Transnistria stiri: 1406
Eurovision stiri: 504

Candidată la aderare. De ce PAS vorbește despre aderarea Moldovei la UE?

29 sep. 2021,, 10:00 (reactualizat 29 sep. 2021,, 18:05)   Analitică
8263 26

Anul 2020. Republica Moldova este membru plenipotențiar al Uniunii Europene. Nu, nu este un scenariu de film-utopie. Este unul dintre angajamentele “Planului-2020”, prezentat de Partidul liberal-democrat în alegerile parlamentare din a. 2014. Iurie Leancă, președintele de atunci al PLDM, spunea că în a. 2015 Moldova va depune cererea de aderare la UE, pe parcursul a doi ani va obține statutul de țară-candidată, iar în a. 2020 va deveni membră cu drepturi depline a comunității europene.

Acum o sarcină similară își propune Partidul ”Acțiune și solidaritate”, pe care oponenții politici îl numesc reincarnarea PLDM ( mulți dintre actualii deputați, miniștri și alți demnitari de la PAS au fost membri ai partidului lui Vlad Filat). Din cele declarate recent de Mihail Popșoi, vicepreședintele parlamentului și președintele fracțiunii PAS, la finalul mandatului de 4 ani actualele autorități moldovene ar putea depune cererea de aderare la Uniunea Europeană.

Marile iluziiale lui Mihail Popșoi

În timpul tandemului Filat/Leancă, care a profitat cu succes de conjunctura internațională ( chiar și demnitarii de la Bruxelles recunoșteau că Moldova încă nu este pregătită), în a. 2014 Moldova a obținut regimul fără vize și acordul de asociere cu Uniunea Europeană. Tandemul Sandu/PAS vrea să devină forța politică, care va face din Republica Moldova țara-candidată la aderare. “O altă șansă nu vom avea”, - a declarat M.Popșoi în emisia AVA TV.

Din spusele președintelui fracțiunii parlamentare a Partidului “Acțiune și solidaritate”, există premise pentru ca în cazul unei realizări reușite a planului de reforme preconizat, la finele mandatului, peste patru ani, autoritățile actuale să depună cererea de aderare la Uniunea Europeană. Mai ales că “oficialii europeni serioși” din Bruxelles și alte capitale europene se arată binevoitori față de Chișinăul oficial de azi. Mai exact, “privesc Moldova foarte optimist, reieșind din conjunctura politică”


“În cel mai scurt timp, în perspectivă medie și de durată, noi trebuie să demonstrăm că nu este un simplu credit de încredere, că noi chiar îndeplinim cele promise, înainte de toate cetățenilor Moldovei. Și aceasta va fi un ajutor serios pentru a apropia integrarea europeană a țării ”, - a spus M.Popșoi.

Desigur, precedenta putere a discreditat însuși conceptul euro-integrării, dar partidul “Acțiune și solidaritate”, potrivit reprezentantului său, îl va curăța și reanima.

“Nu dorim să ne creăm mari iluzii, dar este ceva real și va depinde doar de rezultatele noastre. Cetățenii ne-au oferit o a doua șansă, și UE la fel este gata să ne acorde această a doua șansă. A treia s-ar putea să nu mai fie. De aceea trebuie să profităm de ea, am certitudinea că cetățenii Moldovei înțeleg acest lucru și sper că pe parcursul acestor ani cetățenii vor vedea schimbări reale. Dar depinde nu doar de noi. Depinde de fiecare cetățean, deoarece numai împreună vom putea soluționa toate problemele, inclusiv sporirea calității economiei, combaterea pandemiei etc. ”, - a spus politicianul.

Ce rezultă din acest discurs al vicepreședintelui partidului “Acțiune și solidaritate”? Că tot ce face sau va face PAS în următorii patru ani va fi în numele euro-integrării. Cu acest cuvînt magic, PAS poate justifica orice – inclusiv pașii necugetați, lipsiți de profesionalism și nu tocmai legali. La urma urmei, benzina de 1 euro per litru este și ea, într-un fel, o normă europeană .

Cetățenii republicii au mai fost rugați să nu împiedice ”facerea de bine”. Să mai strîngă odată cureaua și să nu se revolte pentru noile dificultăți temporare, cum ar fi: scumpirea carburanților și a energiei, după care la sigur vor urma scumpiri în lanț, un nou lockdown, testarea pe cont propriu a bugetarilor nevaccinați, introducerea certificatelor - covid, o posibilă trecere a unor subdiviziuni ale CFM în proprietate privată etc. Pentru că, potrivit lui M. Popșoi, “schimbările reale, pe care PAS preconizează să le facă în următorii patru ani în numele luminosului viitor european, depind de fiecare cetățean.

Ei, și încă un lucru evident: fiind conștienți, că din cauza acțiunilor nevoit nepopulare sau necugetate ale autorităților, precum și a conjuncturii internaționale economice, financiare și pandemice nefavorabile, ratingurile președintei Maia Sandu și a partidului său pot scădea, PAS a și pregătit un mesaj luminos pentru următoarele alegeri parlamentare. Foarte posibil ca anume în ajunul alegerilor prezidențiale din a. 2024 sau a celor parlamentare din a. 2025 șefa statului și prima ministră vor semna și vor expedia Bruxellesului cererea de aderare a Moldovei la Uniunea Europeană.

Să chibzuim în trei

Mai există un motiv pentru care la Chișinău s-au reluat discursurile privind depunerea cererii de aderare la UE “peste patru ani”. În a. 2024 intenționează să depună asemenea cereri Georgia și Ucraina.

În Georgia, cu promisiunea de a depune în a.2024 cererea de aderare a mers în alegerile parlamentare de anul trecut partidul “Visul georgian”, ajuns la guvernare. La 6 ianuarie, curent premierul Ghiorghi Gackharia a confirmat acest plan, iar la 19 ianuarie Sebastian Molineus, director regional al Băncii Mondiale pentru Caucazul de Sud, a anunțat, în cadrul unei întrevederi cu acesta, că BM este gata să sprijine Georgia în ce privește pregătirea cererii oficiale de aderare la UE către a. 2024. În iunie, la cea de-a șaptea aniversare a semnării acordului de asociere cu UE, premierul în acțiune Iraklii Garibașvili a mai declarat odată de la tribuna parlamentului, că Tbilisi nu și-a schimbat planurile pentru a.2024 .

Kiyv oficial a anunțat că în a.2024 intenționează să depună cererea de aderare la UE încă mai înainte – la începutul anului 2019. Atunci, în cadrul forului “De la Root la Bruxelles. Mergem pe propria cale ”, președintele Piotr Poroșenco a sonorizat această idee pentru prima oară. Iar succesorul lui, Vladimir Zelensky, a procedat ingenios: în timpul întrevederilor avute cu liderii țărilor UE el a început să le propună spre semnare o declarație de sprijinire a aderării Ucrainei la Uniunea Europeană.

Nu se știe cu exactitate dacă cineva a semnat acest document. În aprilie, curent în timp ce îl invita pe Emmanuel Macron, președintele Franței, să participe la această acțiune, Zelensky a susținut că “mai multe țări și-au pus semnătura ”. “Noi nu așteptăm ca totul să se facă pentru noi. Noi am făcut o declarație pe care o încheiem cu țările-partenere, țările membre UE, prin care o țară sau alta semnează cu noi o declarație privind sprijinirea Ucraina în tendința ei de a fi membră UE ”, - a explicat președintele ucrainean.

Deoarece în mai,curent Republica Moldova, Ucraina și Georgia au creat formatul de cooperare consolidată “Associated Trio”, pentru a-și coordona acțiunile pe calea integrării europene, Chișinăul oficial așa sau altfel va trebui să depună cererea de aderare la UE, dacă Tbilisi și Kiyv vor decide să o facă în a. 2024.

Mai ales că practica demonstrează că cererea comună a mai multor țări din regiune privind integrarea în UE este una mai realistă ca inițiativa unei țări luate aparte. Cererea comună , de regulă, are o pondere mai mare . Anterior, cu cereri aparte au ieșit doar Grecia și Croația. De altfel, procedura aderării în comun are nu doar plusuri, ci și minusuri. În Georgia, spre exemplu, există temerea că inițiativa în comun cu Ucraina și Moldova poate încetini procesul de integrare europeană a țării: în opinia oficialilor europeni, în implementarea reformelor Georgia depășește mult Ucraina și Moldova, și dacă Comisia Europeană va examina cererea în comun a acestor trei țări, Georgia va fi nevoită să aștepte ca și Ucraina, și Moldova să înceapă reformele, care în Georgia deja au loc.

Dacă reieșim din declarația lui Mihail Popșoi , și Chișinăul oficial intenționează să apară în fața Bruxellesului într-o lumină mai favorabilă, comparativ cu Tbilisi și Kiyv.

“Nu vrem să creăm mari iluzii, însă este un lucru real, care va depinde de rezultatele noastre. Noi vrem că traducem în viață aceste planuri și am certitudinea, că UE va avea față de noi aceeași deschidere, căci este și în interesul UE să arate că ei pot ajuta real țările să schimbe situația în care se aflau. Vedem că în cazul Ucrainei este mai greu, dar există un anumit progres. Și Georgia are propriile probleme, noi putem încerca să devenim din nou lideri ”, - a menționat politicianul, vorbind despre intenția de a depune cererea de aderare la Uniunea Europeană spre finalul mandatului de 4 ani.

Iată ce prietenie euro - integrațională cruntă au aceste țări.

Ce ne costă să depunem o cerere

În principiu, depunerea cererii de aderare este o procedură destul de simplă.

Cu semnătura primei persoane în stat (uneori documentul este semnat și de primul ministru) scrisoarea-cerere este expediată Consiliului Europei. Comisia Europeană examinează cererea, în baza avizului ei statele-membre adoptă o decizie prealabilă de a oferi sau nu solicitantului statutul de candidat la aderare. Iar mai departe, potrivit ziarului “Новая газета. Балтия”, încep dificultățile.

Solicitantul primește spre completare un chestionar, prin care este determinat nivelul de pregătire politică, economică, administrativă a țării pentru aderare. Completarea lui, de regulă, durează trei luni. Numărul întrebărilor variază de la o țară la alta. Spre exemplu, chestionarul croat conținea 4 560 de întrebări, cel muntenegrean - 2 178. În baza răspunsurilor primite, Comisia Europeană mai pregătește un aviz – deja în baza răspunsurilor date de țara-candidat.

La general vorbind, pentru a obține statutul de candidat, statul-solicitant trebuie îndeplinească trei criterii, numite “de la Copenhaga”: 1) În țară trebuie să existe instituții puternice, care asigură democrația, supremația legii, drepturile omului și apărarea minorităților. Și nu e suficient doar să anunți , să zicem, că a fost reformată justiția și din data cutare sistemul justiției este independent. Nu este suficientă o reformă formală – este apreciată performanța ei, în special.

2) Țara trebuie să aibă o economie de piață, capabilă să concureze pe piața UE;

3) În țară trebuie să fie aplicate legile și normele europene, ce țin de problemele politice, economice și financiare.

“Новая газета. Балтия” scrie, că după procesarea chestionarelor și emiterea următorului aviz al Comisiei Europene, începe etapa cea mai complexă și crucială – negocierile. Este studiată legislația țării respective, pentru a se asigura că aceasta este conformă celei europene. Și dacă nu toate legile corespund acestei cerințe, este stabilit un termen, în care țara-candidată trebuie să-și ajusteze legislația cu cea europeană. De regulă, asta durează un timp îndelungat.

Apoi este perfectat un document enorm, care conține 35 de capitole, și fiecare trebuie să fie ”închis” cu succes. UE poate reveni în mod repetat la dezbaterea unor capitole. În rezultat, de la obținerea statului de candidat la aderarea propriu-zisă pot trece decenii întregi. Spre exemplu, Muntenegru a depus cererea de aderare la UE în a. 2008 . Pentru a obține statutul de candidată a avut nevoie de încă doi ani, negocierile privind aderarea oficială au început încă în a.2012, dar deocamdată Muntenegru a putut ”acoperi” doar 3 din cele 35 de capitole ale principalului document de aderare.

Serbia și-a depus cererea în a. 2009, statutul de țară-candidată l-a obținut în a. 2012, în 2017 euro-comisarul Johannes Hahn a declarat, că Serbia poate deveni membră cu drepturi depline a UE către a. 2025, dar nu este sigur. Și iată că recent (la 15 septembrie) Gunnar Beck, deputat în Parlamentul European, a spus că aderarea Serbiei și a Muntenegrului la UE în a.2025 este “un plan extrem de ambițios” și că e puțin probabil să se facă “așa de repede”.

Despre mulți ani-luminăde UE

Dar anume regiunea Balcanilor (Serbia, Muntenegru, Albania, Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina, Kosovo) spre deosebire de cea a Mării Negre (Ucraina, Moldova, Georgia) este considerat teritoriul candidaților potențiali pentru aderarea la UE. Și tot așteaptă deja mai bine de un deceniu. Iar în cazul “Associated Trio”, oficialii europeni pe unde prin aluzii, pe unde direct vorbesc despre aceea, că în viitorul apropiat aderarea lor la UE este imposibilă.

Astfel, în luna mai a anului curent , la conferința ”Drumul Georgiei spre UE: ce urmează ?”, Marina Kaljurand, șefa delegației Parlamentului European pentru țările Caucazului de Sud, a declarat direct, că Georgia nu poate obține un ”da” la cererea de aderare la UE în a. 2024 .

“Voi spune deschis și sincer – în EU nu există un consens în problema extinderii UE. Asta este realitatea. Există multe state care se pronunță contra extinderii comunității. De aceea eu nu aș acorda așa de multă atenție chestiunii privind aderarea, căci în viitorul apropiat aceasta este imposibilă. Cred că este importantă reducerea ambițiilor poporului georgian, deoarece în a.2024 nu veți obține un “da”. Mai bine reduceți așteptările și priviți realitatea ”, - a menționat ea. Iar printre țările din “Associated Trio”, amintesc, Georgia în opinia oficialilor europeni a înaintat cel mai mult pe calea ”reformelor”.

Iar Kersti Kaljulaid, președinta Estoniei aflată la încheierea mandatului, nu a recurs la politețuri diplomatice , și la 10-11 septembrie la Yalta, în cadrul forului Strategiei europene YES-Brainstorming a spus, că nici Ucraina, nici Moldova, nici Georgia nu au făcut nimic pentru a îndeplini angajamentele de la Copenhaga, obligatorii pentru aderarea la UE, și că de aderare le despart ”ani-lumină”. Potrivit ei, numai momentele pregătitoare , în cazul acestor țări, vor dura cel puțin 20 de ani.

De altfel, este puțin probabil ca autoritățile de la Kiyv, Chișinău sau Tbilisi să privească așa de departe. În Moldova și Ucraina în a.2024 se vor desfășura alegeri prezidențiale (PAS trebuie să se pregătească și pentru parlamentarele din a. 2025), iar Georgia în a. 2024 va alege un nou parlament. Partidele pro-europene, care guvernează aceste țări, au nevoie de un mesaj puternic pentru electorat. Spre exemplu, depunerea cererii de aderare la UE.

Așa că Partidul “Acțiune și solidaritate” , către a.к 2024, ar putea aplica perfect ”logica lui Ghimpu” : în a. 2015 Chișinăul oficial, așa cum a promis premierul Leancă, apoi și președintele Nicolae Timofti, intenționa să depună cererea de aderare la UE. Dar și-a schimbat părerea. Unu – pentru că UE i-a recomandat Moldovei să păstreze o atitudine realistă. Doi – pentru că a izbucnit scandalul cu furtul miliardului din sistemul bancar. Mai pe scurt, cum a declarat Valeriu Streleț, pe atunci deputat PLDM, “Bruxelles a semnalat că nu face să ne grăbim, căci cererea poate fi respinsă ”. Însă Mihai Ghimpu, liderul Partidului liberal, insista în continuare.

“Una e să depui cererea, alta – cînd va fi ea examinată. Există țări, care au depus cererea mulți ani în urmă, dar aceasta încă nu a fost examinată. Dacă Moldova va depune actele, asta va însemna o responsabilitate mai mare pentru implementarea reformelor”, - a spus Ghimpu și a dat de înțeles, că depunerea cererii de aderare la UE va aduce partidelor aflate la putere anumite dividende politice.

Xenia Florea

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?