X 
Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

Ca să ajungi la pensionare

8 feb. 2021,, 18:00   Analitică
12090 4

La mijlocul lunii decembrie,trecut, parlamentarii au adoptat cu majoritate de voturi amendamentele la Legea nr.156 din 14 octombrie,1998 «Privind sistemul public de pensii », conform cărora vîrsta de pensionare va reveni la nivelul aplicat înainte de ianuarie,2017(57 ani pentru femei și 62 ani pentru bărbați) – anul în care a început implementarea reformei pensiilor. Pentru documentul, votat în două lecturi concomitent, au votat 54 – cei din fracțiunea Partidului socialiștilor și grupul ”Pentru Moldova”.

Vîrsta de pensionare a fost eliberată

Amintim că înainte de a.2017 femeile se pensionau la 57 ani, bărbații – la 62. În timp ce la putere se afla guvernul Filip, sub presiunea Fondului monetar internațional majoritatea legislativului precedent a votat pentru implementarea reformei pensiilor în țara noastră, cu începere din 1 ianuarie, 2017. Legislația renovată prevedea că vîrsta de pensionare urmează a fi egalată pentru femei și bărbați, și majorată la 63 ani. Pentru a atinge acești indici, din 1 iulie a început majorarea treptată: pentru femei – cu 6 luni, pentru bărbați – cu 4 luni. Astfel, vîrsta de pensionare a bărbaților a fost atinsă către 1 ianuarie, 2019, iar în cazul femeilor cei 63 de ani urmau să se acumuleze către 1 iulie, 2028. Excepție făceau femeile care au născut și educat cinci și mai mulți copii pînă la 8 ani (lor legea le permitea pensionarea la 60 de ani), și persoanele care au activat la întreprinderi cu condiții de muncă grele și deosebit de nocive (pentru ele era prevăzută pensionarea la 55 de ani).

Reforma mai prevedea, la numirea pensiei, o vechime în muncă de 43 ani și pentru femei, și pentru bărbați. Pentru bărbați aceasta era stabilită din iulie,2018, pentru femei – 1 iulie,2024.

În cadrul dezbaterilor pe marginea acestei chestiuni în decembrie, 2016 PSRM, aflat atunci în opoziție, a criticat dur reforma propusă de majoritatea liberal-democrată. Socialiștii au explicat dezacordul lor cu aceste inovații prin nivelul de trai al cetățenilor Moldovei, mulți dintre care așa și nu ar fi ajuns să se pensioneze.


Însă majoritatea aflată la guvernare nu a ascultat fracțiunea socialiștilor. Erau în Joc 182 milioane de dolari, promiși de FMI în schimbul reformei în cauză. Nici protestele oamenilor în etate, scoși în stradă de Uniunea pensionarilor din Moldova și revoltați de faptul că în timpul campaniei electorale candidații au promis să nu majoreze vîrsta de pensionare, dar ajunși la putere nu și-au respectat promisiunea, nu i-au oprit pe guvernanți.

Reforma anulată

Timp de patru ani reforma era treptat implementată, vîrsta de pensionare creștea, și multă lume a pierdut speranța că procesul ar putea fi stopat, nemaivorbind de o reîntoarcere a lui. Încercările fracțiunii parlamentare a PSRM de a anula reforma nu au avut succes în această perioadă. Numai în decembrie,2020 a apărut cvorumul necesar revizuirii legislației pentru a reda pensionarilor posibilitatea de a merge mai devreme la odihna binemeritată.

Deputatul socialist Vladimir Odnostalco, care a prezentat proiectul anulării reformei pensiilor, a amintit că în a.2016 PSRM a prevenit, că implementarea reformei pensiilor nu va îmbunătăți, ci va înrăutăți situația în domeniul dat.

– Republica Moldova este liderul speranței de viață reduse a pensionarilor, – a declarat V.Odnostalco. – În medie, bărbații trăiesc nu mai mult de patru ani după pensionare, femeile – ceva mai mult. Reieșind din numărul mare de adresări ale cetățenilor, care cer revizuirea vîrstei de pensionare, ne-am apucat de rezolvarea acestei probleme. În a.2016, la adoptarea legii despre majorarea vîrstei de pensionare, noi am criticat această reformă și am prevenit, că va fi doar mai rău.

Despre aceea de ce a apărut necesitatea elaborării acestui proiect de lege se spune în nota informativă care însoțește documentul.

«Sistemul asigurărilor sociale este chemat să asigure o protecție suplimentară din partea statului acelor persoane, care achită contribuții la bugetul public un timp îndelungat sau redus, și astfel sprijină prosperarea țării. Majorarea treptată , cu începere din a.2017, a vîrstei de pensionare pînă la 63 de ani și pentru bărbați, și pentru femei, a fost provocată de recunoașterea tendințelor europene în domeniul dat, și de factorul integrării în societate a persoanelor în etate din contul creșterii indicatorilor economici în țară datorită prelungirii perioadei de achitare a contribuțiilor. Cu alte cuvinte, se presupunea că procesul de îmbătrînire a populației afectează enorm toate generațiile și toate genurile de activitate economică și socială, cum ar fi: piața muncii, protecția socială, educația, sănătatea, politica, cultura. Un alt argument al reformei pensiilor era faptul, că îmbătrînirea forței de muncă acutizează așa probleme, ca mărimea pensiilor, echilibrul vîrstelor pe piața muncii, strategiile în domeniul educației și pregătirii profesionale, locuințele și condițiile de trai, serviciile sociale și asistența medicală, etc. În aceste condiții, s-a ajuns la concluzia că integrarea persoanelor în etate în viața politică, economică, socială și culturală a societății trebuie să devină o prioritate națională », – au explicat autorii proiectului motivele, pentru care guvernarea precedentă a implementat reforma pensiilor.

Totuși, autorii proiectului menționează că la adoptarea amendamentelor legislative care au lansat reforma pensiilor, nu s-a ținut cont de două aspecte legate între ele: 1) speranța de viață în general și 2) durata vieții sănătoase în Republica Moldova. «Asta respinge toate calculele privind vîrsta-standard de pensionare, luată ca punct de reper în cazul majorării ei pînă la 63 de ani. Incapacitatea statului de a-i ține în țară pe propriii cetățeni tineri și apți de muncă pentru prosperarea economică a RM nu-i dă dreptul de a pune această povară pe umerii bătrînilor bolnavi », – se constată în nota informativă la proiectul de lege.

Moldova – liderul vieților scurte

Datele publicate de Fondul ONU pentru populație în ianuarie,2018 confirmă, că Republica Moldova se caracterizează prin indicii scăzuți de sănătate a populației, care are o speranță de viață cu 10 ani mai mică ca media din țările UE. Studiile efectuate au vizat și indicele demografic foarte important, numit durata vieții sănătoase. El permite să fie estimat numărul anilor, în care o persoană de o anumită vîrstă va trăi sănătoasă, adică fără careva probleme grave de sănătate, care să-i limiteze viața cotidiană. Ei bine, durata vieții sănătoase la noi este la fel ca în Ucraina, adică cu trei ani mai puțin ca în România și cu 10 ani mai puțin ca în Italia și Franța.

Autorii proiectului menționează, că în domeniul dat datele oferite de Fondul ONU pentru populație nu au suferit mari schimbări nici în a. 2019.

În Republica Moldova este destul de joasă și speranța de viață. Conform datelor Băncii Mondiale, în aprilie, 2018 speranța medie de viață în RM era de 71,2 ani (bărbații – 66,8, femeile – 75,1). Pentru comparație, în Italia și Spania aceasta constituie, respectiv, 83,5 și 83,4 ani.

Dacă vorbim despre cauzele principale ale deceselor provocate de diferite boli, apoi conform datelor Agenției naționale pentru sănătate publică în a.2019 structura lor practic nu s-a schimbat. Cea mai mare parte a deceselor (59,1%) a fost provocată de bolile sistemului circulator, urmează tumorile maligne (16,8%), bolile organelor digestive (9, 0%), accidentele, intoxicațiile și traumele (6,0%), bolile respiratorii (4,4%) și alte cauze (4,7%). Analiza nivelului mortalității pe categorii de vîrstă a arătat, că cca 50% dintre cetățenii țării noastre nu ajung la vîrsta de pensionare, deși toată viața au achitat contribuții la bugetul asigurărilor sociale de stat. În aceste condiții, fiecare al doilea nu va beneficia niciodată de pensie.

«De aceea statul, cu prețul vieții oamenilor în etate, fără a ține cont de sănătatea lor șubredă, îi impune să muncească în continuare, chiar dacă din start există riscul că ei niciodată nu vor beneficia de sumele achitate la bugetul de stat. Iar dacă și vor primi o pensie, apoi într-o perioadă foarte scurtă de timp», - se menționează în nota informativă.

Autorii proiectului de lege au menționat, că documentul propus spre aprobare a fost prezentat ca un mecanism de asigurare a garanțiilor prevăzute de art. 47 din Constituție. Conform prevederilor lui, statul este obligat să asigure oricărei persoane un nivel de trai decent, necesar menținerii sănătății și bunăstării sale și a familiei sale, inclusiv hrană, haine, locuință, asistență medicală și serviciile sociale necesare. La fel, conform p.2 art. 47 «cetățenii au dreptul la asistență socială în caz de șomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrînețe sau în alte cazuri de pierdere a mijloacelor de existență, din motive ce nu depind de ei ».

În opinia autorilor proiectului de lege, după pensionare oamenii au dreptul la viață, nu la o perioadă de sacrificii interminabile. «Proiectul are ca scop asigurarea unei vieți decente oamenilor în etate, care au achitat contribuții și merită nici mai mult, nici mai puțin decît plățile făcute în bugetul public – să trăiască fără a munci, pentru sine, atît cît le va permite sănătatea », – se spune în nota informativă la proiect.

Autorii proiectului au menționat că documentul propus nu contravine angajamentelor asumate de Republica Moldova în fața Uniunii Europene, nici Acordului de asociere cu UE. Și scopul acestei legi nu este armonizarea legislației naționale cu cea europeană.

Cu referire la fezabilitatea financiar-economică, documentul spune că deoarece proiectul promovează scopul strategic al priorității naționale de asigurarea socială garantată a populației, dar și de eradicare a sărăciei, cheltuielile pentru realizarea lui trebuie prevăzute în bugetul public. Reieșind din aceasta, guvernul prin intermediul Ministerului finanțelor urmează să planifice și să găsească mijloace bugetare.

Zis și făcut

Inițial, se preconiza că modificările la Legea «Privind sistemul public de pensii » vor intra în vigoare la 1 ianuarie, 2021. Dar pentru că la momentul adoptării amendamentelor parlamentul deja aprobase bugetul public pentru a. 2021, în care nu au fost prevăzute cheltuielile respective , au decis că inovațiile vor intra în vigoare din ianuarie,2022.

La 18 decembrie, în cadrul emisiunii «Președintele răspunde» Igor Dodon, pe atunci încă președintele în exercițiu al RM, la întrebarea privind vîrsta de pensionare a răspuns, că pe parcursul celor patru ani la toate întrevederile cu cetățenii el mereu a fost întrebat de ce a fost majorată vîrsta de pensionare.

– Și mi-am asumat în fața cetățenilor angajamentul să anulez această lege, – a declarat I. Dodon. – Dar reducerea vîrstei de pensionare poate crea probleme bugetului public. De aceea eu am decis, că lega (privind reducerea) va intra în vigoare la 1 ianuarie,2022, adică peste un an. Dacă ea ar fi intrat în vigoare peste două săptămîni (emisiunea a fost difuzată la 18 decembrie,2020 - n.a.), ar fi trebuit revizuit întregul proiect al bugetului public și al bugetului asigurărilor sociale pentru a. 2021. Noi am luat acest an pentru ca împreună cu guvernul și partenerii să găsim soluția – unde să găsim bani și cum să asigurăm funcționarea sistemului de pensii.

În ziua în care amendamentele la Legea ”Privind sistemul public de pensii” au fost publicate în «Monitorul oficial», deputata PSRM Alla Darovannaia a scris pe pagina sa de FB: «Noi am promis și am făcut! Cetățenii Republicii Moldova vor ieși la pensie mai înainte. Mai bine de patru ani în urmă PSRM s-a împotrivit majorării vîrstei de pensionare, antireformei sociale promovate de guvernele precedente. Acum am restabilit dreptatea pentru moldoveni. În a.2021 va fi stopată majorarea vîrstei de pensionare, iar din a. 2022 va începe reducerea ei în așa fel, ca femeile să se pensioneze la 57 de ani, bărbații – la 62. Femeile care au născut nu mai puțin de cinci copii se vor pensiona la 54 de ani ».

Cu tutorii – pe drumuri diferite

Dar dacă majoritatea cetățenilor republicii noastre au fost satisfăcuți de viitoarea reducere a vîrstei de pensionare, Banca mondială și-a exprimat neliniștea în contextul amendamentelor adoptate de parlamentul RM. La 22 decembrie, BM a publicat un comunicat de presă, în care a prevenit autoritățile Moldovei, că reducerea vîrstei de pensionare se va solda cu reducerea mărimii pensiilor, în special a celor pentru femei, cu reducerea mijloacelor financiare necesare sistemelor de sănătate, educație, realizare a proiectelor de infrastructură .

În interviul acordat publicației online newsmaker.md Anna Akhalkatsi, șefa Băncii mondiale în Moldova, a menționat că majorarea vîrstei de pensionare face parte din măsurile tradiționale, luate de guvernele diferitor țări pentru a echilibra sistemele de pensii pe măsură ce populația îmbătrînește.

– În ansamblu, doar țările în care există mult tineret își pot permite o vîrstă de pensionare mai mică. Și invers, țările cu o populație care îmbătrînește, cum este și Moldova, de regulă stabilesc o vîrstă de pensionare mai mare, ceea ce le permite să mențină stabilitatea propriilor sisteme de pensii , – a menționat șefa BM în Moldova.

Din spusele liderului PSRM I. Dodon, în condițiile în care în Moldova numărul pensionarilor depășește numărul cetățenilor angajați oficial, există două căi de soluționare a problemei date: una « opropun oponenții politici – majorarea vîrstei de pensionare, reducerea în acest fel a numărului pensionarilor, construirea unui sistem în care oamenii să nu ajungă la pensie ».

– Propunerea noastră este cu totul alta – să majorăm numărul locurilor de muncă, pentru ca mai mulți oameni să poată munci, plăti impozite, și astfel să le dăm părinților noștri niște pensii normale, – a explicat I.Dodon.

Au greșit din start

Tatiana Lariușin, expert economic IDIS «Viitorul», a menționat în comentariul pentru Noi.md, că istoria cu majorarea vîrstei de pensionare a fost complicată din start. Nu a fost de ajuns doar să fie adoptată, în a.2016, decizia de majorare, trebuia luat un șir întreg de măsuri.

– Noi avem o situație delăsată pe piața muncii, probleme mari la formarea salariilor, a locurilor de muncă, plecarea personalului calificat peste hotare, dat fiind că aici piața muncii nu soluționează problemele de susținere a vieții și bunăstării oamenilor, - argumentează T.Lariușin. – Din aceste motive mulți preferă să plece și să muncească în economiile altor țări, bucuroase să primească forță de muncă rezonabilă. Această tendință are loc pe fondalul îmbătrînirii firești a populației, scăderii natalității și a condițiilor în care nimeresc familiile cu copii. De toate acestea nu s-a ținut cont în a.2016, la lansarea reformei de majorare a vîrstei de pensionare.

Pe parcursul anului curent autoritățile urmează să identifice mijloacele financiare care vor fi îndreptate spre acoperirea deficitului bugetului de asigurări sociale reieșind din creșterea numărului de pensionari ca rezultat al reducerii vîrstei de pensionare. Potrivit lui Veaceslav Ioniță, expert economic IDIS «Viitorul», bugetul asigurărilor sociale și în actuala situație este subvenționat din haznaua statului, iar odată cu reducerea vîrstei de pensionare deficitul va crește în continuare. Conform datelor BM, în 10 luni ale a.2020 Casa națională de asigurări sociale a acumulat 11,3 mlrd. lei, iar din bugetul public au fost alocate 9 mlrd. lei pentru acoperirea deficitului. Plus la soluționarea acestei probleme, guvernul și parlamentul trebuie să aprobe strategii și programe, care vor contribui la reanimarea pieței muncii, deschiderea noilor locuri de muncă, revenirea în patrie a cetățenilor noștri. Dacă vom avea mai mulți cetățeni asigurați cu un loc de muncă, vor crește veniturile fiscale ale bugetului asigurărilor sociale, și deci vom avea posibilitatea să le plătim oamenilor pensii decente.

Deocamdată, locuitorii Moldovei de vîrstă pre-pensionară speră sincer, că în anul curent această lege nu va fi anulată, de dragul tutorilor externi, nici de Curtea Constituțională, nici de noul parlament în cazul alegerilor anticipate.

Lidia Ceban

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?