Care este prețul “accederii la putere”

Care este prețul “accederii la putere”

La CEC au ajuns rapoartele privind cheltuielile concurenților electorali în cea de-a doua săptămînă de campanie. Deocamdată, Partidul Democrat este lider incontestabil la cheltuieli preelectorale pentru agitație cu 11,13 milioane lei. Acum patru ani, pe parcursul aceleiași perioade, cheltuielile democraților au constituit 9,26 milioane.

Celelalte formațiuni politice au, deocamdată, cheltuieli mult mai modeste. Pe locul doi în ratingul cheltuielilor preelectorale se situează partidul ”Șor”– 5,24 mil. lei, urmat de Partidul socialiștilor – 2,18 mil. Raportul financiar al unicului bloc electoral la actualele alegeri – “ACUM Platforma DA și PAS” indică modesta sumă de 667,6 mii lei, cel al Partidului Comuniștilor – 551,4 mii, al “Partidului Nostru” – 286,4 mii.

Dintre candidații independenți, care au prezentat rapoartele financiare, timp de două săptămîni cel mai mult a cheltuit Valeriu Ghilețchi, care candidează în circumscripția uninominală nr.51 (SUA și Canada). El a cheltuit 95 mii de lei.

Prețul victoriei

Pentru cei mai importanți actori politici din țară au venit vremurile unor mari cheltuieli.

Cutiile poștale abundă de publicitate electorală, pe străzile orașelor și satelor pășesc vioi oameni în scurte albastre, roșii sau albe și fulare roșii, galbene, albastre cu trandafiri sau albe cu pseudobroderie. Numărul panourilor politicienilor cu zîmbet hollywoodian sclipitor, care promit electoratului un viitor luminos, atinge masa critică la metru pătrat. Pe străzi și paliere, echipați în culorile partidelor, ”martorii” acestora, care poartă cu ei literatură electorală, pentru un timp au luat locul ”martorilor” diverselor curente religioase cu tipăriturile lor și caravane de agitație străbat văile și dealurile Moldovei. Toate acestea necesită cheltuieli. Mari.

De această dată CEC-ul a fost mărinimos. Plafonul financiar stabilit pentru partide și blocuri electorale în alegerile parlamentare din circumscripția națională este de 1,5 ori mai mare ca cel de acum patru ani – 86,8 mil. lei. În anul 2014 partidele și blocurile au putut cheltui pentru agitație 55 mil.lei. Asta în timp ce campania electorală-2014 a durat două luni. Acum pot fi cheltuiți 86 mil. lei în doar o lună.

Cheltuielile candidaților-majoritari, conform deciziei CEC-ului, în această campanie nu trebuie să depășească 1,84 mil.lei. Însă e puțin probabil ca cineva dintre ei să se apropie de această cifră, dacă judecăm după datele actelor financiare din cele două săptămîni de campanie. Majoritatea rapoartelor prezentate de aceștia conțin doar zerouri. Iar unii candidați din circumscripțiile uninominale au anunțat din start CEC-ul că nu intenționează să cheltuiască bani în campania electorală. Ca de exemplu candidatul independent Maxim Uvarov (șomer, jurist de specialitate, care conform declarației de avere pe parcursul anului trecut nu a avut vreun venit și nu are în proprietate careva bunuri).

“Candidatul independent Maxim Uvarov, înregistrat în circumscripția uninominală nr.30 din mun. Chișinău comunică că în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 24 februarie, 2019 nu va avea cheltuieli financiare”, este indicat în scrisoarea-adresare către Comisia Electorală Centrală.

Cum se formează fondurile electorale

Orice cheltuieli din campania electorală concurenții trebuie să le achite din fondul electoral.

Conform Legii privind partidele politice, în afară de cotizațiile de membru, formațiunile politice au dreptul să primească donații de la persoane fizice și juridice, dacă acestea vor fi făcute în Republica Moldova, precum și alocații din bugetul de stat conform unei scheme destul de complicate. Formațiunile politice își mai pot completa fondurile cu mijloacele obținute din administrarea proprietăților ce le aparțin. Finanțarea partidelor din afară, inclusiv de către cetățeni ai Republicii Moldova, care au obținut veniturile peste hotarele țării, este strict interzisă de lege, deși anul trecut Partidul ”Acțiune și solidaritate” (PAS) al Maiei Sandu a propus să fie modificată legislația și permise sume mici (2-3 salarii medii pe economie) de donații în numerar, făcute în condiții transparente de conaționalii noștri stabiliți peste hotare.

În conformitate cu Legea privind partidele politice, persoanele fizice pot dona partidelor politice, pe parcursul unui an bugetar, sume mici în numerar (nu mai mult de 3 salarii medii pe economie pentru anul respectiv) sau pînă la 200 salarii medii prin operații bancare. Donațiile făcute pe parcursul unui an bugetar de o persoană juridică în folosul unui sau a mai multor partide, nu pot depăși suma de 400 salarii medii pe economie din anul respectiv.

Pentru anul 2019 salariul mediu stabilit de Guvern este de 6975 lei. Reiese că în actuala campanie electorală o persoană fizică poate dona Fondului electoral al unui partid 20 925 lei în numerar sau îi poate transfera cca 1,3 mil. lei. Pentru persoanele juridice maximumul ar fi 2,79 mil. La alegerile parlamentare din anul 2014 donațiile puteau fi mai mari – 2,1 mil. și, respectiv,  4,2 mil. lei, chiar dacă salariul mediu era de 4225 lei. Însă reieșind din legislația care era în vigoare la acea vreme, persoanele fizice puteau dona partidelor pînă la 500 salarii medii, cele juridice – 1000.

De obicei, în cursele electorale donațiile donatorilor sînt fracționate, pentru ca organele de control și concurenții electorali să nu se întrebe despre originea mijloacelor donate. Așa a fost, spre exemplu, în campania prezidențială din anul 2016, atunci CEC a adresat Serviciului fiscal rugămintea de a verifica sursele de venituri ale cetățenilor, care au donat pentru campania electorală a unor candidați peste 75 mii lei. Printre cele mai mari donații de atunci au fost cele făcute în favoarea liderului PL Mihai Ghimpu. Cei mai mari sponsori ai acestuia au fost Valeriu Sterea, director general al Companiei Moldo-române „Balcantir”, care a donat 700 mii lei, Iurie Dîrda, șeful Companiei de construcții „Dansicons” – 500 mii lei și Iurie Topală, conducătorul Întreprinderii de Stat ”Calea Ferată a Moldovei”– 500 mii.

Dar și la fracționarea sumelor donate pentru alegeri poți să dai de bucluc și să atragi atenția concurenților și a organelor de control. Spre exemplu, la parlamentarele din anul 2010 oponenții politici, Inspectoratul Fiscal și Centrul Național Anticorupție CNA căutau șomerul-sponsor al PCRM, care a donat în Fondul electoral al comuniștilor 250 mii lei, iar peste o săptămînă s-a aflat că 6 pensionari și 11 șomeri au transmis în Fondul electoral al PD peste 470 mii lei, per total.

O altă sursă de obținere a mijloacelor pentru campania electorală de către partidele politice este comercializarea locurilor în listele electorale. Aceasta era utilizată deosebit de activ în sistemul electoral proporțional, care exista în RM. De exemplu, la parlamentarele din anul 2010 cele mai mari donații din cursa electorală au fost făcute anume de persoanele, care ocupau primele 10-20 poziții în listele concurenților electorali. De altfel, același lucru îl putem vedea și azi, dacă răsfoim rapoartele financiare ale unui șir de concurenți electorali din circumscripția națională, după care vedem și listele lor electorale.

Limitele inexistente

În parlamentarele din anul 2014, 24 de concurenți electorali au cheltuit pentru necesitățile lor electorale per total 116,29 mil. lei. Lider a fost atunci PLDM, care a cheltuit cca 37 mil. lei. PD a cheltuit atunci pentru agitație 35 mil. Pe locul 3 s-a plasat PSRM - 13,2 mil.lei. Cu alte cuvinte, acum patru ani nimeni dintre concurenții electorali nu a depăşit, oficial, limita de 55 mil. lei, stabilită de CEC pentru agitația electorală.

Și de această dată e, puțin probabil, ca cineva să atingă ”plafonul” financiar de 86,8 mil.lei. Însă experții consideră că cheltuielile preelectorale reale ale celor mai mari partide politice sînt mult mai mari ca cele indicate în rapoartele financiare și ca limitele stabilite de CEC.

“Altă dată – în anii 2011-2012, - noi am efectuat un studiu special la această temă și am ajuns la concluzia că cifrele reale ale cheltuielilor preelectorale erau de 3-4 ori mai mari ca cele declarate de concurenți în rapoartele lor financiare, - spune analistul politic Veaceslav Berbeca, expert IDIS Viitorul.– Există un șir de momente pe care partidele politice niciodată nu le reflectă în actele prezentate CEC. Spre exemplu, consultingul politic, care este unul dintre elementele cele mai costisitoare ale cheltuielilor concurenților electorali.

Nu mă apuc să susțin că în actualele alegeri cineva dintre concurenții electorali s-a folosit de serviciile unor consultanți politici străini. Vorba ceea: hoțul care n-a fost prins este negustor cinstit. De regulă, însă mulți politicieni moldoveni de pe ambele flancuri apelează la serviciile specialiștilor din domeniul PR-ului politic din afara țării. Aceste servicii costă zeci de mii de euro sau dolari, iar ei lucrează, de obicei, în echipă.

În afară de  ”echipa inteligentă”, pe perioada alegerilor fiecare partid are o echipă de oameni, care adună informații, inclusiv în teritorii și le analizează. Și aceste persoane ridică sume importante, care nu-și găsesc reflectare în rapoartele financiare prezentat la CEC. În timpul campaniilor electorale un șir de partide, în special cele mari, mai comandă aşa-numitele sondaje de uz intern, pentru a cunoaște tabloul real din regiuni, printre diferite categorii de populație și grupuri de vîrstă. E puțin probabil, să găsiți în rapoartele lor financiare aceste cheltuieli electorale”.

Sume suficient de mari, menționează expertul, se cheltuiesc în campaniile electorale pentru pachetele cu alimente și alte cadouri alegătorilor. Legislația interzice mituirea alegătorilor, dar această interdicție este încălcată mereu. Este dificil să calculăm sumele, care sînt cheltuite pentru mituirea alegătorilor în Moldova. Spre exemplu, din calculele consultanților politici ucraineni (și vecinii noștri se pregătesc de alegeri parlamentare) în fiecare din circumscripțiile majoritare ale Ucrainei în acest an s-au cheltuit pentru mituirea directă sau voalată a alegătorilor cca 5 mil. dolari.

“Să luăm cel mai simplu set de produse alimentare– ceai, zahăr, ulei, hrișcă. Presupunem, costul lui este de 100 lei. Pe parcursul campaniei concurentul electoral a oferit 1000 de pachete de acest fel – deja avem 100 mii lei. Sau concertele preelectorale. De obicei, în rapoartele financiare ale concurenților electorali figurează cheltuieli pentru scenă, sunet, lumini. Dar onorariile interpreților unde sînt? Dacă vorbim despre staruri din străinătate, onorariile lor numără zeci și chiar sute de mii de euro. Așadar, ceea ce arată concurenții electorali în rapoartele lor financiare - cheltuieli pentru publicitatea la radio și TV, panouri etc. – e doar o mică parte din cheltuielile reale în perioada campaniei preelectorale”, menționează V. Berbeca.

Apropo, în Ucraina vecină nu există o limită de cheltuieli preelectorale ca la noi. Dar pentru a deveni candidat în deputați ai poporului într-o circumscripție majoritară aici trebuie să ai minim 37 200 hrivne. Este cotizația obligatorie a candidatului, necesară pentru a fi înregistrat la CEC. Candidatul nu va ajunge pe listele electorale, dacă nu va achita această sumă. Experții ucraineni cred că la alegerile prezidențiale și parlamentare din acest an concurenții vor cheltui în jur de 2 mild. dolari.

Cine achită petrecerea?

Deci, în primele două săptămîni de campanie cel mai mult a cheltuit pentru agitație PDM - 11,13 mil. lei, donați de 226 membri și susținători ai formațiunii politice, dacă ar fi să credem raportului financiar al acesteia. Trei donații au fost făcute în prima săptămînă a cursei electorale, 223 – în cea de-a doua.

Mărimea donațiilor variază între 2 mii și 348 mii de lei. Cea mai mare sumă – 348 mii a fost donată Fondului electoral al partidului de către liderul acestuia, Vladimir Plahotniuc. Sume de 150 mii lei au donat spicherul Andrian Candu și directorul “Climautanul Agro” S.R.L. din Dondușeni Alexei Chiriac. Fostul deputat-comunist Boris Golovin (nr.53 în listele democraților) a donat Fondului electoral al PDM 75 mii de lei.

Sume de 50 mii au donat ministrul Sănătății, Muncii și Protecției sociale Silvia Radu, șeful Ministerului Agriculturii Nicolae Ciubuc, ministrul de Interne Alexandru Jizdan, soția ex-guvernatorului Băncii Naționale Dorin Drăguțanu Otilia Drăguțanu (nr.11 în listele PDM), deputații A. Bannicov, Nae Simion Pleșca, Sergiu Sîrbu. Printre donatorii Partidului Democrat vedem mulți reprezentanți ai autorităților publice locale, demnitari de stat și angajați ai întreprinderilor de stat.

Mijloacele donate în perioada de gestiune au fost cheltuite, în fond, pentru achitarea publicității electorale la posturile TV – 9,8 mil.lei. Cheltuielile PDM pentru publicitatea la radio și pe internet au constituit 587,6 mii și 81,7 mii lei, pentru publicitatea în presa scrisă – 131,5 mii lei, pentru cea stradală – doar 9,3 mii. Democrații au achitat 424,4 mii lei pentru confecționarea echipamentelor cu simbolica partidului. Conform raportului, 10 mii lei a costat combustibilul utilizat pentru necesitățile campaniei electorale.

Partidul “Șor”, care a cheltuit pentru agitația sa electorală 5,24 mil. lei, în perioada de gestiune nu a avut donatori-persoane fizice. În schimb, un șir de agenți economici au transferat în Fondul electoral al formațiunii sume impunătoare. Sume de 695 mii lei – companiile Servicii Auto Prosper, Cafelini S.R.L., “Сleaning” S.R.L., “Aeroport Handling” S.R.L. și “Aerofood” S.R.L. Alte 623 mii le-a transferat compania-operator Duty-free “Dufremol”, care aparține familiei Șor, 495 mii lei - “Forsbeta” S.R.L., două transferuri de 314,4 mii și 380,6 mii lei au venit de la compania “Fly Ticket”.

Principalele cheltuieli ale Partidului ”Șor” au ținut de publicitatea TV – mai bine de 3 mil. lei. Pentru publicitatea stradală ”șoriștii” au cheltuit mai mult ca democrații – 377 mii. Pentru confecționarea echipamentului partinic, a pixurilor, carnețelelor cu simbolistica partidului - 526,4 mii lei, 30 mii au fost cheltuiți pentru combustibil.

În opinia unor analiști, aici ar fi fost corect să fie incluse cheltuielile pentru acoperirea pierderilor din activitatea magazinelor sociale, pe care Șor le-a deschis în toată țara în exclusivitate în scopuri electorale, deoarece e greu să-l bănuiești de mare dragoste pentru cetățenii social-vulnerabili pe omul, care reieșind din raportul «Kroll», este principalul organizator al scoaterii miliardului furat din țară.

Partidul Socialiștilor cheltuiește suficient de modest pentru agitație - 2,18 mil. lei timp de două săptămîni. Deocamdată la capitolul “Donații” PSRM nu arată nimic, în schimb, spre deosebire de concurenți, la această etapă a cursei electorale se vede activitatea candidaților săi în circumscripțiile uninominale. Per total, aceștia au cheltuit 2-2,2 mii lei. Cel mai mult - 17,4 mii lei – a cheltuit candidatul PSRM în circumscripția uninominală nr. 45 (Comrat) Alexandr Suhodolschi.7,2 mii au constituit cheltuielile lui Fiodor Gagauz, care candidează în circumscripția uninominală nr.46 (Ceadîr-Lunga) .

Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS” (a adunat în fondul electoral 741 mii lei, a cheltuit 667,6 mii) are 102 donatori, care au donat în folosul concurentului electoral între 90 și 10 mii de lei. Partidul Comuniștilor (551,4 mii lei cheltuiți timp de două săptămîni) la capitolul “Donații” are doar spații albe, iar “Partidul Nostru” (286,4 mii lei cheltuiți) – 23 de donatori, cotizațiile cărora variază între 1,5 mii și 20 mii de lei.

Xenia Florea

Urmărește-ne pe Odnoklassniki, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load