2 mln. grivne), au dus la clasarea masivă a dosarelor penale pentru tăierea ilegală a pădurilor. De la începutul anului 2019 procuratura a închis 31 dosare penale privind tăierile masive.

Recent, specialiștii proiectului Fondului Mondial al Naturii Sălbatice (WWF) în Ucraina “Лесная стража (Garda forestieră)”, anual în urma tăierilor dispare mai bine de 1% din pădurile carpatine. Moldova nu poate privi indiferentă despădurirea rapidă a regiunii, deoarece în Carpații ucraineni își au izvoarele principalele noastre rîuri – Nistru și Prut.

Earthsight este autorizat să declare

De la începutul lunii mai, pe Carpații ucraineni au pus stăpînire intemperiile. Ploile cu grindină au lăsat fără curent electric peste 30 de localități, drumurile au fost spălate, în afluenții Nistrului au crescut semnificativ apele, iar rețelele sociale au fost împestrițate de video-uri cu localități inundate și viituri puternice. Și toate în partea de șes a Nistrului superior, nu în munți.


Ecologiștii au declarat că această situație este rezultatul tăierii barbare și necontrolate a pădurilor în bazinul Nistrului. Comparativ cu zona deschisă, pădurea reduce de două ori intensitatea topirii zăpezilor, sporește permeabilitatea solului, îmbunătățește fluxul de apă. În plus, pădurile montane pot reduce de patru ori riscul inundațiilor. Dar dacă în locul arborilor avem doar trunchiuri, și asta pe suprafețe enorme, fluxul turbulent nu are obstacole, apa de la suprafață nu trece în subteran. Din această cauză în regiune s-a schimbat brusc dinamica inundațiilor. Acum apa acoperă adesea orașele și satele din Transcarpatia.

Spre exemplu, în vara anului trecut aici un oraș întreg s-a pomenit acoperit de ape. O ploaie torențială a inundat Rahovul. Experții au declarat că aceasta este urmarea despăduririi excesive în jurul orașului: apa nu se mai reține la înălțimi și curge în valuri peste localitate.

Ucraina, care și așa nu abundă de păduri (acestea ocupă doar 16-17% din suprafața țării), demult este numită ”fabrica de cherestea a Europei”. Sau, potrivit deputatului Radei Supreme, Igor Luțenco, “accesoriul de materie primă” a Europei. Și nu prea are perspective să se debaraseze de acest statut.

Anul trecut ONG-ul britanic Earthsight, care studiază problemele despăduririlor ilegale în toată lumea, și-a publicat studiul făcut în Ucraina. Analiștii de acolo au studiat tema timp de doi ani, au reușit să urmărească lanțul întreg – de la tăierea ilegală a arborilor în Ucraina la consumatorul final al produselor din lemn ucrainean în țările UE.

Potrivit Earthsight, 40% din exportul ucrainean în UE este ilegal. Mai mult decît atît, Ucraina exportă cherestea cu 75% (!) mai mult decît volumul pe care îl produce. Conform studiului britanicilor, de nimicirea pădurilor ucrainene se ocupă nu “defrișorii negri”, cum se crede, ci întreprinderile forestiere de stat.

Studiul efectuat în 18 sectoare de exploatare forestieră din patru cele mai mari regiuni forestiere ale țării a demonstrat că 67 - 78% dintre tăierile sanitare nu-s justificate și deci – ilegale. În 2017, tăieri sanitare s-au efectuat pe 382 mii ha sau 91% din suprafața totală a tăierilor. Conform datelor ONG-ului britanic, azi în Ucraina funcționează peste 12 mii de joagăre ilegale.

Sam Lawson, directorul Earthsight, a declarat într-un interviu pentru agenția Ucrinform: statistica denotă că din Ucraina în Europa ajunge mult mai multă cherestea, ca din tropice. “Noi știam că problema corupției este una serioasă. Dar ne-a uimit numărul companiilor europene implicate în acest comerț”, a spus el.

Conform studiului Earthsight, pe primul loc printre importatorii de cherestea ucraineană de proveniență dubioasă este compania austriacă Egger – al doilea producător de panouri din lemn în lume, și doi dintre cei mai apropiați concurenți ai ei – Kronospan și Swiss-Krono, fabrica de celuloză din Polonia care face parte din cea mai mare corporație din lume International Paper, întreprindere-fiică a gigantului austriac Holzindustrie Schweighofer, amplasat geografic în apropierea graniței cu Ucraina. Printre consumatorii materialului lemnos ucrainean figurează corporația cehă Mondi (produce ambalaje din hîrtie) și producătorul de fibre de viscoză Lenzing, care potrivit Earthsight, cumpără lemnul rotund, exportul căruia din Ucraina este interzis oficial.

Pentru ecologiștii și meșterii de mobilă ucraineni, rezultatele studiului britanicilor nu a fost o descoperire. Cuu cîțiva ani în urmă, într-un interviu acordat portalului Hubs, Serghei Stali, președintele Asociației fabricilor de cherestea și de mobilă din Ucraina “Мебельдеревпром” spunea că în România, Turcia, Polonia, Slovacia și Ungaria există un șir de întreprinderi care folosesc materia primă ucraineană. În România – întreprinderile concernului austriac Holzindustrie Schweighofer și ale companiei Egger Designplus Flooring, precum și Kastamonu din Turcia, care au fost construite expres pentru a lucra cu cheresteaua ucraineană. Presa ucraineană scria că Holzindustrie Schweighofer oferea credite multor întreprinderi forestiere implicate în despădurirea ilegală în Carpați, pentru ca acestea să poată spori producerea, iar de la depozitele din Dormonești (România) a fost trasată o cale ferată cu aceleași dimensiuni între șine, ca a celei din Ucraina, pentru a nu mai pierde vremea cu schimbarea roților în stațiile de transmitere.

Totuși, studiul Earthsight a avut o rezonanță în Ucraina. Deputatul poporului Borislav Bereza l-a numit ”scandal de talie internațională”. El a fost indignat mai ales de ratele de creștere, demonstrate de britanici: reieșind din concluziile cercetătorilor britanici, pădurea ucraineană este tăiată și exportată cu așa viteză, încît în patru ani exporturile în țările UE au crescut cu 75%, și în 2017 au depășit cifra de 1 mlrd. euro.

“Înțelegeți? Cu 1 miliard! În 4 ani! Fără resurse administrative și protecție la toate nivelele, este imposibil să atingi asemenea volume de export din Ucraina. Deci, putem afirma că autoritățile țării cel puțin cunosc situația, cel mult – administrează aceste procese”, a scris Bereza pe pagina sa de Facebook.

Dar este un secret al lui Polișinel. În presa ucraineană și pe rețelele sociale poți vedea numeroase nume ale deputaților, demnitarilor și membrilor de guvern, interesele de afaceri ale cărora țin de exportul de cherestea. Anterior, mass-media a scris că fiul procurorului general Iurii Luțenco Alexandr este beneficiarul companiilor SRL “ВЕАР” și “Грандвуд Групп”, care exportă pădure. Printre cei care protejează exportul ilegal de cherestea este numit și deputatul Vadim Ivcenco, copreședintele asociației inter-fracționale “Депутатский контроль”, care luptă cu corupția.

Structurile ucrainene de stat, desigur, au zis că raportul scandalos, publicat de Earthsight “nu corespunde realității”: Agenția silvicolă de stat a Ucrainei intenționa chiar să-i acționeze pe britanici în judecată. Cei de la Earthsight au declarat la finele anului trecut, că guvernul ucrainean nu a luat toate măsurile necesare pentru a schimba situația, și au menționat că în Ucraina există o împotrivire internă la reformarea gospodăriei forestiere.

Standardele duble ale UE

Studiul organizației britanice Earthsight privind defrișările ilegale din Ucraina avea titlul grăitor “Complicitatea în corupție. Modul în care UE stimulează ilegalitatea nestăvilită din pădurile ucrainene ”.

Un lucru interesant: tăierea ilegală a pădurilor ucrainene și sporirea exporturilor în UE (în țările UE ajung 70% din exporturile ucrainene de cherestea) aveau loc în condițiile moratoriului la exportul de cherestea netratată. Autoritățile ucrainene au introdus interdicția de 10 ani pentru scoaterea din țară a lemnului rotund și a cherestelelor la 1 noiembrie 2015.

Practic, din start, Bruxelles-ul a început să facă presiuni asupra Kievului oficial pentru ca interdicția să fie scoasă. Presa numea acest șantaj politic ”ultimatumul forestier” al UE. Partenerii occidentali mereu legau cererea de anulare a moratoriului cu acordarea următoarei tranșe de împrumut de la FMI. Iar în decembrie 2017, Comisia Europeană a refuzat să transfere Ucrainei cea de-a treia tranșă a ajutorului macro-financiar de 600 mln. euro. Condiția era anularea moratoriului pentru exportul de cherestea. Așa că interesele ”mafiei forestiere” ucrainene s-au împletit cu cele ale Uniunii Europene.

“În țările vecine a fost deja format un adevărat business de prelucrare a lemnului ucrainean. Și orice încercări de a întrerupe livrarea masivă de cherestea provoacă o rezistență puternică la nivelul Comisiei Europene și a UE”, a declarat în noiembrie trecut deputatul Radei Supreme Igor Luțenco.

Asta în timp ce din 2013, în interiorul UE acționează Regulamentul care stabilește criteriile exportului de cherestea pe piața europeană – EUTR. Acesta interzice importul lemnului obținut ilegal în țara de origine și cere ca importatorii să efectueze controale juridice pentru a reduce riscul ca cheresteaua ilegală să ajungă pe piața UE. Iar studiul Earthsight arată că acest Regulament nu funcționează: cheresteaua de origine ilegală ajunge în mod regulat pe piața UE, iar consumatorii ei principali sînt companiile cele mai mari din Europa, dar și din lume .

Anul trecut autoritățile ucrainene au cedat parțial în fața ”ultimatumului forestier” al Bruxelles-ului. În vara lui 2018, Rada Supremă a interzis temporar (pentru 8 ani) exportul lemnului de foc din Ucraina, deoarece, în pofida moratoriului, cu titlu de lemn de foc din Ucraina în UE era dus lemnul industrial. Presa scria, că numai în primul semestru al anului 2018 și doar în România s-a încercat exportarea unui lot de lemn rotund sub masca ”lemn de foc”, care costa peste un milion de dolari. Se preconiza că interdicția pentru exportul lemnului va intra în vigoare la 1 ianuarie 2019, însă președintele Poroșenco a refuzat să semneze proiectul de lege și a propus să fie excluse ”normele care contravin acordului cu UE privind zona comerțului liber”.

P. Poroșenco se pregătea de alegerile prezidențiale, în care dorea să învingă, de aceea acutizarea relațiilor cu Bruxellesul nu era în interesele sale. Așa că în septembrie, trecut, Rada Supremă a adoptat repetat proiectul de lege “Privind conservarea pădurilor ucrainene și prevenirea exportului ilegal de cherestea netratată” – cu amendamentele președintelui. Moratoriul la exportul materialului lemnos a fost anulat, au fost aplicate cote noi pentru consumul intern de pădure netratată în mărime de 25 mln.metri cubi/an, iar responsabilitatea pentru tăierea pădurilor - înăsprită (infractorii riscă amenzi de 50 mii grivne și detenție pentru un termen de 7 ani).

Experții spuneau atunci că amendamentul lui Poroșenco privind anularea moratoriului la exportul de lemne în ajunul prezidențialelor este motivat prin dorința sa de a place UE, care demult cerea deblocarea exportului de cherestea. Căci cu titlu de lemne de foc în UE poate fi exportat, ca și mai înainte, lemn industrial. Iar în fața electoratului ca și cum este păstrată grija pentru păduri: exportul lemnului industrial este interzis în continuare, pedepsele pentru defrișări - înăsprite, responsabilitatea - sporită.

Însă Bruxellesul nu-i de acord cu această decizie parțială, mai ales că practic în aceeași perioadă Earthsight a publicat studiul său și a divulgat schemele gri de export al lemnului din Ucraina, fapt care putea crea probleme unor mari producători europeni. În ianuarie 2019, Comisia Europeană a cerut oficial să fie organizate consultări cu Ucraina privind exportul lemnului rotund, deoarece aceste restricții comerciale încalcă principalele prevederi ale Acordului de asociere Ucraina-UE.

Cu ceva timp în urmă, Comisia Europeană a chemat în judecată Polonia pentru defrișările din Belovezhskaya Pushcha, atunci guvernul polonez a mărit cotele de tăiere a arborilor în pădurile relicte, pe motiv că trebuie să lupte cu invazia dăunătorilor. Demnitarii Comisiei Europene au declarat că sistemul ecologic forestier poate reglementa populația insectelor de sine stătător, iar scoaterea arborilor morți din rezervație va lipsi de elemente vitale importante un șir întreg de viețuitoare și plante, care riscă să dispară.

În Carpații ucraineni timp de patru ani au fost nimicite cca 10 mii hectare de pădure seculară, ceea ce duce la distrugerea sistemului ecologic unic și sporirea catastrofală a inundațiilor, dar reieșind din abordarea problemei exportului de cherestea din Ucraina, problema dată nu deranjează Bruxelles-ul prea tare.

Scrieți scrisori…

Plus la scrisoarea deschisă, adresată lui P. Poroșenco cu chemarea să semneze urgent amendamentele la legea privind conservarea pădurilor ucrainene, căci “natura nu poate aștepta inaugurarea noului președinte”, ecologiștii ucraineni au adresat o scrisoare deschisă și viitorului șef de stat, Vladimir Zelenski.

Anul trecut un șir de organizații ecologiste și deputați au chemat guvernul în judecată pentru nerespectarea legislației ecologice în sfera protecției pădurilor. Adică, au acuzat cabinetul de miniștri al Ucrainei de sabotaj.

În 2017 în Ucraina a fost adoptată Legea privind protecția pădurilor seculare și a arborilor bătrîni. Conform documentului, pe teritoriul pădurilor seculare se interzic orice defrișări (inclusiv sanitare), construirea oricăror edificii, trasarea rețelelor, păscutul vitelor, chiar și circulația mijloacelor de transport. Rămășițele vechilor păduri de fag din Carpați, pe care UNESCO le-a numit patrimoniu mondial, ocupă azi mai puțin de 80 mii de hectare și continuă a fi defrișate activ, deoarece în Ucraina nu funcționează legile de protecție a naturii,spun ecologiștii.

La finele anului trecut, mass-media din Ucraina scria că agenția silvicolă de stat și ministerul ecologiei nu se grăbesc să aprobe hotarele sectoarelor care cad sub incidența moratoriului de tăiere (tăierea este interzisă și în zonele de protecție din jurul pădurilor seculare). Ecologistul Vladimir Boreico a declarat presei că guvernul tergiversează intenționat aprobarea acestor documente. Iar deputatul I. Luțenco a caracterizat astfel poziția cabinetului de miniștri: “Poți respecta, dar te poți și preface că respecți și, în același timp, să-ți umpli buzunarele nimicind bogățiile naționale”.

La 16 aprilie curent, I. Luțenco și Centrul ecologico-cultural Kiev au obținut cîștig de cauză în litigiul cu guvernul Ucrainei: instanța a decis să oblige guvernul să aducă Normele sanitare în pădurile Ucrainei și alte acte legislative în conformitate cu legislația în vigoare.

“Dar mă tem că ei vor continua sabotarea legii – că doar aceste defrișări în Carpați ascund bani enormi”, se spune în scrisoarea lui V. Boreico noului președinte ucrainean. Și îl roagă pe Zelenski ca imediat după inaugurare să efectueze o investigație a cauzelor sabotării de doi ani, din partea cabinetului de miniștri, a legii privind protecția pădurilor și să-i pedepsească aspru pe demnitarii care se fac vinovați, inclusiv pe premierul Groisman și șeful Agenției silvice Bondari”.

Cea ce se face azi în pădurile Carpaților ucraineni afectează și interesele Republicii Moldova - de aici pornește Nistrul și Prutul. Ecologiștii se tem că în perioada schimbului de putere în Ucraina, apoi și în cea a alegerilor parlamentare, tăierea necontrolată a pădurilor se va intensifica. În ultimii ani, apele Nistrului au scăzut dramatic în rezultatul despăduririi Carpaților și a construirii centralelor hidroelectrice .

Vladislav Bordeianu

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?