TEMELE PRINCIPALE Toate Știrile

MAI multeminimizează

Care sînt avantajele învățării limbilor străine și care este legătură lor cu economia lumii moderne

Merită oare să învățăm o limbă străină urîtă de dragul banilor, în ce cazuri multilingvismul devine o durere de cap pentru autorități și de ce? Spune lingvista Oxana Kalmîkova.

Istoria apariției și dezvoltării limbilor este strîns legată de schimbul de resurse și de apariția relațiilor mărfuri-bani. După domesticirea animalelor, a început dezvoltarea sistemului ramificat de transport, iar rutele comerciale stabilite pe apă și pe uscat au fost mereu prelungite. În antichitate comercianții trebuiau să fie inventivi pentru a stabili legături interculturale: pentru a încheia acorduri ei foloseau cuvinte străine.

Creșterea imperiilor comerciale a dus la răspîndirea limbilor în întreaga lume, ceea ce a lăsat o amprentă de neșters asupra culturilor civilizațiilor antice.

Comercianții, colonizatorii și conducătorii foloseau o limbă străină pentru a desfășura afaceri, a cîștiga resurse și a-și extinde influența. În lumea modernă, limba și afacerile își continuă călătoria comună, contribuind la dezvoltarea comunicării interculturale și la creșterea eficienței acesteia. Așa că noi ne chinuim să învățăm un vocabular necunoscut și să înțelegem complexitatea unei gramatici străine cu același scop ca și strămoșii noștri - s-au schimbat doar mijloacele și viteza de comunicare.

Adesea, însăși afacerea generează interes pentru anumite limbi și asigură popularitatea acestora. Încă în anii 1990, limba chineză era percepută în lumea occidentală ca fiind neimportantă: puțini oameni o cunoșteau, iar în programele universitare ea era o raritate. Cu toate acestea, odată cu creșterea puterii Chinei pe arena internațională, europenii și-au schimbat atitudinea față de aceasta, iar acum viitorii politicieni și economiști studiază această limbă în mod prioritar.


În 2005, doar 7,8% din școlile de stat din Marea Britanie aveau inclusă limba chineză în programul școlar. Acum, ponderea lor a crescut pînă la 13%, iar în rîndul instituțiilor de învățămînt privat – în general pînă la 46%.

Dar cît va dura supremația limbii chineze? În Joc intră piața: în Vietnam, Malaezia și Brazilia sînt descoperite depozite de minerale rare, de aceea cererea pentru specialiști care vorbesc limbile respective începe să crească. Prin inerție, continuăm să considerăm economia chineză promițătoare, dar va fi această alegere justificată în 2030 sau 2050? Să încercăm să înțelegem dacă merită să punem atîtea speranțe în învățarea unei limbi străine.

Beneficii materiale

Să începem cu ce este evident: cercetările confirmă faptul că cîștigurile depind de multe ori de cunoașterea limbilor străine. În 2005, economistul Albert Saiz de la Institutul Tehnologic din Massachusetts a constatat că cunoașterea fluentă a limbii spaniole crește salariul absolvenților cu 1,7%, a francezei — cu 2,7% și limbilor germană, chineză, italiană și rusă — cu 4%. Acest lucru se datorează echilibrului dintre cerere și ofertă. Piața americană este saturată de specialiști care cunosc limba spaniolă, iar prezența relativ mică a vorbitorilor nativi de chineză și rusă crește valoarea lor. În țările în curs de dezvoltare, cunoașterea limbii engleze crește salariul în medie cu 25% și contribuie, de asemenea, la creșterea indicatorilor macroeconomici, cum ar fi venitul național brut și indicele dezvoltării umane (odată cu creșterea salariilor, crește și indicatorul general al venitului și nivelul de trai în general).

În Rusia, cunoașterea unei limbi străine poate contribui la creșterea salariului cu 30% - 50%. Cele mai "bine plătite" sînt limbile chineză și turcă. Dar experții menționează faptul că nu este suficient doar să cunoști o limbă străină — totul depinde de calificarea și experiența candidaților.

Străinii sînt o altă categorie de cetățeni pentru care acest factor devine extrem de important, deoarece determină în mare măsură nivelul veniturilor lor. Economiștii Hoth Blekley și Amy Chin au constatat că cîștigurile unui migrant vorbitor de limbă engleză în SUA sînt cu 30% mai mari decît ale celor care nu cunosc limba. Acest lucru este confirmat și de studiile efectuate în Canada, Israel și Australia. Mai mult decît atît, cunoașterea limbii țării-gazdă nu numai că oferă bunăstare financiară, dar afectează și statutul social și conștiința civică.

Experții consideră că statul, care organizează cursuri accesibile de învățare a limbii pentru migranții nou-sosiți, face investiții profitabile care vor fi răscumpărate cu siguranță în viitor.

Uneori, însă, indicatorii financiari trec pe al doilea loc: de multe ori oamenii se mută într-o altă țară pentru a se reuni cu familia, iar învățarea limbii strămoșilor lor devine mai importantă pentru ei decît beneficiile materiale.

Cu toate acestea, în majoritatea cazurilor, factorii economici sînt cruciali. Dacă în regiune nu există suficienți specialiști care vorbesc o anumită limbă, este rezonabil să o studiezi pentru a-ți crește veniturile. Și aici la fel funcționează legile pieței: investițiile într-o resursă rară se răscumpără cu un profit mare. De exemplu, atunci cînd la UE se alătură noi state, traducătorii din limbile acestor țări sînt foarte solicitați. Astfel, în 2013, cunoscătorii de limbă croată au avut o șansă unică de a-și demonstra abilitățile profesionale și de a crește în carieră.

Politica lingvistică

De multe ori, alegerea limbii este influențată și de politica statului în acest domeniu. De exemplu, Elveția are patru limbi oficiale: franceză, germană, italiană și romansh, dar acestea sînt distribuite diferit în cele 26 de cantoane. Doar o regiune păstrează documentația în trei limbi simultan, trei regiuni— în două limbi, celelalte - într-o limbă. În plus, mulți locuitori ai țării vorbesc la perfecție limba engleză.

Economistul elvețian Francois Green a efectuat un studiu în care a identificat preferințele regionale în alegerea unei a doua limbi pentru studiere. Cunoașterea limbii engleze a majorat peste tot adaosul salarial, dar în partea Elveției în care se vorbește limbă germană, acest adaos a fost mai mare decît în regiunile italiene și franceze, unde germana este apreciată chiar mai mult. Green a concluzionat că cunoașterea celei de-a doua limbi de stat aduce venituri mai mari dacă este de bază în cantoanele dezvoltate economic. Adică, în Zurich-ul "german", va fi apreciată engleza, iar în Lugano" italian"- germana.

În politica externă, imaginea lingvistică devine din ce în ce mai colorată și mai complexă. Cînd organizațiilor și sindicatelor internaționale se alătură noii membri, numărul limbilor oficiale de comunicare internațională crește. De exemplu, în UE, numărul lor a crescut de la patru în 1985 la 24 în 2015. O astfel de diversitate i-a costat scump; în plus, este greu de găsit un echilibru între comunicarea eficientă, pe de o parte, și asigurarea participării egale a țărilor în procesul politic, pe de altă parte. Sînt propuse diferite modalități de rezolvare a problemei.

După 2010, lingviștii au examinat două scenarii pentru UE. S-a dovedit că este mai rentabil să întreții un număr mare de angajați care vor traduce documentația în limbile țărilor participante decît să transformi limba engleză într-un mijloc unic de comunicare și să-i înveți pe toți cetățenii UE această limbă. În plus, în acest caz este mai ușor de asigurat participarea egală a fiecărui membru al UE în procesul de negocieri.

Dar în practica mondială există și exemple opuse. În Papua Noua Guinee, Indonezia, Kenya, Amazon și alte regiuni, patrimoniul cultural este amenințat din cauza dezvoltării companiilor mari care urmăresc politici monolingve agresive. În Pakistan, Bhutan și Nepal, oamenii sunt nevoiți să renunțe la limbile materne în favoarea unora mai populare și profitabile. Migrația de la sate la orașe doar consolidează această tendință. Fără sprijinul statului, limbile încep să dispară treptat, iar odată cu ele - și cultura, tradițiile și experiența unică a multor generații.

Uneori autoritățile alocă fonduri pentru restaurarea dialectelor popoarelor mici. Acest lucru s-a întîmplat cu limba maori din Noua Zeelandă, limba sami din Scandinavia și limba ainu din nordul Japoniei.

Principala sarcină a Guvernului în astfel de cazuri este de a implica cît mai mult domeniul educației. Astfel de inițiative sînt adesea susținute de organizații sociale. În 2020, Finlanda a alocat peste 2 milioane de euro pentru un proiect de predare a limbilor Sami în școli și grădinițe. Guvernul japonez a alocat 20 de milioane de yeni (157.000 de euro) pentru păstrarea și întreținerea culturii Ainu. Comisia de limbă Maori a primit aproximativ 2 milioane de euro de la Guvernul din Noua Zeelandă. Bugetul Fondului pentru conservarea și studierea limbilor materne ale popoarelor Federației Ruse din 2019 pînă în 2021 a constituit 282 de milioane de ruble.

Factorul cheie în lupta pentru supraviețuire este adesea "imaginea" socio-culturală a unor astfel de limbi: se crede că folosul lor este limitat sau chiar nesemnificativ, ceea ce afectează numărul de vorbitori. Desigur, societatea va depune mai multe eforturi pentru a păstra ceea ce consideră atractiv și/sau profitabil. Acestea pot fi inițiative locale, Proiecte online și chiar provocări video. Așadar, o scurtă creștere a interesului pentru Quechua a apărut după apariția videoclipului de copertă la piesa lui Michael Jackson The Way You Make Me Feel. El a devenit parte a unui proiect național de promovare a limbii în rîndul tinerilor, care, fiind ghidați de considerente pragmatice, preferă de obicei să învețe limba spaniolă.

În Rusia, limbile și cultura locală sînt susținute de activiști locali. Unele proiecte sînt sponsorizate de organizații comerciale: în Habarovsk, de exemplu, sînt alcătuite manuale în limba ulci și nivkh, iar în Petrozavodsk se intenționează popularizarea limbii karelia. În Kazan, în rîndul tinerilor crește interesul pentru limba tătară, precum și pentru moda și cultura națională — trupele muzicale locale interpretează cîntece în limba lor maternă, iar pe hainele noii generații de designeri apar motive etnice.

Sectorul serviciilor

Astăzi, multe servicii online sînt gata să ofere clienților servicii de asistență în regim 24/7, atrăgînd spre cooperare vorbitorii nativi din întreaga lume. Pentru a reduce cheltuielile, companiile încheie contracte cu call-centrele de peste hotare. Pentru prima dată, un astfel de model de afaceri a fost folosit masiv la începutul anilor 2000 de băncile din Hong Kong și Shanghai, alegînd drept parteneri organizațiile indiene. De atunci, mulți freelanceri din Manila, Bangalore și Sao Paulo au fost angajați în departamentele de asistență clienți ale marilor corporații. Guvernul Filipine apreciază în mod deosebit contribuția industriei proceselor de afaceri externe la economie și politica socială: în 2020, în acest domeniu au fost angajate peste un milion de persoane. Astfel de instrumente permit companiilor să comunice cu utilizatorii non-stop, trecînd între diferite servicii regionale. În funcție de ora zilei, clienților vorbitori de limbă portugheză li se face legătura mai întîi cu call-centrele din Macao, apoi Goa și, în final, Cape Verde.

În lumea modernă, afacerile mari nu pot supraviețui fără profesioniști care cunosc limba.

Cursul de instruire Google arată că procesul de localizare nu este doar o traducere a unui text, ci și o adaptare a caracteristicilor culturale. În plus, la schimbarea interfeței, trebuie de luat în considerare gramatica, lungimea medie a cuvintelor altei limbi, formatul datei, plasarea grilei calendarului și mii de alte detalii, la care de multe ori șefii companiilor nici nu s-au gîndit.

Fără aceste detalii, utilizatorii nu vor putea evalua o idee grozavă, un start-up interesant sau pur și simplu vor închide aplicația, nedorind să înțeleagă complexitatea sistemului slab adaptat.

Abilitățile lingvistice vor fi, de asemenea, utile în domeniul relativ nou al turismului — în familiarizarea cu o cultură exotică, fie că este vorba despre o cină într-un cort beduin în mijlocul deșertului, fie de pescuit lîngă o localitate din Ciukotka. Mii de companii din întreaga lume oferă "experiențe autentice" și "experiențe de neuitat". (Deși majoritatea acestor proiecte sînt în prezent suspendate din cauza restricțiilor cauzate de pandemie, sperăm că oportunitățile turistice vor fi restaurate în curînd - n. ed.). În acest scop, sînt adesea folosite limbile cu un număr mic de vorbitori nativi pentru a spori sentimentul de șoc cultural. Operatorii de turism concurează în creativitate: borcane de gem cu etichete în limba bască, muzică în creolă în Haiti, prezentare uimitoare a patrimoniului țării Galilor în munții Argentinei — domeniul experimentelor de marketing în domeniul autenticității culturale este cu adevărat imens. Chiar și cîteva inscripții într-un dialect pe cale de dispariție pe site-ul unei companii de turism pot deja să atragă un potențial aventurier.

Gaelica, maori, bretona - toate aceste limbi încă sînt vii, nu în ultimul rînd datorită turismului. Această simbioză a sectorului serviciilor și a politicii lingvistice permite comunităților mici să cîștige popularitate și să-și păstreze tradițiile, iar statului - să obțină venituri de la turiștii fericiți. Spre deosebire de multe alte domenii, aici se aplică regula "cu cît mai mic, cu atît mai interesant", iar valoarea unei astfel de experiențe crește.

O altă destinație populară este cunoașterea culturii strămoșilor. Unul dintre cele mai cunoscute astfel de programe este considerată "Taglit". Proiectul educațional este sponsorizat de guvernul Israelului: tinerii cu vîrste cuprinse între 18 și 32 de ani își pot cunoaște mai bine propria cultură și în viitor ei înșiși pot deveni ghizi. Timp de zece zile, evreii etnici se familiarizează cu patrimoniul istoric și valorile religioase ale poporului lor. Programe similare există în Grecia, Armenia și Ungaria. Prin sponsorizarea proiectelor culturale și educaționale de acest fel, statul contează pe profituri pe termen lung de la absolvenți recunoscători.

În cele din urmă, partea lor din plăcintă o primesc și agențiile de învățămînt de peste hotare. Ele ajuta cu vize, căutare unui loc de trai și de muncă part-time sau pur și simplu organizează un proces de studiu cît mai confortabil în țara de interes. Să petreci cîteva săptămîni la Paris, să explorezi atracțiile locale și, în același timp, să obții cunoștințe — de ce nu? Foarte popular este învățarea unei limbi străine în vacanță: distrați-vă în taberele de limbi din Malta, îmbunătățiți-vă franceza la cursurile gastronomice din Monaco sau învățați chineza de bază într-o mănăstire retrasă.

Domeniul educațional și industria de divertisment arată clar, că valoarea cunoașterii limbilor este în continuă creștere. Ea se transformă într-un instrument și un produs convenabil care, ca orice produs de pe piață, are o valoare economică proprie. Datorită limbilor, obțineți acces la beneficii inaccesibile anterior.

Sferele educaționale și de divertisment sînt strîns legate. Serviciile online pentru învățarea limbilor străine devin din ce în ce mai populare datorită elementelor de game-ficare și sînt create ținînd cont de hobby-urile și interesele înguste ale utilizatorilor. Instrumentele interactive atrag atenția clienților, permițîndu-le, cu ajutorul utilizării celor mai noi tehnologii, să obțină o nouă experiență. Smartphone-urile modifică vorbirea noastră orală și scrisă, motiv pentru care apare un întreg strat lexical, un argou special. Astfel limba și comerțul continuă să se miște în aceeași direcție.

Din păcate, este destul de greu de prevăzut necesitatea unei anumite limbi și de calculat "rentabilitatea" acesteia. Dacă vă conduceci numai de considerente financiare, pregătiți-vă pentru faptul că alegerea dvs. nu va aduce rezultatele așteptate. În prezent, doar engleza poate fi considerată un "activ" relativ sigur: potrivit Laboratorului de cercetare a pieței, НИУ ВШЭ, angajații care cunosc engleza primesc cu 10-15% mai mult decît colegii lor. Unele state recunosc limba ca fiind importantă, dar nu sînt dispuse să plătească pentru învățarea acesteia de cître viitorii specialiști. De asemenea, trebuie de luat în considerare factorii unei piețe schimbătoare: o criză puternică poate zdruncina economia chiar și a unei țări influente. În cele din urmă, limba se poate dovedi a fi prea complicată sau deloc utilă în activitatea ulterioară.

Cu toate acestea, ar fi greșit să echivalăm "profitul" doar cu mărimea salariului. Prin învățarea limbilor străine, veți avea acces la resursele limitate: informații, cunoștințe, produse, servicii medicale. Chiar și într-o țară europeană dezvoltată, "necunoașterea limbii" nu vă va împiedica să obțineți o experiență plăcută, dar vă poate costa timp prețios în situații critice.

În epoca știrilor false, a statisticilor falsificate și a expresiilor scoase din context, capacitatea de a înțelege textele străine și de a obține informații din sursa originală devine o condiție necesară pentru orientarea în spațiul media.

Unii sînt nevoiți să învețe limba pentru a se muta într-o altă țară din motive politice. Altora le place pur și simplu să dărîme barierele (inclusiv cele de comunicare) din pură curiozitate. Iar alții sînt interesați de cultura străină și sunt obsedați de ideea de a citi manga în original sau de a găti după vechile rețete franceze. Indiferent care dintre acestea este scopul dvs. prioritar, cunoașterea limbilor cu siguranță vă va scoate în evidență din mulțime, pentru că acum puteți nu doar bea cu străini, ci și să certați politicienii în germană/chineză/italiană/sami - subliniați-o pe cea de care aveți nevoie!

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


MAI multe

Sondaj Toate

load