X 
Transnistria stiri: 1356
Eurovision stiri: 497

​Cafenele, muzee, obiecte de artă, stomatologi. Ce are Chișinăul atractiv pentru oaspeții din străinătate?

5 aug. 2019,, 17:53   Societate
8637 2

Posibil, blogherul britanic care cu ceva timp în urmă a publicat imagini cu peisaje îngrozitoare din Chișinău, fără să vrea, a făcut ca autoritățile locale, activiștii civici și toți cei care își iubesc orașul să înțeleagă că este nevoie urgentă să se schimbe ceva. Dar ce și cum? Cum să facem atractivă capitala moldovenească pentru oaspeții de peste hotare? Întrebarea face parte din topul celor mai discutate în ultimul timp – în pofida existenței numeroaselor teme cu caracter politic.

«Vioara și cam nervos »

Înainte de a demisiona, Ruslan Codreanu, - ex-primarul interimar al capitalei,- a abordat problema dată în cadrul unei consfătuiri la primăria Chișinău. Organizații obștești și grupe de autori au prezentat suficiente proiecte, chiar foarte creative. Spre exemplu, crearea în oraș a unor mini-zone pentru selfi, cinci la număr. Se preconiza și instalarea, în aceste zone, a denumirii orașului ”Chișinău”, executată la o scară gigantică, cu iluminare nocturnă, și un ceas solar, și o tablă de șah din granit cu figuri de doi metri, și un monument metalic al viorii, și ”podul îndrăgostiților” cu imaginea unei inimi, la care toată lumea să se poată fotografia.

Însă, numeroși comentatori au menționat pe rețelele sociale că aceste proiecte pot prezenta interes doar în cazul în care turiștii străini vor decide să viziteze capitala Moldovei expres pentru a se fotografia. Unde mai pui, că și originalitatea acestor idei este îndoielnică. Și ceasul solar, și ”podurile îndrăgostiților”, și monumentul violoncelului – așa sau altfel, toate acestea deja există în alte orașe. Iar dacă e să vorbim despre componenta financiară, se preconiza participarea unor sponsori, deci – finanțarea acestor idei este o chestie foarte șubredă.

Ceva mai realist părea proiectul unui traseu turistic al excursiilor de weekend cu troleibuzul, în care stația terminus să fie pivnițele Cricova. Însă degustarea vinurilor, fie și foarte renumite și de calitate, este ceva specific, nepotrivit pentru familiile cu copii sau persoanele care nu beau.


Dacă teatrul începe de la garderobă, atunci fluxul turistic începe de la cumpărarea biletului. Și aici doritorii de a ne vizita orașul se confruntă cu primul obstacol: biletele foarte scumpe. Se știe că biletele de avion cumpărate la Chișinău costă mult mai scump ca decolările din Iași, București, Kiev sau Odesa, de aceea mulți pasageri se văd nevoiți să zboare cu escale. Răspunsul la întrebarea unde vor prefera turiștii europeni să meargă – spre exemplu, la Roma cu un zbor low kost contra 25 euro, sau la Chișinău contra 250 euro, este evident.

Următorul pas – cazarea. Vizitatorii Chișinăului consideră exagerate fără temei prețurile afișate de hotelurile și chiar de hostelurile locale,unde locurile ar trebui să fie ieftine prin definiție.

Evident, contează aspectul în sine al orașului. Drumuri și trotuare sparte, monumente de arhitectură delăsate ( chiar în inima capitalei), haosul în transport – toate reduc din atractivitate. Puțin probabil ca unui turist să-i placă hotelul ”Național”, devastat în plin centru al orașului, ruinele observatorului– în centru și ele, monumentele de arhitectură care se distrug. Greu de spus în ce măsură o nouă sculptură în forma unei viori gigantice ar putea atenua aceste impresii.

«Ruso turisto»

Înainte de a discuta modalitățile de sporire a atractivității capitalei moldovenești, cred că e bine să răspundem la întrebarea: pentru ce? Adică, pentru ce să facem ca orașul să fie atractiv pentru turiști? Dacă pentru a obține cît mai mulți bani din asta – este una, dacă pentru a obține faima unui loc unic și interesant – alta. Dacă abordăm atractivitatea turistică ca pe un efect secundar al atractivității vieții pentru noi înșine – este cu totul altceva. Scopurile diferite dictează abordări diferite. Dar chiar și cele mai curate străzi și cele mai interesante construcții arhitecturale nu vor spori atractivitatea orașului, dacă acestuia îi va lipsi atmosfera de confort și bunăvoință.

În mare parte, numărul celor dispuși să vină în Moldova ar putea fi completat de turiștii ruși, care încă mai țin minte că altă dată făceam parte din același spațiu. Însă ei au fost mult timp nedoriți la noi, nu se uită faptul că într-o vreme rușii pur și simplu nu erau admiși în țară: erau stopați în aeroport și trimiși înapoi – politicieni, artiști, jurnaliști, militari, businessmeni… Clar lucru, ulterior omul va cugeta de treizeci de ori înainte de a decide să ne viziteze republica ospitalieră. Acum va trebui să depunem efort pentru a întoarce acest segment.

O altă piatră de încercare – limba. Chișinăul este o capitală europeană, de aceea cunoașterea uneia dintre cele șase limbi internaționale ale ONU este obligatorie, cel puțin pentru personalul hotelurilor și restaurantelor, taximetriști, lucrătorii din transportul public, asistența medicală și poliție – adică structurile și serviciile la care poate apela un străin.

Se știe, că în lume există șase asemenea limbi: engleza, spaniola, chineza, araba, rusa și franceza. Evident, rușilor și oaspeților din țările CSI le este cel mai ușor să vorbească rusește (în Moldova această limbă încă mai are statut de limbă de comunicare interetnică). Și ce să facă ei, dacă în capitala moldovenească cineva demonstrativ refuză să comunice în limba ”mare și puternică” ? (Nu-s rare asemenea cazuri). Bine că mulți dintre ei au experiența călătoriilor și pot trece lesne la engleză, însă pe aceasta din urmă nu o posedă foarte bine conaționalii noștri. Așa că, dacă vrem cu adevărat să fim o capitală internațională, treptat va trebui să devenim poligloți.

Un oraș creativ

Și partenerii noștri externi au încercat să facă din Chișinău un oraș atractiv. A existat chiar programul ”Cultură și creativitate”, lansat de UE și Parteneriatul Estic. El propunea crearea unor huburi creative. Adică, a unor spații în care oamenii de creație ar putea munci și colabora în cadrul unor idei și proiecte, și în care au loc diverse evenimente interesante. Se presupunea că acest loc va deveni un spațiu-cheie în care apar și găsesc implementare ideile utile orașului. La nivel european, un succes în acest sens este«Creative Poligon Centre» în Slovenia. Este un centru creat în incinta unei foste fabrici de tutun, care include numeroase laboratoare, o galerie artistică, o sală de conferințe, un atelier foto, o cafenea, un magazin, o bibliotecă, etc. La Chișinău, un exemplu de acest fel este iHUB, deschis în incinta Universității tehnice din Moldova, dar nu putem spune că turiștii străini îl vizitează activ

Autorii programului propuneau organizarea unui mare număr de diverse festivaluri care odată cu fluxul de turiști asigură un flux de bani și creează o imagine pozitivă a orașului la nivel internațional. La Chișinău nu există probleme în privința festivalurilor – avem numeroase festivaluri muzicale, teatrale, gastronomice. Ce-i drept, la un nivel internațional înalt are loc doar Ziua vinului, unică, celelalte au un caracter local și nu abundă de idei creative deosebite.

Turiștii mai pot fi atrași și de maratoanele sportive, - recomandă autorii programului «Cultură și creativitate». Și ele există în palmaresul capitalei noastre. Este altceva, că majoritatea cetățenilor simpli se arată foarte nemulțumiți de faptul că pe timpul maratonului alergătorii sau cicliștii blochează centrul capitalei pentru întregul weekend și atunci cineva sărbătorește, iar altcineva – se chinuiește. Ca alternativă, activiștii civici propun ca în locul unde a fost stadionul republican să fie edificată nu ambasada americană, ci un complex sportiv nou, unde asemenea evenimente ar putea avea loc fără a paraliza străzile orașului.

Puncte de atracție ale orașului, - continuă enumerarea autorii proiectului, - pot deveni cafenelele ”excepționale”. Adică, cele unde poți savura nu numai o cafea, dar și o atmosferă originală, deosebită. Aceasta poate fi creată și de un design stilat, de un concept, și de evenimentele organizate în aceste cafenele.

Ca variantă, se propune popularizarea simbolului orașului.

«Un oraș creativ trebuie să aibă propriile simboluri, fie o statuie celebră sau un fel de bucate, un gen de sport local sau un gen specific de activitate. Spre exemplu, mai multe orașe europene pot fi recunoscute grație faptului că ele reprezintă ”un oraș în oraș”. Ca regulă, acesta poate fi o cetate medievală sau un cartier urban vechi, evidențiat într-un fel aparte.

Chiar dacă Chișinăul nu are cetăți medievale, noi avem centrul istoric al orașului, care poate fi numit ”orașul vechi”. Aceste locuri au o importanță deosebită, deoarece anume încoace se îndreaptă turiștii. Cu regret, la acest capitol Chișinăul are multe probleme. ”Orașul vechi” nu dispune de propria infrastructură și de o atitudine grijulie față de monumentele arhitecturale, - din contra, majoritatea lor au un aspect dărăpănat, chiar dacă formal statul le protejează (ne-o mărturisesc tăblițele instalate pe aceste ruine).

Autorii programului «Cultură și creativitate» mai atenționează și asupra variantei de popularizare a bicicletelor. Aici contează mai multe elemente: locuri de parcare, benzi de circulație, infrastructura, nivelul înalt de cultură și educați a participanților la traficul rutier. Iată și avantajele ce pot apărea cu dezvoltarea transportului pe două roți: mai multe biciclete – mai puține automobile și deci – mai multe străzi libere, mai multe zone pietonale; circulația cu bicicleta poate fi folosită pentru organizarea unor rute turistice speciale în raza orașului; bicicleta este un motiv tematic perfect pentru diverse evenimente, festivaluri, iarmaroace; orașul în care locuitorii circulă cu bicicleta este o localitate prietenoasă pentru turiști, dat fiind că le permite acestora să cunoască orașul ”personal”; acest fapt poate stimula dezvoltarea altor genuri de activitate în sfera dată: închirierea, comercializarea și repararea bicicletelor.

Imaginea irepetabilă a orașului, cred autorii programului, se datorează și dezvoltării artei stradale, care presupune diverse expoziții stradale.

«Ospitalitatea este o deprindere »

La Chișinău doar se încearcă abordarea sistemică a problemei atractivității orașului, iar cei din capitala Tatarstanului, spre exemplu, deja au găsit cum să atragă turiștii – ruși și străini – la Kazan.

De ajutor le va fi proiectul IHelp Kazan, unul dintre componentele programului de dezvoltare a turismului în următorii trei ani, aprobat de primăria orașului. Împreună cu Centrul de dezvoltare a turismului din Tatarstan, autorităților orășenești își propun să formeze comunitatea locuitorilor ospitalieri ai orașului.

I Help Kazan este primul proiect de acest fel în Rusia. Sensul lui este instruirea gratuită a locuitorilor activi ai orașului în probleme de istorie a orașului, limbi străine, bazele deservirii turistice și alte deprinderi, care pot contribui la crearea unui oraș atrăgător și confortabil pentru turiști. Iată ce spun autorii proiectului: «Ospitalitatea este deprinderea de a fi binevoitor față de turiști. Un zîmbet, un sfat, atenția față de omul care este oaspetele orașului tău. Orașul nu poate deveni atrăgător grație drumurilor bune și monumentelor îngrijite. El poate deveni așa doar datorită locuitorilor lui ». De aceea toată lumea – taximetriștii, restauratorii și hotelierii, familiile tinere care își plimbă copii în parcuri, bunicile și buneii, businessmenii și militanții civici – trebuie să participe la proiect.

Pentru participarea la fiecare program locuitorii obțin puncte, pe care le pot schimba pe suvenire de brand — tricouri polo, genți de plajă, insigne, bilete gratuite la evenimentele orășenești, excursii.

Programe și organizații de voluntariat de acest fel există în multe centre turistice mari ale lumii – la New York, Amsterdam ș.a.

În căutarea punctelor forte

În ultimul timp a sporit interesul chișinăuienilor pentru orașul natal, istoria, prezentul și viitorul lui . Aceasta se vede din discuțiile active pe rețelele sociale, din fotografiile, textele și video-urile publicate, consacrate istoriei Chișinăului, din sporirea numărului de chișinăuieni care vizitează excursiile prin oraș, din căutarea unor idei noi de dezvoltare și din dispoziția generală ce ține de speranța revenirii la cele mai bune tradiții urbane.

Și Alexandr Stucalov, care se auto-numește ”chișinăuian, basarabean, cetățean al Moldovei și cafegiu” s-a întrebat cum să facă orașul mai atractiv.

«Dragi chișinăuieni, care locuiți la Chișinău sau în alte orașe și țări! Propunerile voastre cum să transformăm Chișinăul într-un oraș turistic. Pentru ca oaspeții orașului nostru și al vostru, la plecare, să recomande prietenilor lor acest oraș însorit și verde, cu oameni binevoitori. Aștept ideile voastre la această temă», - a scris el recent pe o rețea socială. Au urmat nenumărate ecouri și propuneri.

«Să fim realiști. La Chișinău există vin bun și ieftin, bucate gustoase și nu foarte scumpe, stomatologi suficient de buni. Celelalte atractivități pot fi lesne plasate în spațiile dintre vinării, restaurante și cabinetul stomatologului. Suficient pentru 4-5 zile. Altceva un turist obișnuit nu mai poate face », - spuneau scepticii.

«Este clar că orașul, ca și multe altele, nu este ideal. Dar dacă el va avea mai multe locuri interesante, în care poți admira ceva, cunoaște ceva nou, - el va prezenta interes!» - exclamau utilizatorii mai optimiști. Și imediat veneau cu propuneri: «Poate fi orice. De la un muzeu minuscul, dar interesant cu istoria lui unică, la o cafenea neobișnuită, cu o specializare îngustă. Și ar mai fi de dorit un loc, în care să fie expuse lucrările pictorilor sau ilustratorilor din Moldova, nu numai ale celor cunoscuți, care și așa-s renumiți, dar și ale celor simpli și nu prea, cunoscuți în cercuri mici, talente absolut noi în diversitatea lor. Cu datele de contact a oamenilor de artă, ca aceștia să poată fi abordați în scris, la telefon pentru a comunica cu privire la creație ».

Alții spuneau că lipsește aportul fiecăruia dintre cei care iubesc Chișinăul, - nu neapărat bănesc. «Cu vecinii, am amenajat în curte un scuar, îl îngrijim, adunăm gunoiul. Cunosc oameni care au pictat ceva, au instalat bănci… Mărunțiș, dar din asemenea mărunțișuri se formează fața orașului», - povesteau utilizatorii.

Vladislav Dumanov, președintele clubului retromobilelor din capitală, consideră că unul din punctele atractive ale orașului nostru ar putea deveni muzeul mașinilor retro.

«Punctul forte al Moldovei îl constituie inginerii. Moldova este renumită nu numai grație vinurilor și produselor agricole, dar și grație minților lucide care cunosc perfect tehnica și pot face, cu propriile forțe, lucruri pentru care alții cheltuiesc sume enorme», - a relatat Dumanov pentru mass-media din Moldova.

Potrivit lui, acești oameni din vechituri și fier uzat au restabilit replicile multor automobile din anii 30. «Ne-am propus să creăm un muzeu tehnic, unde restauratorii și-ar putea expune automobilele. Deocamdată acestea stau în garajele lor personale, dar noi sperăm că va exista un platou unic, pe care am putea expune tot ce avem, care va fi păzit și principalul – la care vor fi organizate excursii», - și-a explicat el ideea.

«Să nu tindem spre urbanizare, să păstrăm și să înmulțim avantajele de care dispunem, - consideră culturologul Irina Portnaia. – Clima temperată, multă verdeață (deocamdată multă, însă dacă arborii mari vor fi tăiați cu aceiași viteză, acest avantaj al nostru va dispare rapid), numărul mic de etaje, arhitectura deosebită, dimensiunile mici – într-o oră poți străbate orașul dintr-un capăt în altul, iar de la o sală de teatru sau de concert la alta poți merge la pas ».

Un alt plus evident este bucătăria moldovenească. «Este unul dintre avantajele incontestabile, pe care băștinașii nu-l iau în considerare, ca pe ceva de la sine înțeles. Dar e suficient să comunici cu persoanele venite din alte țări și te convingi că bucătăria noastră este mai interesantă și mai diversă ca cea din multe țări dezvoltate », - spune culturologul.

Consilierul municipal Vasili Chirtoca propune proiecte de transformare a unor cartiere ale orașului vechi în ”sătucuri” pietonale, cu clădiri de un etaj-două (monumentele arhitecturale să fie păstrate, restul să se construiască) și parcări subterane, cu propriul sistem de străzi, stradele, piețe și scuaruri. În aceste ”sătucuri” pot fi amplasate numeroase hoteluri, restaurante mici, muzee, cafenele și alte locuri creative. Tot el propune ca ”Teatrul verde” să fie reconstruit și transformat în într-un loc frumos, acoperit cu o construcție unică , pentru organizarea evenimentelor cu participarea unui număr mare de oameni. Parcările pentru automobile să fie amplasate de-a lungul străzii Vasile Lupu, de unde spre ”Teatrul verde” ar circula electrobuze mici. Ce-i drept, pentru realizarea unor așa proiecte va fi nevoie de investiții mari, inclusiv cheltuieli pentru asigurarea cu locuințe a oamenilor care stau acum în case degradate. Vasili Chirtoca consideră că orașul Chișinău este unul bine planificat și frumos, dar delăsat, cu un potențial turistic mare. Dar fără infrastructura turistică turismul este imposibil, de aceea avem nevoie de proiecte elaborate de oraș, iar investițiile ar putea fi private și se vor răscumpăra rapid. Pentru început, în opinia consilierului municipal, la primărie trebuie creat Departamentul pentru dezvoltarea turismului, la care să fie selectați cei mai creativi participanți la aceste discuții.

Pe scurt, dacă cu ceva ani în urmă aspectul și perspectivele orașului natal provocau locuitorilor lui doar tristețe și disperare, acum se face tot mai simțit entuziasmul și dorința de a schimba lucrurile spre bine. Evident, Chișinăul nu va mai putea fi cel de altă dată – orașul iubit al copilăriei noastre. Dar el are șansa să devină altfel, nou, orașul iubit al copiilor noștri. Pentru ca ei să nu-și dorească să plece de aici, iar oaspeții, - din contra, - să-și dorească să revină la noi.

Svetlana Derevscicova

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?