Coronavirus stiri: 8130
Obiectiv european stiri: 326
Criza energetică stiri: 933

Candidată pentru aderare la UE: drepturi puține, obligații multe

29 iun. 10:00 (reactualizat 29 iun. 23:07)   Analitică
11693

Ziarul german Die Welt a numit ”butaforie” propunerea de aderare la UE a Ucrainei și Moldovei. Publicația menționează, că deși statele Uniunii Europene au adoptat unanim decizia de a oferi Ucrainei și Moldovei statutul de candidate la aderare, aceste țări nu corespund condițiilor necesare, pur și simplu UE avea nevoie de un ”semnal politic”. Asta în timp ce statutul oferit celor două țări, potrivit Die Welt, nu are putere juridică.

“La drept vorbind, statutul de candidat este o butaforie, care face promisiuni multe, dar nu le îndeplinește (…) Nici Ucraina, nici Moldova nu vor deveni membre UE în următorii 10-15 ani. Și dacă chiar va fi să fie, ambele aceste țări, probabil, vor avea un teritoriu mult mai mic ca cel de azi”, - scrie publicația germană, care crede că “e timpul să înceteze acest circ” cu promisiuni, iar candidaților să li se propună “integrarea treptată”, care din start unește țările dornice să adere la UE în anumite sfere, cum ar fi piața internă. Asta, crede publicația germană, va contribui la prevenirea dezamăgirii.

Statutul de candidate cu drept de revocare, sau totuși fără?

Joi, 23 iunie Ucraina și Moldova au obținut statutul de candidate pentru integrare în Uniunea Europeană. Decizia a fost luată la ședința Consiliului Europei – organismul politic suprem al UE, din care fac parte șefii statelor și guvernelor țărilor-membre UE.

“Un moment istoric. Ziua de azi este un pas decisiv pe drumul vostru spre UE ”, - a scris pe Twitter Charles Michel, președintele Consiliului Europei.


Iubitorii statisticilor imediat au calculat, că procedura de acordare Ucrainei și Moldovei a statutului de candidate pentru aderare la UE a fost cea mai scurtă din istorie: Macedonia de Nord l-a obținut în decurs de 21 de luni, iar Ucraina și Moldova – timp de 4 luni. De altfel, cu aceasta toate avantajele lor se termină.

Canalul ucrainean de telegram Резидент susține, că dispune de niște notificări scurte de la ședința închisă a Consiliului UE, la care s-a discutat chestiunea admiterii Ucrainei și Moldovei cu titlu de candidate pentru aderare la UE.

Dacă am crede acestei informații, reprezentantul Franței a declarat în ședință, că nu pot fi stabilite termene concrete pentru aderarea acestor țări la UE, și că “trebuie să avem posibilitatea revocării, dacă circumstanțele se vor schimba sau va exista o necorespundere evidentă criteriilor de aderare ”.

Reprezentantul Ungariei a spus: “Vom sprijini numai dacă vom înțelege că asta nu ne impune careva angajamente, nu implică acceptarea automată ”.

România s-a pronunțat pentru acordarea statutului de candidate Ucrainei și Moldovei, dar a declarat că nu poate exista o procedură accelerată, deoarece “vor fi probleme în Balcani” [statele balcanice, care mai bine de un deceniu dețin statutul de candidate la aderare – nota red.].

Și reprezentantul Germaniei a fost împotriva procedurilor accelerate, deoarece “o posibilă aderare a Ucrainei și Moldovei va schimba echilibrul forțelor în Parlamentul European. Mai mult, chiar și în cazul revenirii la status cvo-ul a.2021, va fi nevoie de investiții economice uriașe. Oricum, acest lucru va fi perceput extrem de negativ în Balcani”.

Iar reprezentanții permanenți ai Luxemburgului și Suediei au indicat, că aceste două țări ”nu corespund criteriilor”, că Ucraina “are probleme mari cu supremația legii” și că ”nu putem forța nota, ele trebuie să parcurgă o cale lungă ”.

Statutul de candidate nu garantează Ucrainei și Moldovei faptul aderării la UE. Cel puțin, în recomandările făcute Consiliului Europei privind Ucraina și Moldova, Comisia Europeană a propus ca UE să aibă dreptul de a anula statutul de candidată, dacă aceste țări nu-și vor onora angajamentele.

“Procesul de aderare se bazează în continuare pe criteriile și condițiile stabilite. Asta permite oricărei țări aflate în proces să meargă înainte în baza propriilor merite, dar și faptul, că pașii spre UE pot fi anulați, dacă condițiile fundamentale nu se mai respectă”, - se spune în opinia Comisiei Europene privind Moldova.

În decizia Consiliului European din 23 iunie privind acordarea statutului de candidate pentru aderarea Ucrainei și Moldovei se indică direct că UE poate lipsi aceste țări de statutul de candidate, dacă nu vor fi îndeplinite careva condiții. Dar se mai spune că Comisia Europeană va raporta Consiliului Europei despre îndeplinirea condițiilor indicate în avizele Comisiei pe marginea cererilor de aderare a acestor țări, în cadrul pachetului obișnuit de măsuri privind extinderea, după care Consiliul Europei “va decise următorii pași ”.

În plus, documentul menționează că “progresul fiecărei țări în drumul spre UE va depinde de meritele ei în conformitate cu criteriile de la Copenhaga, inclusiv capabilitatea UE de a accapta noi membri ”.

Adică, chiar dacă vre-una din cele șapte țări-candidate pentru aderare (Turcia, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia, Albania, Moldova, Ucraina) vor fi conforme tuturor criteriilor și vor îndeplini toate angajamentele, asta încă nu înseamnă că la acel moment UE va fi capabilă să se extindă. Ultima oară UE a demonstrat o atare capabilitate cca un deceniu în urmă – în a.2013, la aderarea Croației.

Partidul ne conduce

Pentru a continua procesul de integrare europeană, Comisia Europeană a stabilit pentru o Republica Moldova următoarele condiții:

- finalizarea reformei justiției;

- eliminarea din sistemul justiției a neajunsurilor depistate de Biroul pentru instituțiile democratice și drepturile omului /OSCE și Consiliul Europei/ Comisia de la Veneția;

- îndeplinirea angajamentelor privind combaterea corupției la toate nivelurile;

- activizarea cursului spre “dezoligarhizare”, prin eliminarea influenței negative a grupurilor financiare în viața economică, politică și socială;

- intensificarea luptei cu criminalitatea organizată;

- sporirea capabilității de reformare și prestare a unor servicii publice de calitate, inclusiv prin realizarea reformei administrării publice;

- finalizarea reformei managementului finanțelor publice, inclusiv îmbunătățirea procedurii de achiziții la toate nivelurile guvernamentale;

- activizarea participării societății civile la procesele decizionale de toate nivelurile;

- consolidarea protecției drepturilor omului, în special a grupurilor vulnerabile, și îndeplinirea angajamentelor privind promovarea egalității de gen și combaterea violenței asupra femeilor.

Cei din partidul “Acțiune și solidaritate”, inspirați de acordarea statutului de candidată pentru aderare, promovează activ ideea că numai PAS și menținerea lui la putere în anii imediat următori este garanția că Republica Moldova va adera la UE.

Astfel, ministrul externelor Nicu Popescu a declarat în emisia postului TV8, că el speră că procesul de aderare a Moldovei la UE va dura 10 ani. După care a menționat, că continuitatea cursului de integrare europeană a țării depinde de forțele politice pe care societatea moldovenească le va susține la următoarele alegeri. Viteza integrării europene poate fi diferită, a spus el, în funcție de guvernare, iar actuala guvernare în luna trecută a desfășurat ”o muncă titanică” pentru a îmbunătăți situația din țară, ceea ce ”va permite accelerarea integrării europene”.

Victor Chirilă, ambasadorul Republicii Moldova în România, în interviul acordat subunității românești de la radio Europa liberă, a fost și mai franc. El a declarat, că pentru a se integra cu succes în Europa, Moldova are nevoie de inamovibilitatea puterii pentru cel puțin următorii șase ani. În opinia diplomatului, în această perioadă republica va putea face schimbările necesare pentru a deveni membră UE cu drepturi depline.

“În varianta cea mai optimistă, din punctul meu de vedere, noi putem obține acest lucru (aderarea la UE – nota red.) peste șase ani. Societatea trebuie să înțeleagă, că noi avem nevoie de o administrare puternică în următorii cel puțin șase ani, pentru a finaliza acest efort enorm. De aceea la următoarele alegeri societatea trebuie să conștientizeze, că miza e la ea, trebuie să analizeze bine consecințele ”, - a declarat ambasadorul.

Ce-i oferă Moldovei statutul de candidată?

În principiu, obținerea statutului de candidată pentru aderare la UE nu oferă prea multe, cu excepția posibilității de a iniția poate, vre-odată, procesul de negocieri privind aderarea la Uniunea Europeană, plus – obținerea finanțării suplimentare.

Declarația președintei Maia Sandu că “fiind țară-candidată noi vom putea mai lesne face schimbările, cu sprijinul Uniunii Europene” – este doar o declarație. Chișinăul beneficiază de sprijinul aproape necondiționat al UE, dar și de finanțare suplimentară, încă din a. 2014, după semnarea Acordului de asociere, însă un progres practic așa și nu a fost demonstrat în acest răstimp.

Prin semnarea, acum opt ani, a Acordului de asociere, autoritățile moldovene s-au angajat să consolideze democrația, să asigure o stabilitate politică, economică și instituțională, să efectueze reforma judiciară și cea a justiției pentru a asigura independența puterii judiciare, să combată corupția , să creeze un aparat public responsabil, eficient, transparent și profesionist, etc. Practic, Comisia Europeană a înaintat Republicii Moldova aceleași condiții acum, la obținerea statutului de candidată pentru aderare.

Reieșind din caracterul deciziilor și acțiunilor PAS în lunile de guvernare, nu putem aștepta careva progrese reale în îndeplinirea condițiilor puse de UE nici la expirarea mandatului de patru ani al partidului “Acțiune și solidaritate”. Chiar și Janis Mazeiks, șeful delegației Uniunii Europene în Moldova, în interviul pentru subunitatea moldovenească de la radio Europa Liberă, a spus destul de diplomatic, că în privința unor reforme PAS se prea ”grăbește”, în timp ce pentru UE contează calitatea reformelor, a menționat el. De aceea “este important ca aceste reforme să fie efectuate cu consultarea partenerilor externi, și ca autoritățile să nu accelereze ritmul acestor reforme ”.

În schimb, primind statutul de candidată pentru aderare, actuala guvernare, la fel ca altă dată PLDM după semnarea Acordului de asociere, a obținut posibilitatea de a-și explica pașii prin faptul, că îi face de dragul accelerării ritmului integrării europene. Și pentru a promova în societate ideea (așa cum reprezentanții lui o și fac deja), că anume PAS este capabil să aducă Moldova în Uniunea Europeană. Și nu contează că premierul Belgiei Alexandr de Cro a recunoscut cinstit, că acordarea statutului de candidate pentru aderare Ucrainei și Moldovei poartă un caracter pur simbolic, iar președintele Franței Emmanuel Macron - că aceasta s-a făcut în ciuda Rusiei, pe fondalul actualei confruntări geopolitice, și nu pentru că Ucraina și Moldova ar fi demonstrat minuni în efectuarea reformelor.

“Prin asumarea “meritului istoric”, PAS nu trebuie să uite, că Putin ne-a făcut candidați la aderare, însă el nu are posibilitatea să ne facă și membri UE”, - a scris pe rețelele sociale ex-premierul Ion Chicu. Iar ex-deputatul Veaceslav Platon, fugarul aflat la Londra, a menționat în comentariul său, că “UE a procedat pragmatic: pentru a-și consolida securitatea, ne-a agățat un morcov. Noi și Ucraina prezentăm un tampon între Rusia și UE. Da Georgia se află într-o parte, de aceea a și fost ignorată ”.

Este meritul lui Putin, sau al PAS cu Sandu, dar practic toți comentatorii recunosc că obținerea statutului de candidată la aderare înseamnă noi oportunități financiare. Spre exemplu, pentru autoritățile regionale, căci pentru Moldova se vor deschide noi fonduri europene, deși și acum le avem destule.

Țările care au obținut statutul de candidate pentru aderarea la UE sau cel de candidată potențială, au acces la a.z. instrument de finanțare pre-aderare IPA, pentru sprijinirea reformelor prin acordarea de ajutor financiar și tehnic. Precum și la un șir de fonduri nerambursabile (granturi, care pot acoperi cca 50% din proiect).

În prezent țările-beneficiare folosesc versiunea a treia IPA, aprobată în septembrie, 2021 și prevăzută pentru perioada anilor 2021 -2027. Din beneficiarele acestui mecanism financiar fac parte candidatele pentru aderare la UE, candidatele potențiale, și Islanda. Iar suma totală a cheltuielilor IPA III este de cca 14,2 mlrd. de euro. Printre prioritățile mecanismului IPA este sprijinirea economiei verzi, adică cu emisii de carbon reduse, dezvoltarea infrastructurii sociale în sate (medicina, educația), sprijinirea colaborării transfrontaliere, concurența și creșterea economică incluzivă, a businessului mic și mijlociu, etc. În direcția agrară, există un bloc separat IPA – IPARD, pentru finanțarea căruia către a. 2027 se preconizează alocarea sumei de cca 2 mlrd. de euro.

Portalul ucrainean Страна.ua scrie că e dificil să numești sume concrete, de care ar putea beneficia fiecare țară-candidată în cadrul acestui instrument. Totul depinde de dimensiunea economiei care trebuie ”ridicată” (spre exemplu, finanțarea Macedoniei este de trei ori mai mică ca cea a Turciei) și amploarea problemelor.

Plus la finanțarea suplimentară, a declarat președinta Maia Sandu, Chișinăul oficial contează că obținerea statutului de țară-candidată la aderare “va atrage investiții și va deschide produselor moldovenești accesul pe piețele europene”. Deși în condițiile actuale de creștere a prețului pentru energie țările UE își închid multe întreprinderi, și ar fi foarte naiv să sperăm că ne vor veni careva investiții.

Iar UE, menționează Gazeta.ru, va fi acum mult mai atentă față de evenimentele din Ucraina și Moldova. Acum aceste țări vor fi obligate să raporteze detaliat despre reformele făcute. Și dacă acestea vor fi prea lente, “teoretic, țările-candidate ar putea plăti cu lipsirea de anumite fonduri”. Comisia Europeană va efectua prima evaluare a îndeplinirii condițiilor impuse Ucrainei și Moldovei la finele anului 2022 .

Ne arătăm dispuși “să plătim orice preț?”

N-a reușit Bruxellesul să anunțe că Moldovei i-a fost acordat statutul de candidată pentru aderare, că președintele parlamentului Igor Grosu a și declarat, că țara este gata să adere la sancțiunile occidentale împotriva Rusiei.

“Vom fi solidari cu UE, statutul și aspirațiile noastre europene ne obligă la solidaritate. Desigur, vom adera. Menirea lor este să oprească acțiunile militare. Noi vrem să contribuim la acest lucru prin toate mijloacele diplomatice ”, - a subliniat Grisu, deși anterior ministrul de externe Nicu Popescu declara că țara nu poate accepta întregul pachet de sancțiuni împotriva Rusiei din cauza instabilității sale economice

Despre care sancțiuni este vorba – cele deja în vigoare sau cele noi – Igor Grosu nu a concretizat, dar a menționat că statutul de țară-candidată obligă Moldova să adere la sancțiuni.

Un document oficial, care să o oblige, nu există. Dar există presiunile Bruxellesului și a unor lideri europeni. Spre exemplu, a cancelarului german Olaf Scholz. Pe 10 iunie, în cadrul unei conferințe de presă comune cu președintele Serbiei, ținute la Belgrad, el a declarat că țările care aspiră să adere la UE trebuie să adere la sancțiunile antirusești. Se referă și la cele care “au statutul de candidate pentru aderare la UE”.

Serbia, care deține și ea acest statut, se împotrivește pe toate căile sancțiunilor impuse, și face trimitere la interesele sale sociale și economice. Și Turcia, care deja de 23 de ani așteaptă aderarea la UE, a declarat zilele trecute că nu va adera la sancțiunile împotriva Rusiei – Ankara reiese din propriile beneficii economice. Chișinăul, reieșind din declarațiile spicherului Grosu, nici nu a încercat să-și apere interesele naționale, imediat a fost de acord cu toate. Dacă reieșim din spusele ministrului de externe Nicu Popescu, chiar dacă tema sancțiunile ”este în permanență discutată” de Chișinău și Bruxelles, statutul de țară-candidată nu presupune aderarea Moldovei la sancțiunile împotriva Rusiei. Așa că nu este exclus, că e doar o improvizație a noului lider PAS și spicher al parlamentului, care uneori face declarații reieșind din preferințele proprii, fără a le corela cu interesele poporului moldovenesc și responsabilitatea omului de stat, care ocupă una dintre cele mai înalte funcții de demnitate publică.

Dar Chișinăul nu poate să nu înțeleagă ce amenințări pentru țară prezintă asemenea declarații. Mai ales că Serghei Lavrov, șeful MAE al FR, a declarat că Moscova “va privi real la comportamentul Uniunii Europene și va urmări pașii reali făcuți de ea”, dar și “cum țările-candidate se supun acestor cerințe, ori totuși încearcă să-și manifeste independența ”. Iar ex-președintele Rusiei, adjunctul președintelui Consiliului de securitate al FR Dmitrii Medvedev a menționat, că la moment cei din Chișinău “aleargă înainte locomotivei” în chestiunea aderării la UE, și a scris pe canalul său de telegram, că în acest ritm Moldova se poate pomeni fără resurse energetice.

“În încercarea de a le face pe plac noilor stăpîni, nefiind membră a UE, este gata să adere la sancțiunile împotriva țării noastre. Ei bine, să încerce. Atunci pot fi siguri sută la sută, că nu vor primi de la noi nu numai resurse energetice ”scumpe”, dar de nici un fel ”, - a menționat el în mesaj și a amintit, că în Transnistria locuiesc 220 mii de cetățeni ai Rusiei, dacă “va începe o încurcătură serioasă în jurul anschlussului Moldovei de către România”.

Desigur, e de dorit să avem cu Rusia un dialog pe un ton mai diplomatic, dar este evident că, dacă Chișinăul va introduce sancțiuni împotriva Moscovei, prețul gazelor pentru Republica Moldova va fi cel de piață, indiferent de unde le vom procura – de la Rusia, ca anul trecut, sau de la intermediarii polonezi. Recent, în Europa prețul gazelor a depășit 1,5 mii de eurо pentru mia de metri cubi,– în premieră din martie, curent. Iar în toamnă, conform unor pronosticuri, ar putea ajunge la 2-2,5 mii de euro. În aceste condiții Moldova nu se va isprăvi fără ajutorul UE. Însă țările UE au propriile probleme cu gazele.

The Guardian scrie că în Germania gazele s-ar putea scumpi triplu, din cauza reducerii livrărilor din Rusia cu 40%. Despre aceasta a declarat Claus Muller, șeful agenției federale de rețea a Germaniei, care a prevenit că “este posibilă dublarea sau triplarea prețurilor ”. Iar din datele Bloomberg, din cauza reducerii livrărilor de gaze rusești Europa a trecut la gazele din rezerva de iarnă. Conform stării din marțea trecută, potrivit agenției, depozitele europene de gaze erau pline cam la 52%, dar acum ele se golesc.

În opinia comentatorilor, dacă Rusia va introduce sancțiuni de răspuns în raport cu Moldova, RM are patru căi de soluționare posibile: 1. Radicală – să intre în război de partea Ucrainei, împreună cu UE și NATO și să distragă atenția societății de la viitoarele problemele ale gazelor; 2. Să ceară de la UE bani pentru acoperirea cheltuielilor, cum a făcut anul trecut. Însă se menționează, că este o măsură temporară, deoarece UE nu va subvenționa în permanență problemele energetice ale Moldovei; 3. Să se înțeleagă cu toți actorii internaționali (UE și FR), că Chișinăul “va introduce sancțiuni pur formale, pentru spectacol, ca din punct de vedere informațional să pară o victorie, iar în realitate să nu se schimbe nimic; 4. Să reiasă în exclusivitate din interesele poporului moldovenesc, să negocieze prețuri optime la resursele energetice pentru ambele maluri ale Nistrului, să participe activ la acordarea de ajutor umanitar țării vecine și să păstreze neutralitatea. În această variantă, totul depinde de capacitatea președintei Republicii Moldova de a depăși toate recifele care-i vor sta în cale.

Însă criza de anul trecut a arătat, că în ciuda tuturor cheltuielilor și a problemelor care au urmat, conducerea țării categoric nu dorește să negocieze ceva cu Moscova, iar “Газпром”, cum se vede, nu mai dorește să comunice cu principalul negociator moldovean – vicepremierul Andrei Spînu.

De altfel, Maia Sandu a declarat într-un comentariu privind acordarea statutului de țară-candidată pentru aderare la UE, că “pentru aderare la UE noi suntem gata să plătim orice preț politic” . Să sperăm, că este doar o declarație politică, dar dacă membrii PAS și liderii lui sunt gata să plătească ”orice preț” pentru integrarea europeană, sunt oare gata să o facă și cetățenii simpli, agricultorii și antreprenorii? Nu ar fi oare mai corect ca guvernanții noștri să se concentreze totuși în exclusivitate pe interesele propriului popor, să încerce depășirea acestor timpuri turbulente și să se concentreze pe problemele economice, nu să adere la tot ce li se impune și nu li se impune?

Xenia Florea

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Experții vorbesc despre un posibil deficit de apă în Moldova. Ce ar trebui să facem?
Cartea neamuluiКатрук Валерий
Balade despre strămoșiСандуляк Владислав