Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

Au oare moldovenii nevoie de limba rusă? (e de dorit să citească și cei care se consideră români)

24 mai. 2018,, 11:01   Societate
32515 46

Vladislav Bordeianu

La 29 mai, Curtea Constituțională urmează să examineze cererea deputaților liberali privind anularea statutului limbii ruse ca limbă de comunicare interetnică. Asta înseamnă că ne-am putea trezi într-o cu totul altă realitate.

Căci moldovenii și slavii din vechime trăiesc alături. Pe parcursul multor ani, pentru moldoveni cunoașterea slavonei (așa-numita sîrbă), apoi a limbii ruse era ceva firesc, apreciat ca un avantaj incontestabil. Acum situația se schimbă. Se va instaura oare un nou bilingvism?

Uniunea popoarelor și culturilor

Poate pentru cineva aceasta este o descoperire, dar datele istorice vorbesc despre aceea că moldovenii (geții) și slavii (sarmații) trăiesc împreună din timpuri străvechi.

Cca 2500 în urmă, tracii (geții) și slavii din sud-vest (sarmații) au creat statul comun Dacia. În cinstea acestei uniuni, capitala a fost numită Sarmizegetusa (Sarmi-get-uza)”, ceea ce se descifra ca „Uniunea sarmaților și geților”. Uza (nod, legături de frăție) este un cuvînt vechi traco-slavon, cu sensul de uniune, legătură.


După dezmembrarea Daciei în regate mici, două popoare au continuat să trăiască alături, îmbogățindu-și reciproc limba, datinile și cultura. 30% dintre cuvintele slavilor și moldovenilor (românilor) au etimologie comună, majoritatea dintre care nu au fost împrumutate reciproc, inițial fiind comune.

După crearea statelor Moldova și Valahia, timp de 300 de ani slavona cu caractere chirilice era limba cancelariilor acestor state. Majoritatea locuitorilor lor posedau bine ambele limbi.

Limba slavonă (rusă) întotdeauna a fost prezentă pe teritoriul nostru. Slavii îi asimilau activ pe tracii balcanici și doar pe teritoriul României și Moldovei actuale procesul era unul invers. Anume aici cel mai puternic popor trac – geții – i-a asimilat pe slavi, formînd națiuni moderne înrudite, care au generat state – românii și moldovenii. În fiecare român și moldovean (în special în moldoveni) curge, în mare parte, sînge slav.

Asta în situația în care limba moldovenească (română) și cea slavonă fac parte din două ramuri opuse de limbi indo-europene (centum-satem). Anume cunoașterea acestor două limbi, care, potrivit unor savanți contemporani, au stat la baza tuturor limbilor europene, le-a permis și le mai permite moldovenilor să-și lărgească orizontul, să obțină cheia către multe limbi și să aibă acces la cele mai mari culturi ale Europei.

Bilingvismul firesc

Cunoașterea bună a două limbi întotdeauna a fost un avantaj al moldovenilor. Savanții care studiază această problemă au ajuns la concluzia că imaginea lumii, reflectată în conștiința bilingvilor, este mai obiectivă și mai complexă, iar bilingvii înșiși posedă o memorie mai bună și abilități mentale superioare. Spre exemplu, asta se spune în studiul „Bilingvismul firesc ca fenomen al culturii”, efectuat de Asociația Școlilor Ruse și a Societăților Culturale Ruse din Europa. Asemenea studii au fost efectuate și în Moldova. Ani în șir problemele bilingvismului o preocupă pe Tatiana Mlecico, doctor habilitat în filologie, rectorul Universității Slavone. Din cele relatate de ea pentru Noi.md reiese că populația vorbitoare de limbă rusă la fel a devenit într-o măsură sau alta bilingvă, adică putem vorbi despre evoluția dinamică a bilingvismului ruso-moldovenesc și despre slăbirea evidentă a bilingvismului național-rus al moldovenilor, al cărui nivel înalt întotdeauna i-a caracterizat. Va fi oare la fel de perfect bilingvismul lor moldo-străin? „Nu se știe, din mai multe motive obiective, dacă, bineînțeles, lipsesc condițiile emigrării în altă țară, consideră Mlecico. Printre diversele tipuri de bilingvism pe care le evidențiază specialiștii, există așa o varietate ca bilingvismul situațional, în care omul deprinde lesne comportamentul de vorbire în anumite situații, și gata. Uneori, în procesul comunicării, face impresia că omul vorbește liber, să zicem, rusa, după care se dovedește că el nu știe nici să scrie, nici să citească rusește, iar conversația o poate întreține în niște limite stricte. Un astfel de bilingvism ruso-moldovenesc al noii generații poate fi urmărit astăzi în Moldova. Multă lume este satisfăcută, dar eu mă confrunt cu tineri care au nevoie de limba rusă pentru a se angaja sau a primi cetățenia Federației Ruse. Testarea pentru un anumit nivel de cunoaștere a limbii ruse ei o susțin foarte greu sau deloc. În schimb, avem numeroase exemple de angajare în străinătatea europeană și cea îndepărtată a acelor moldoveni, care, pe lîngă toate, mai posedă o asemenea bogăție ca limba rusă.

Noi vorbim despre bilingvism de mai mulți ani, dar practic nu avem nici acum în țară o instituție de învățămînt cu adevărat bilingvă, în care predarea/educația să se facă paralel în două limbi. Anume de aceea noi le propunem studenților noștri un curs unic consacrat bazelor organizării unei astfel de instruiri. La elaborarea lui ne-am bazat pe experiența țărilor europene, cu ai căror specialiști colaborăm într-un șir de proiecte”.

Să respirăm cu doi plămîni”

„Știți, sunt fericit că Bunul Dumnezeu mi-a dat doi plămîni. Cu ambii eu respir două culturi. Cu un plămîn respir cultura românească, cu altul – cultura rusă. Și cred că anume în asta constă caracterul unic și frumusețea irepetabilă a culturii și spiritualității țării noastre, a poporului nostru. Noi luăm bogăția noastră interioară din două surse și această sinteză a culturilor este un enorm avantaj, un cadou al sorții pentru noi.” Așa scria fostul politician și fostul naționalist român, lider al Partidului Popular Creștin Democrat, iar în prezent rector al Universității Populare din Moldova, Iurie Roșca, într-un articol dedicat lui Vladimir Vîsoțki.

Iurie Roșca demonstrează avantajele alimentării permanente din două surse în actuala sa activitate. Editarea și traducerea cărților, activitatea academică, conferințele internaționale – toate au loc cu participarea scriitorilor, politicienilor, istoricilor, filozofilor, sociologilor, economiștilor ruși și occidentali. Drept urmare, anul trecut a fost creat Forumul de la Chișinău – o platformă internațională comodă, din spusele inițiatorului însuși, și pentru europeni, și pentru ruși, întrucît ei nu au nevoie de vize pentru a veni în Moldova. Forumul de la Chișinău este o punte mică, dar trainică, care le permite filozofilor moldo-români (prin extindere – europeni) să-i cunoască mai bine pe cei ruși, și invers. Are de cîștigat, pînă la urmă, cititorul și ascultătorul moldovean, care își primește ”procentul de instruire” prin comunicarea cu reprezentanții ambelor culturi.

Rusofobia oficială: cum are loc

Însă nu toți împărtășesc viziunile lui Iurie Roșca. Există un șir de reprezentanți ai intelectualilor, care s-au înarmat cu rusofobia și o promovează la diverse niveluri, inclusiv cel oficial.

O structură care nu susține păstrarea limbii ruse în Moldova este parlamentul moldovenesc. Începem cu aceea că site-ul oficial al legislativului republicii nu are o versiune în limba rusă. El are trei versiuni: în limba de stat, engleză și franceză. Dacă ținem cont de faptul că în Moldova cel puțin o treime din populație consideră că rusa este limba lor maternă, iar o înțeleg, conform datelor din sondaje, cel puțin 70% din populație, pare foarte straniu acest lucru. Asta în condițiile în care nu există date privind numărul locuitorilor din Republica Moldova care cunosc engleza și franceza și doresc să citească documentele Parlamentului anume în aceste limbi. Nu este salutată limba rusă nici în sala de ședințe a Parlamentului. Astfel, spicherul Andrian Candu a făcut în repetate rînduri obiecții la adresa deputaților sau invitaților care au încercat să vorbească în rusă de la tribuna Parlamentului. În martie curent, în cadrul conferinței interparlamentare internaționale, el la fel a preferat să răspundă în engleză la întrebările puse de jurnaliști în limba rusă.

În ultimul timp, reducerea sferei de utilizare a limbii ruse are loc rapid și ferm. Începe încă din școală. Conform noului cod al educației, în anul de studii 2018-2019 , adică de la toamnă, limba rusă nu va mai fi o disciplină obligatorie în școlile naționale – ea va avea statut de limbă străină și va fi studiată facultativ, adică la alegere. Anterior, în 2016, la Ministerul Educației a fost lichidată funcția de consultant în predarea limbii ruse.

Continuă politica de îndepărtare a limbii ruse din mass-media. În februarie curent, au intrat în vigoare amendamentele la Codul audiovizualului. În societate documentul a fost numit neoficial „Legea privind lupta cu propaganda rusească”. Ea stipulează interzicerea transmisiunii pe teritoriul țării a emisiunilor de știri, analiză, a emisiunilor pe teme militare și politice, precum și a talk-show-urilor produse în țările care nu au semnat Convenția europeană privind televiziunea transfrontalieră. Din aceste țări face parte și Rusia. Pentru încălcarea noilor cerințe, CCA prevede amenzi în mărime de 70-100 de mii de lei sau chiar retragerea licenței de emisie. Șeful delegației UE în Moldova, Peter Michalko, a spus că acest document nu corespunde normelor democratice, însă declarația lui nu a avut niciun efect. Din contra, interdicțiile privind transmiterea emisiunilor rusești de știri și a acelor de analiză s-a păstrat și în proiectul noului cod al audiovizualului, care se află în Parlament pentru examinare. Mai mult – noul document presupune că vor fi interzise și emisiunile de divertisment ale posturilor TV ruse.

Merită menționat faptul că anume cele trei posturi TV care retransmit emisiunile rusești în Moldova ocupă primele trei rînduri în ratingul simpatiilor spectatorilor. Sondajul efectuat de IMAS pe 20 martie curent a arătat că 72% dintre respondenți preferă să privească emisiuni în limba rusă. Iar în privința luptei cu ”propaganda rusească”, anunțată de autorități, conform aceluiași sondaj, doar 29% dintre cetățeni consideră că FR face propagandă în mass-media din Moldova, 62% dintre respondenți au răspuns negativ la această întrebare.

Astfel, concluzionează mulți experți, lupta cu ”propaganda rusească” este dictată din afara țării și lovește în primul rînd interesele locuitorilor Moldovei.

În dezrădăcinarea limbii ruse nu a fost uitată nici sfera socială. La 12 martie curent, Guvernul a respins inițiativa legislativă a socialiștilor de a traduce în rusește instrucțiunile la preparatele medicale. Svetlana Cebotari, ministrul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, crede că această măsură va duce la scumpirea medicamentelor. „Editarea prospectelor în limba rusă pentru preparatele străine presupune cheltuieli suplimentare (traducerea, tiparul etc.), iar în cazurile în care prospectul conține multe informații, asta se poate răsfrînge asupra cheltuielilor pentru ambalaj, căci va fi nevoie de unul mai încăpător, ceea ce va duce la creșterea prețului producătorului”, a explicat ea. Ce putem spune? Curată demagogie…

Liberala Alina Zotea a mers și mai departe, publicînd pe pagina sa imaginea unui ”medicament” pentru îmbunătățirea activității creierului, cu denumirea „Ядебил (Sîntdebil). Mass-media și utilizatorii rețelelor de socializare au considerat publicația ofensatoare. De fapt, în tendința de a discredita orice relații cu Rusia și locuitorii vorbitori de limbă rusă, de a reduce la maximum spațiul limbii și culturii ruse pe teritoriul Moldovei, cel mai mult s-au impus anume liberalii.

Istoria cu participarea ex-ministrului Transporturilor Iurie Chirinciuc a devenit una de rezonanță. În octombrie 2016, Chirinciuc a scris pe blogul său următoarele: „Rușii vor să procedeze cu noi exact cum au procedat cu tezaurul României, pe care așa și nu l-au restituit fraților noștri români. Pămînturile Republicii Moldova sînt cele mai fertile din Europa, iar oamenii de aici – foarte muncitori. Deoarece majoritatea rușilor sînt leneși și bețivi, ei tind să-i găsească pe cei care vor sta la plug și-i vor hrăni.” Ambasada Rusiei în Moldova a făcut atunci o declarație, iar Asociația Jurnaliștilor de Limba Rusă din RM s-a adresat Procuraturii Generale cu cererea ca ministrul liberal să fie tras la răspundere pentru incitarea la ură interetnică. Membrilor Asociației li s-a răspuns că nu există motive pentru a intenta un dosar penal, pentru că era vorba despre ”o opinie privată”. (Dar să fim corecți – cu ceva timp în urmă, instanța, ca răspuns la cererea de chemare în judecată depusă de un cetățean al RM, l-a obligat pe Chirinciuc să-și prezinte scuzele pentru această afirmație și să achite o amendă de 200 de lei).

Recent, s-a remarcat și un alt coleg de partid cu Chirinciuc – candidatul PL la funcția de primar, Valeriu Munteanu. Vorbind despre dezbaterile electorale, el acordă atenție nu modului de a îmbunătăți situația din capitală, dar se arată deranjat de faptul că adversarul său, înaintat de socialiști, propune să fie traduse în rusă documentele Primăriei.

„De facto, el introduce purificarea etnică la Primăria Chișinău. Funcționarii de la Primărie vor fi înlocuiți cu rusofoni. Rusofonii vor putea activa la Primărie și chiar să fie «șefi», cum le place, și nu vor fi obligați să învețe limba română din clipa în care rusa va deveni oficială. Moldovenii noștri pot vorbi rusește, însă ei nu știu cum să perfecteze actele în limba ocupanților”, a scris Valeriu Munteanu.

Declarația a trezit o reacție negativă în societate. În comentariul său, publicistul Ilia Chiseliov a scris că e vorba despre un fel de coming out. „Candidatul la funcția de primar vorbește deschis că principalul este ca pentru vorbitorii de limbă rusă să fie închise toate lifturile sociale.”

Care este scopul

Președintele Universității Populare, Iurie Roșca, crede că strîmtorarea limbii ruse și slăbirea relațiilor tradiționale cu Rusia nu este deloc în folosul moldovenilor. Aceste lucruri nu nouă ne trebuiesc, susține el. Noi am fost băgați în proiectul american contra Rusiei. NATO trebuie să se consolideze în această regiune, iar pentru promovarea Alianței Nord-Atlantice este nevoie ca influența Rusiei să fie minimă.”

Și deoarece natura nu tolerează goliciunea, este implementată activ influența americană. Cel mai recent exemplu – Ambasada SUA în Moldova oferă un grant pentru crearea unei televiziuni de divertisment. Conform documentului, scopul proiectului este sporirea calității televiziunii moldovenești. Accentul se pune pe înlăturarea programelor de limbă rusă. De fapt, ”partenerii de dezvoltare” americani nici nu ascund asta. „Furnizarea conținutului american și a formatelor de televiziune ar trebui să ducă la o reorientare a publicului din Moldova de la programele și formatele rusești la cele americane și să devină dovada efectului pozitiv al reorientării geopolitice în ceea ce privește calitatea produselor generate și retransmise”, se spune în document.

În total, în cadrul grantului pentru auditoriul moldovenesc urmează a fi pregătite 50-100 de show-uri TV americane, costul fiecărei licențe fiind de 15-150 de mii de dolari. Finanțarea totală în această direcție presupune alocarea sumei de 750 de mii de dolari. În plus, cca 1,25 milioane de dolari SUA vor fi cheltuiți pentru producerea serialelor. În total, Departamentul de Stat al SUA va aloca în aceste scopuri 2 milioane de dolari.

Expertul Institutului Internaţional de Studii Umanitar Politice din Moscova Vladimir Bruter a menționat într-un comentariu pentru mass-media rusă că inițiativa SUA vorbește despre intenția de a forma în Moldova un anumit sistem de viziuni. „Prin conținutul de divertisment, show-urile americane trebuie să demonstreze o imagine generalizată, să formeze un sistem de viziuni asupra problemelor sociale, alternativ celui existent în Moldova. După cele de divertisment, vin și cele informative.” Expertul a mai menționat că există o legătură directă între programele de divertisment și politică. Promovarea formatelor americane în Moldova el a numit-o decizie politică. „Este cererea Occidentului colectiv de de-rusificare politică și etnică a tuturor teritoriilor aflate în preajma Rusiei”, spune el. Această opinie o împărtășește doctorul în politologie, profesorul USM Andrei Manoilo, care consideră că SUA încearcă să obțină controlul asupra agendei politice și informaționale a țării noastre. „Planurile strategice ale SUA țintesc departe, iar apariția mass-mediei americane va permite acapararea unui anumit segment de emisie informațională de pe acum. Acest segment de emisie va lucra pentru candidații antiruși”, a subliniat Manoilo.

Americanii pot fi înțeleși – ei luptă împotriva adversarului geopolitic prin toate metodele posibile. Dar la ce îi trebuie cele mai democratice țări din lume (așa se poziționează SUA) să distrugă ceea ce a fost creat în Moldova pe parcursul a mii de ani? De ce să distrugă codul cultural al moldovenilor? Oare nu riscă americanii să obțină un rezultat opus în Moldova? Poate, ar găsi alte metode de a deveni mai atractivi pentru locuitorii Moldovei? Spre exemplu, să contribuie la crearea în țară a unui sistem financiar capabil să finanțeze businessul și familiile?

„Eu rusa aș învăța-o…sau cum e la ei?

Nu demult, mass-media română și cea moldovenească a publicat o știre despre o fetiță de 8 ani din Bîrlad. Eleva clasei a II-a Elena Jidănașu a obținut premiul mare la olimpiada de limbă rusă, devansîndu-i pe adversarii săi mai mari. Fetița nu studiază limba lui Pușkin și nu provine dintr-o familie vorbitoare de limba rusă. „Pentru mine rusa este o limbă frumoasă și ușor de învățat… Ea dezvoltă memoria și capacitatea de concentrare. Am învățat multe poezii, tot mai mult descopeream limba rusă și am participat la două concursuri internaționale: la cel internațional de declamatori de la Institutul „A.S. Pușkin” de la Moscova și la concursul din Republica Belarus”, a spus Elena.

În pasiunea sa pentru limba rusă fetița din țara vecină nu este singură. Autorul acestor rînduri a cunoscut-o pe Florina Mohanu la Adunarea Lumii Ruse, la Nijni Novgorod. Florina este conferențiară la București. Potrivit ei, interesul pentru limba rusă este puternic mai ales în sfera afacerilor. „Multă lume vrea să întrețină relații comerciale cu Rusia și pentru asta studiază limba rusă”, spune ea.

Ex-premierul RM Vasile Tarlev crede că moldovenii care se angajează la muncă în România au avantajul competitiv incontestabil de a cunoaște limba rusă. Potrivit lui, originarii din Republica Moldova cu pașaport românesc în țările UE se pot angaja mai lesne și pentru faptul că posedă limba rusă. Dacă însă în urma eliminării masive moldovenii vor pierde acest avantaj, vor pierde și avantajul lor competitiv.

O confirmă și istoria unei conaționale de-a noastră, în trecut cunoscută jurnalistă TV, care a făcut o carieră strălucită la Roma, fiind angajată pe post de vînzătoare într-un magazin scump. La bază au stat aspectul ei plăcut și cunoașterea limbii ruse.

Astfel de exemple avem o mulțime!

Încă nu demult, în spațiul postsovietic țările baltice erau considerate emblema rusofobiei oficiale. Dar martorii spun că, mai nou, vîntul baltic suflă în altă parte. Renumita publicista din Moldova, președinta Asociației Jurnaliștilor de Limba Rusă din RM, Iulia Semionova, a vizitat recent or. Tallinn în cadrul conferinței Asociației Mondiale a Presei Ruse. Solicitată de Noi.md, ea a povestit impresiile celor văzute în capitala estonă.

„Nu am observat acolo rusofobie habituală, spune ea. Rușii și vorbitorii de limba rusă constituie în Estonia 30%. Ei toți încearcă să cunoască limba estoniană. La Tallinn există două concerne media care editează inclusiv un ziar gros de limba rusă, în format А2, color, pe hîrtie de calitate înaltă. Funcționează și un post TV de limba rusă. Subliniez – finanțat de stat! Este nerentabil, însă guvernul estonian se consideră obligat să-l susțină financiar. Însă nici măcar asta nu m-a mirat cel mai mult. M-a uimit Centrul de Cultură Rusă. Nu Centrul Rus de Știință și Cultură, care este o subdiviziune a MA-ului rus, dar un centru local. Se află în fosta casă a ofițerilor de marină. Este un adevărat palat. Anul trecut a fost restaurat din banii municipiului. Acolo au loc spectacole și concerte non-stop! Cum mi s-a spus, asta se face pentru ca cetățenii Estoniei vorbitori de limbă rusă să nu fie lezați și să se simtă în largul lor. Estonienii din generația medie și cei în etate cunosc limba rusă binișor, tineretul – mai puțin. În magazine, cafenele se vorbește rusește mult, este o condiție obligatorie pentru personal: să posede, pe lîngă estoniană, limba rusă și de dorit – engleza. Așa că s-a creat o situație paradoxală: copiii din familiile vorbitoare de limbă rusă au învățat estoniana și au devenit mai competitivi la angajare, în special în sfera serviciilor, ca tineretul estonian care nu a învățat rusa. Acum mulți învață limba rusă la diverse cursuri, plătesc bani pentru ceea ce altă dată era gratis și implicit.

Același tablou s-a format și în Letonia. Despre asta ne-a povestit fosta deputată europeană Tatiana Jdanoc, care recent a vizitat capitala Moldovei. Majoritatea angajatorilor cer ca funcționarii din bănci și din sfera de deservire să posede nu numai letona, dar și rusa. Dat fiind că tinerii letoni deja nu prea cunosc rusa, reprezentanții populației vorbitoare de limba rusă sînt mai solicitați.

Mișcarea pentru conferirea limbii ruse a statutului de limbă de lucru există și în chiar centrul UE. Inițiatorul ei este Dimitri de Kochko, șeful Uniunii Rusofonilor din Franța, urmașul unei vechi dinastii ruse. Să organizeze o astfel de petiție și să o depună la Comisia Europeană s-au angajat asociațiile de limba rusă din toate țările UE. Argumentele lor ar fi următoarele: „Rusa este una dintre limbile UE, ea este vorbită de peste 7 milioane de cetățeni din toate țările UE. În Uniunea Europeană, rusa are rolul unei limbi de integrare, deoarece îi apropie pe locuitorii tuturor țărilor UE care vorbesc rusa. Aportul culturii ruse la cultura Europei este evident, de la marii scriitori – Gogol, Dostoievski, Tolstoi, și compozitori – Ceaikovski și Rimski-Korsakov – la oamenii de știință (Pavlov, Mendeleev) și sfera cosmică (Koroliov și Gagarin). Cu toții fac parte din cultura europeană”, a relatat Dimitri de Kochko într-un interviu pentru revista „Russki mir”.

Președintele Uniunii Rusofonilor din Franța a mai atras atenția la un aspect: limba rusă a devenit un instrument de promovare a culturii țărilor CSI.

„Scriitorul Cinghiz Aitmatov spunea că limba rusă este mai importantă pentru neruși decît pentru ruși. El înțelegea că cultura Kirghiziei nu va fi cunoscută în lume fără acest pod – limba rusă. În Bolivia, să zicem, nimeni nu va auzi despre kirghizi și cultura lor prin kirghiză sau quechua. Pentru asta e nevoie de limba rusă sau spaniolă. Același lucru este valabil și pentru țările baltice. Acolo se crede că rolul de intermediar cultural îl va juca cu succes limba engleză. Însă doar parțial – și tot e puțin probabil. Limba engleză are un spațiu cultural enorm, dar nimeni din lumea vorbitorilor de engleză, în special din America și Asia, nu se uită la țările baltice. Iar în cîmpul limbii ruse avem Moldova, Uzbekistanul, Ucraina – aici toți știu despre Letonia și cultura ei. Prin engleză ar fi imposibilă formarea unui asemenea cîmp de comunicare.

Cu ce se va termina totul

Și în Rusia există o îngrijorare legată de faptul că limba rusă cedează pozițiile în spațiul postsovietic, inclusiv în Moldova. La finele lunii aprilie, ziarul „Komsomolskaia pravda” a efectuat un studiu ce demonstrează reducerea sferei se întrebuințare a ei în fostele republici sovietice. Corespondentul ziarului Dmitri Steșin consideră că Rusia s-a dezis de expansiunea lingvistică și culturală în spațiul postsovietic. „Investițiile în cultura rusă ne se răscumpără, ne-a demonstrat practica. Fostele republici sovietice privesc mereu spre Occident, acționează în interesele lui și noi nu trebuie să ne impunem prietenia cu cadouri, consideră el. Iar dacă cuiva dintre locuitorii acestor republici le va fi necesară studierea limbii ruse, s-o facă ei înșiși: „Pe Rusia nu o neliniștește cum statele independente vor pregăti muncitori mai mult ori mai puțin competitivi pentru piața de muncă de la noi… Nu se păstrează limba rusă în țara voastră, să vă fie de bine, în locul cetățenilor voștri «fără limbă», în Rusia vor veni să muncească alți vecini.”

Alți experți nu sînt atît de categorici. Cunoscutul politolog Andrei Babițki susține că limba rusă poate fi păstrată într-un singur caz — „dacă va fi oprit procesul de destrămare a URSS, în care periferiile naționale își doresc să se îndepărteze de fostul centru la o distanță mai mare și persecuția culturii ruse devine aici un indicator al izolării, al ruperii legăturilor cu metropola”. El consideră că Occidentul susține tacit această situație, fiind cointeresat să creeze la hotarele Rusiei o centură de limitrofi dușmănoși ei. Rusia poate schimba această situație prin crearea unei structuri economice atractive pentru vecini, consideră Babițki. „Dacă tinerii din țările fostei URSS, în căutarea unui loc de muncă, a studiilor, a condițiilor de trai mai confortabile vor merge spre Est, nu spre Vest, tendința de a interzice tot ce este rusesc va dispărea de la sine.”

La rîndul lor, experții locali fac pronosticuri atît optimiste, cît și pesimiste. Cunoscutul jurnalist Valeri Demidețchi crede că pentru Moldova unica ieșire este să rămînă un stat multinațional, să construiască o politică de respectare a drepturilor tuturor națiunilor care locuiesc în Moldova, să încerce să întrețină relații de prietenie și cu Rusia, și cu Occidentul. „Vorbitori de limbă rusă aici au fost și vor fi, place sau nu asta cuiva! Rușii, găgăuzii, ucrainenii, bulgarii, evreii – asta este bogăția Moldovei. Mai mult, garanția păstrării statului moldovenesc”, a afirmat el.

Ex-deputatul Mark Tkaciuk, doctor în istorie, antropolog și cercetător, consideră că societatea moldovenească se deosebește printr-un fundamentalism polietnic și că nu există premise pentru conflicte între națiuni. Despre asta el a scris în articolul său de program „Drumul spre București”.

«Societatea moldovenească este provocator de multilingvă. Și asta ține nu doar de sfera comunicării, dar și de consumul informației – cărți, știri, filme, spectacole teatrale. Mai bine de o treime din populația titulară preferă să privească emisiuni televizate și radiofonice din Rusia, iar produsele informaționale moldovenești le preferă peste 60% dintre vorbitorii de limba rusă… În secțiune orizontală, societatea moldovenească nu numai că nu are probleme interetnice – din contra, se observă aici un fundamentalism multietnic, reflectat inclusiv în statistica înaltă a căsătoriilor interetnice. În societatea moldovenească nu există conflicte interetnice.

Atmosfera de conflict apare de fiecare dată între societate și autorități, care periodic le interzice moldovenilor să se numească moldoveni în primul rînd, și apoi… le arată ușa celorlalte naționalități. Aceasta are loc sub diverse forme. Ba undeva se închid școlile rusești, ba din grilă se pomenesc scoase programele și noutățile în limba rusă. Ba în parlament se încearcă anularea traducerii simultane ruso-moldovenești, ba amenință să modifice legislația lingvistică și să priveze limba rusă de statutul de limbă de comunicare intre naționalități. Uneori persoanele suspuse explică de la tribune înalte că rușii, spre exemplu, trebuie să trăiască în Rusia.

Însă aceste chemări nu funcționează. În primul rînd, pentru că toată lumea înțelege că în Moldova cea mai mare parte a vorbitorilor de limba rusă nu au venit de pe aiurea, ci reprezintă aceeași populație locală, care a devenit rusofonă sau moldofonă din ucrainenii, grecii, armenii, evreii etc. care de secole au locuit în Moldova. Doi – cca un milion de imigranți moldoveni trec anual prin piața muncii din Rusia și, întorși acasă, tot mai puțin înțeleg aluziile xenofobe și acțiunile elitelor locale.”

Însă există și dintre cei care au o opinie mai sceptică, căci, dacă udăm și îngrășăm ceva mai mult timp, odată și odată, acel ceva va crește și va da rod. Politica de pustiire a ”cîmpului rusesc” în Moldova, care inevitabil va duce la recroirea mentalității locuitorilor țării, este promovată consecvent și progresiv de SUA, în primul rînd. Dacă ținem cont de faptul că Rusia nu întreprinde acțiunile necesare pentru păstrarea acestui spațiu de cultură și mentalitate, peste un deceniu, pentru noua generație de moldoveni limba rusă va deveni irevocabil străină și necunoscută. Însă va deveni oare pentru ei engleza cea de-a doua limbă maternă?

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?