Boala fără reguli: Polarizarea, dezinformarea și manipulările electorale la alegerile din 2025

De la corupția electorală și dezinformare pînă la instigarea la ură și abuzul de resurse administrative, experții constată că încălcările de la viitoarele alegeri parlamentare din Moldova nu doar repetă scenariile din trecut, ci capătă un caracter și mai amplu și mai sofisticat.

Potrivit analiștilor, deși actuala campanie electorală este mai dinamică decît cea de acum patru ani, ea este însoțită de incidente mult mai grave. Acest lucru subliniază ciclicitatea problemelor care se manifestă la fiecare scrutin și care, pe fondul creșterii tensiunilor politice, capătă o gravitate deosebită.

Perioada electorală, care a început oficial pe 14 iulie, va dura pînă la validarea rezultatelor votului de către Curtea Constituțională, cuprinzînd toate procedurile, de la înregistrarea candidaților pînă la raportul final. Campania electorală propriu-zisă a început pe 28 august și va dura 30 de zile - pînă sîmbăta de dinaintea alegerilor.

Înainte de 28 august, partidele puteau desfășura activități de informare - să-și prezinte programele și să comunice cu alegătorii fără a face apeluri directe de a vota. După această dată, le este permis să declare clar: „Votați pentru noi”. Deși linia dintre propagandă și agitație este adesea estompată, observatorii au raportat în repetate rînduri încălcări ale acestei reguli.

În special, Asociația Promo-LEX evidențiază printre cei mai activi contravenienți PAS, care a lansat o campanie națională de informare despre realizările și planurile de aderare la Uniunea Europeană. „Instituțiile de stat au utilizat resurse și fonduri de stat pentru a obține capital politic înainte de alegerile parlamentare. După stabilirea datei alegerilor, Parlamentul a modificat bugetul de stat, realocînd fonduri pentru diverse proiecte, iar Guvernul a lansat campania „Moldova poate”, care a fost preluată și promovată de PAS”, se menționează în raportul Asociației.

Observatorii menționează zeci de cazuri de abuz de resurse administrative, marea majoritate dintre care se referă la PAS. Astfel, funcționari publici, conducători ai întreprinderilor de stat, reprezentanți ai autorităților locale au fost implicați în activități legate de alegeri în timpul orelor de program. După cum menționează Asociația Promo-LEX, miniștrii-candidați din partea PAS au promovat partidul prin intermediul vizitelor oficiale în regiuni, încălcînd echitatea procesului electoral și principiul separării partidului de stat.

Fosta deputată PAS, candidata independentă Olesea Stamate, a declarat că a primit mesaje din închisoarea nr. 17 din Rezina, unde deținuții, la o întîlnire cu reprezentanții puterii, ar fi primit garanții că procedurile de amnistie vor deveni mai blînde dacă vor vota pentru PAS. Ea a acuzat autoritățile de abuzuri, presiuni și nerespectarea statului de drept. Aparatul președintelui și Ministerul Justiției au declarat că este o „interpretare manipulativă” și o minciună menită să influențeze opinia publică în perioada pre-electorală.

Promo-LEX a evidențiat și alți concurenți. Chiar înainte de startul campaniei electorale, PSRM a promovat ideea „politicii suverane” prin distribuirea de materiale și colectarea de semnături. „Alte partide, precum Moldova Mare, Inima Moldovei, Viitorul Moldovei, Respect Moldova, blocurile «Alternativa», «Împreună» și «Blocul Patriotic», au desfășurat campanii online, întîlniri cu cetățenii, proteste și prezentări de programe politice”, se arată în raportul misiunii de monitorizare. De asemenea, potrivit experților, Primăria Chișinău a desfășurat campanii de informare cu mesaje personalizate ale primarului Ion Ceban, iar partidul MAN a sponsorizat promovarea acestora pe platformele online.

Vizita lui Ion Ceban în Italia, deși a fost plătită din fonduri personale, a fost considerată de Comisia Electorală Centrală un abuz de resurse administrative. CEC l-a avertizat, luînd această decizie în urma unei plîngeri depuse de PAS împotriva acțiunilor candidatului, care a efectuat o deplasare în străinătate în timpul campaniei electorale, fără a-și suspenda activitatea în funcția de primar. Ceban însuși a numit sancțiunile drept presiune politică, declarînd că nu a ținut discursuri politice și nu a publicat materiale electorale în timpul vizitei. Reprezentanții MAN fac referire la cazul lui Dorin Recean, care, în calitate de prim-ministru, a efectuat o vizită oficială în Japonia și a publicat mesaje cu conotație politică de la întîlnirile oficiale.

În opinia unor participanți la cursa electorală, CEC aplică reguli excesive care împiedică activitatea politică și contribuie la sancțiuni electorale. „Orice omisiune minoră este un motiv pentru amendă sau descalificare, iar acest mecanism este conceput, în primul rînd, pentru a descuraja opoziția și a obține controlul total asupra campaniei electorale”, notează reprezentanții MAN (Blocul „Alternativa”).

Liderii „Blocului Patriotic” au acuzat la un briefing din 22 septembrie, de asemenea, CEC și autoritățile de „presiune politică menită să intimideze și să neutralizeze opoziția în ajunul alegerilor parlamentare”, referindu-se, printre altele, la percheziții și la procedura de excludere din alegeri a partidului „Inima Moldovei”.

Observatorii constată, de asemenea, o intervenție activă a „părților terțe” în campania electorală. Au fost identificate zeci de cazuri, inclusiv rețele online pentru promovarea politicianului fugar Ilan Șor, condamnat în Moldova la 15 ani de închisoare, și a forțelor sale politice. În plus, au fost descoperite pagini de Facebook și canale de YouTube care difuzează atît mesaje pro-rusești, cît și pro-europene. De asemenea, se raportează tentative de mituire a alegătorilor și incidente cu implicarea reprezentanților organizațiilor religioase.

Șeful IGP, Viorel Cernăuțanu, susține că, cu sprijinul lui Șor, continuă acțiunile de mituire a alegătorilor în Moldova. Pentru aceasta este folosită o nouă schemă prin aplicația Taito, descărcată de pe Telegram. Potrivit lui, banii din Rusia sînt convertiți în criptomonede, apoi în dolari și ajung la cetățeni pe card sau în numerar în lei. Începînd cu luna septembrie, forțele de ordine au efectuat peste 200 de percheziții, au reținut zeci de persoane, au confiscat sume mari de bani, telefoane, carduri bancare și liste cu alegători recrutați.

Cernăuțanu a indicat și o altă problemă - dezinformarea: în unele zile pe TikTok sînt depistate sute și mii de videoclipuri, 80% dintre care sînt create exclusiv cu ajutorul inteligenței artificiale. El a adăugat că rețeaua creată de Șor este un sistem bine pus la punct, care răspîndește rapid și eficient dezinformarea, urmărind să creeze o iluzie de unitate printre participanți. MAI susține că, deocamdată, niciunul dintre zecile de mii de participanți la această rețea nu știe pentru cine anume urmează să voteze, iar decizia le va fi comunicată în ziua alegerilor.

O altă problemă, notată de observatori, este discursul de ură. Promo-Lex a înregistrat peste o sută de cazuri de instigare la discriminare, inclusiv amenințări directe, insulte, dezumanizare, stereotipuri sexiste și de vîrstă, precum și alte manifestări de intoleranță. În opinia experților, discursul de ură, răspîndit prin intermediul rețelelor sociale și al mass-media tradiționale, continuă să fie un instrument de influențare a opiniei publice în timpul campaniei electorale, ceea ce polarizează și mai mult societatea și normalizează violența ca instrument politic.

De discursul de ură se folosesc activ și politicienii. Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, aflat în cadrul campaniei electorale în satul Pelinia, raionul Drochia, a spus la o întîlnire cu cetățenii: „sîntem un popor sau sîntem bîdlă?”, referindu-se prin „ bîdlă” la cei care nu vor vota pentru PAS. Ombudsmanul Ceslav Panico a reacționat la declarațiile scandaloase, subliniind necesitatea unei atitudini respectuoase față de alegători și inadmisibilitatea oricăror forme de ură și discriminare.

În același timp, după cum notează observatorii, fostul președinte Igor Dodon a folosit cîteva mesaje amenințătoare la adresa oponenților săi din PAS. În timpul unei transmisiuni live a unui protest, el a declarat că „îi va scoate din instituțiile de stat de ceafă și de urechi”. Acest mesaj a acumulat peste 100 de mii de vizualizări pe internet. Iar la un miting de susținere a bașcanului Găgăuziei, Evghenia Guțul, la Comrat, activistul Ivan Stamov a chemat mulțimea să „zdrobească gîndacii”, referindu-se la jurnaliștii prezenți. Mesajul a fost transmis numeroșilor spectatori online.

Printre cei care s-au remarcat se numără și alți politicieni și activiști. Sergiu Butuc, reprezentant al partidului „Inima Moldovei”, a făcut aluzie la moartea lui Igor Grosu, iar Victoria Furtună, lidera partidului Moldova Mare, a numit PAS una dintre „amenințările existențiale” la adresa statului și a familiei.

„Potrivit Promo-LEX, „discursul de ură s-a manifestat și sub formă de atacuri pe criterii de vîrstă”. Astfel, fostul primar al Chișinăului, Dorin Chirtoacă, a declarat la o emisiune TV că fostul președinte Vladimir Voronin, avînd o vîrstă înaintată, ar trebui „să se gîndească la bătrînețe” și să nu mai participe la viața politică, iar moderatorul nu a încercat să-l oprească.

Mediul cel mai favorabil pentru răspîndirea discursurilor de instigare la ură îl reprezintă canalele de social media: trei sferturi din astfel de declarații au fost distribuite pe rețelele sociale și în aplicațiile mobile, ceea ce continuă tendința observată la alegerile parlamentare de acum patru ani.

Promo-LEX a atras atenția și asupra unor amendamente, referitoare la votul cu urnele mobile și la listele electorale, adoptate cu puțin timp înainte de ziua alegerilor. Potrivit experților, acest lucru contravine recomandărilor Comisiei de la Veneția și principiului stabilității legislației electorale. În ceea ce privește cele 301 secții de votare în străinătate, inclusiv patru pentru votul prin poștă, experții remarcă lipsa de claritate în criteriile de determinare a acestora. Promo-LEX a criticat, de asemenea, decizia CEC de a reduce numărul de secții pentru transnistreni de la 30 la 12, subliniind că acest lucru poate scădea prezența la vot și împiedica „democratizarea și reintegrarea” regiunii.

Viitoarele alegeri din Moldova se desfășoară în condițiile unei concurențe ridicate, a numeroase acuzații de încălcări și a deciziilor controversate ale organelor electorale. De la abuzuri de resurse administrative și mituire pînă la intervenția terților și răspîndirea dezinformării – spectrul problemelor rămîne amplu și la mai multe niveluri. Observatorii subliniază: anume transparența procedurilor, previzibilitatea regulilor și controlul imparțial ar trebui să fie factorii decisivi pentru consolidarea încrederii în rezultatele votului.

Ion Munteanu