Atunci cînd „denunțătorii” înșiși trebuie denunțați: Cazul Stop Fals vs. Noi.md

Существует общественная организация, управляющая сайтом Stopfals, который, по всей видимости, призван разоблачать фейки и защищать читателей от всякого рода лжи и манипуляций. Однако на самом деле его «разоблачения» весьма странны. Так, недавно создатели сайта взялись «разоблачить» публикации Noi.md, и последней мишенью стал цикл статей нашего автора Виктора Мараховского «Цена европейской «помощи»: что скрывается за навязанными Молдове реформами?», а также несколько его видеороликов, также опубликованных на сайте.

Честно говоря, «расследование», появившееся на сайте Stopfals, вызывает, честно говоря, недоумение. Обвиняя редакцию сайта и автора публикаций в «фальсификации» и «манипуляции», сами авторы Stopfals делают это без какой-либо доказательной базы, приводя довольно слабые аргументы, а большинство обвинений подпадают под определение «оценочных суждений».

Наша редакция обратилась за комментарием к автору серии статей и видеороликов Виктору Мараховскому, попросив его по пунктам, с документами на руках, проанализировать все обвинения и уточнить, что именно содержится в его статьях и видеороликах и соответствуют ли выпады в их адрес действительности. Публикуем его ответ ниже. А поскольку Stopfals очень внимательно читает наши материалы, этот ответ станет для их сотрудников своего рода мастер-классом по разоблачению фейков. Ребята, пора учиться работать по-взрослому, со всей ответственностью.

***

Таким образом, опровержение обвинений в «манипулировании» на основе официального текста «Регламента Европейского парламента и Совета о создании Фонда реформ и роста для Республики Молдова» ( COM (2024) 469 final )

Обвинение: «Использование таких выражений, как «навязанные реформы», является пропагандой».

Отрицание :

Автор использует это выражение, поскольку в документе прямо указано, что финансирование будет предоставлено только после завершения ряда заранее определенных реформ, согласованных с Европейской комиссией:

« Выделение средств из фондов ЕС будет зависеть от прогресса, достигнутого в реализации реформ » .

- страница 2, абзац 3

Finanțarea nu este garantată, ea depinde de îndeplinirea unor condiții. Aceste condiții nu sînt stabilite de Moldova, ci în cadrul unei proceduri comune cu Comisia Europeană. Aceasta este natura condiționată a ajutorului, nu este o subvenție gratuită.

Acuzație: "În articol se menționează că una dintre principalele amenințări este încălcarea principiului separării puterilor, dar nu oferă referințe sau citate. Este o generalizare și o dezinformare".

Dezmințire:

Această afirmație nu este neîntemeiată, ea se bazează pe dispozițiile articolelor 5, 12 și 19 din COM(2024) 469 final, propuse oficial de Comisia Europeană. Aceste articole stabilesc în mod clar mecanismele prin care:

● finanțarea Moldovei depinde de evaluarea Comisiei Europene a implementării reformelor în domeniul justiției;

● Comisia Europeană poate suspenda sau reduce plățile în cazul în care condițiile nu vor fi îndeplinite.

Acest lucru nu înseamnă neapărat o încălcare, dar creează un risc de influență a unei puteri (executivul UE) asupra alteia (sistemul judiciar din Moldova) - despre aceasta este vorba în publicație.

1. Articolul 5 alineatul (1), p. 14 - Condițiile prealabile pentru sprijin:

"Preconditions for the support under the Facility shall be that Moldova upholds and respects effective democratic mechanisms, including... an independent judiciary and the rule of law". ("Condițiile prealabile pentru acordarea de sprijin în cadrul mecanismului suînt ca Republica Moldova să susțină și să respecte mecanismele democratice eficace, inclusiv... un sistem judiciar independent și statul de drept").

Aceasta înseamnă: UE evaluează în ce măsură sistemul judiciar din Moldova corespunde acestor criterii. Acesta nu mai este un control pur intern.

2. Articolul 12, p. 7 - Evaluarea agendei de reforme:

"The Commission will assess the Reform agenda according to the criteria laid out in Article 12. It will adopt an implementing decision as described in Article 13 setting out the indicative amount of the loan support to be disbursed..." (Comisia va evalua programul de reformă în conformitate cu criteriile stabilite la articolul 12. Aceasta va lua o decizie cu privire la punerea sa în aplicare, așa cum se menționează în articolul 13, unde va fi stabilită valoarea orientativă a sprijinului sub formă de împrumut care urmează să fie oferit).

Acest lucru vorbește despre faptul că, Comisia mai întîi verifică dacă reformele corespund criteriilor și abia apoi stabilește suma finanțării. Parlamentul Moldovei nu este ultima instanță.

3. Articolul 19, pag. 7 - Reținerea fondurilor:

“Payments will take place … In case of a negative assessment by the Commission, a part of the amount […] will be withheld… No amount will be paid for… steps that have not been met by 31 December 2028”. („Plățile vor fi efectuate... În cazul unei evaluări negative din partea Comisiei, o parte din suma [...] va fi reținută... Nu va fi plătită nicio sumă pentru... etapele care nu au fost îndeplinite pînă la 31 decembrie 2028”).

Aceasta înseamnă: UE are dreptul unilateral - în baza evaluării sale - să rețină sau să anuleze finanțarea dacă consideră că Moldova nu reformează în mod corespunzător justiția (în acest caz).

Prin urmare:

Formularea „una dintre principalele amenințări este încălcarea principiului separării puterilor”nu este propagandă, dar reprezintă o interpretare legitimă a modului în care este structurat mecanismul de finanțare: UE nu numai că finanțează, dar și influențează structura reformelor printr-un sistem de condiții și verificări.

Acest lucru nu înseamnărenunțarea la suveranitate, dar ridică problema demarcației fine dintre sprijin și guvernanță, ceea ce ar trebui să facă obiectul unei dezbateri publice.

Acuzație : „Expresia „gestionare externă”este o manipulare”

Dezmințire:

Expresia „gestionare externă” nu este folosită în documentul oficial, iar nici autorul acestuia nu a afirmat acest lucru direct. Cu toate acestea, documentul descrie mecanismele prin care deciziile-cheie - inclusiv aprobarea reformelor, calendarul plăților și distribuirea fondurilor - se află sub controlul Comisiei Europene, nu al parlamentului Moldovei.

Iată citatul exact din COM(2024) 469 final, pagina 7, alineatul 4:

”Payments will take place on a semi-annual basis, following Moldova’s submission of a request to release the funds after having satisfactorily met the relevant payment conditions in the form of qualitative and quantitative steps to be undertaken. In case of a negative assessment by the Commission, a part of the amount corresponding to the payment conditions that have not been met will be withheld. The withheld funds can only be released once Moldova has duly justified, as part of the subsequent request to release funds, that it has taken the necessary measures to ensure the relevant payment conditions have been satisfactorily met. Article 19 also sets out that no amount will be paid for qualitative or quantitative steps that have not been met 31 December 2028 while it authorises the Commission to reduce amounts if the EU’s financial interests are affected or if Moldova is in serious breach of an obligation in the agreements concluded under the Facility” (Plățile se vor efectua semestrial, în urma depunerii de către Republica Moldova a unei cereri de eliberare a fondurilor, după ce aceasta a îndeplinit în mod satisfăcător condițiile de plată relevante care iau forma unor etape calitative și cantitative care trebuie îndeplinite. În cazul unei evaluări negative din partea Comisiei, va fi reținută o parte din suma corespunzătoare condițiilor de plată care nu au fost îndeplinite. Fondurile reținute pot fi deblocate numai după ce Republica Moldova a justificat în mod corespunzător, ca parte a cererii ulterioare de deblocare a fondurilor, faptul că a luat măsurile necesare pentru a asigura îndeplinirea satisfăcătoare a condițiilor de plată relevante. Articolul 19 prevede, de asemenea, că nu se va plăti nicio sumă pentru etapele calitative sau cantitative care nu au fost îndeplinite la 31 decembrie 2028, Comisia fiind autorizată să reducă sumele în cazul în care sunt afectate interesele financiare ale UE sau în cazul în care Republica Moldova încalcă grav o obligație prevăzută în acordurile încheiate în cadrul mecanismului.).

- p. 7, alineatul (4)

Aceasta înseamnă că:

- fiecare plată este condiționată de o evaluare favorabilă din partea Bruxelles-ului;

- dacă Comisia Europeană decide că nu sunt îndeplinite condițiile - plata va fi suspendată sau redusă;

- deciziile privind alocarea fondurilor nu sînt luate automat, dar în baza unei evaluări unilaterale din partea Comisiei.

Astfel, gestionarea fondurilor și evaluarea reformelor sînt scoase în afara suveranității naționale, chiar dacă formal responsabilitatea rămîne a Republicii Moldova.

În acest context, expresia „control extern” sau „condiționalitate externă” nu este propagandă, dar o descriere corectă a mecanismului, consacrat în acord.

Acuzație : „Discursul despre drepturile LGBT, politica de gen, incluziune - este o demonizare a valorilor europene”

Dezmințire:

Documentul într-adevăr conține angajamentele Moldovei în aceste domenii. Acest lucru este consacrat oficial în document:

„In addition to boosting socio-economic convergence, the Facility should also help accelerate reforms related to the fundamentals of the enlargement process including rule of law, fundamental rights, inter alia, the rights of refugees, of persons belonging to minorities, including national minorities and Roma, as well as the rights of lesbian, gay, bisexual, transgender and intersex (LGBTI) persons”. (Pe lîngă stimularea convergenței socioeconomice, mecanismul ar trebui să contribuie și la accelerarea reformelor legate de elementele fundamentale ale procesului de extindere, inclusiv statul de drept, drepturile fundamentale, printre altele, drepturile refugiaților, ale persoanelor care aparțin minorităților, inclusiv minoritățile naționale și romii, precum și drepturile persoanelor lesbiene, gay, bisexuale, transgen și intersexuale (LGBTI)).

Aceasta nu este o critică la adresa UE, ci o constatare a faptelor: includerea acestor angajamente face parte din acord și este important să vorbim deschis despre ele.

Acuzație: „Se creează un conflict fals între standardele europene și identitatea națională”

Dezmințire:

Poziția autorului nu este o juxtapunere a valorilor, ci o apărare a dreptului Moldovei la o adaptare echilibrată a reformelor la realitățile sale. Documentul prevede o transformare amplă a tuturor sferelor:

“The general objectives of the Facility shall be to: (a) support the enlargement process by accelerating the alignment with Union values... (c) accelerate the socio-economic convergence of Moldova’s economy with the Union”. ("Obiectivele generale ale mecanismului sînt: (a) să sprijine procesul de extindere prin accelerarea alinierii la valorile Uniunii.... (c) să accelereze convergența socioeconomică a economiilor Republicii Moldova cu cea a Uniunii")

- articolul 3, alineatul (1) pagina. 11

În același timp, acesta nu conține un capitol aparte sau o garanție pentru păstrarea specificului cultural sau educațional al țării. Autorul doar atrage atenția asupra faptului că aceste aspecte trebuie discutate public și cu respect pentru a asigura încrederea societății.

Acuzație : Într-un videoclip publicat pe 10 iulie, Marahovschi alimentează speculațiile privind vînzarea pămînturilor din Republica Moldova.

Dezmințire :

În nicio într-o parte a videoclipului nu se spune că „pămînturile au fost vîndute” sau că acest lucru se întîmplă în mod oficial.

Textul publicației este imaginativ și civic. Nu operează cu cifre, nume de companii sau acuzații la adresa anumitor persoane. Este o declarație morală și filosofică, nu un reportaj cu privire la o anumită tranzacție.

Fraze de genul "Pămîntul moldovenesc nu este doar o bucată de pămînt. Este pîinea. Sînt oasele strămoșilor" nu sînt acuzații faptice, dar reflectă îngrijorarea față de tendințele legate de:

● Riscul creșterii ponderii terenurilor care trec în mîini private (inclusiv beneficiari străini),

● Schemele prin care terenurile agricole sînt înregistrate prin intermediul unor firme proxy.

Raportul oficial al Departamentul de Stat al SUA (State Department - Investment Climate Statement 2022)

„There are reportedly Moldova-registered companies with foreign capital known to own agricultural land through loopholes in the previous law” (Se raportează că în Moldova sînt înregistrate companii cu capital străin care dețin terenuri agricole, folosind lacunele din legislația anterioară")

Aceasta este o confirmare clară: companiile cu capital străin înregistrate în Moldova au achiziționat într-adevăr terenuri agricole prin intermediul lacunelor din legislație. Acesta nu este un zvon - este un fenomen documentat, verificat, reflectat într-un raport oficial american.

Concluzie:

● Articolul „Pămîntul nu este marfă” nu distribuie dezinformări;

● Nu confirmă faptul vînzării, dar avertizează asupra riscului de a pierde controlul;

● Forma este moral-politică, nu juridică sau economică;

● Acuzația de „narațiune falsă” este nefondată și motivată politic.

Acuzație : „Nu trebuie comparată emigrația cu deportările – asta este o provocare”

Dezmințire:

1. Comparația nu se referă la natură, ci la amploarea pierderilor umane

În publicație se menționează în mod clar diferența dintre deportările forțate și emigrarea modernă: „Nu în vagoane de marfă, desigur, dar în autobuze, avioane sau mașini”.

Acest lucru subliniază diferența după formă, dar comparația se referă la prețul demografic pe care îl plătește țara în ambele cazuri.

2. Exodul populației este recunoscut ca o problemă chiar și în documentul UE

Textul oficial COM(2024) 469 final recunoaște amploarea subdezvoltării socioeconomice:

„One of the poorest countries in the region, the Moldovan Gross Domestic Product (GDP) per capita remains at 29% of the EU average, indicating a significant convergence gap with the EU” (Moldova este una dintre cele mai sărace țări din regiune, Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor rămîne la nivelul de 29% din media UE, indicînd un decalaj semnificativ de convergență cu UE).

- Pag. 1, paragraful 2.

Acest lucru confirmă faptul că sărăcia rămîne un factor sistemic care, potrivit autorului, determină oamenii să plece.

3. Faptul migrației și al angajării în străinătate este recunoscut.

Documentul prevede în mod explicit:

„...support employment policies, including labour rights and measures to reduce undeclared work and prevent brain drain...” (sprijinirea politicilor de ocupare a forței de muncă, inclusiv a drepturilor de muncă și a măsurilor de reducere a muncii nedeclarate și de prevenire a exodului de creiere).

- Pag. 12, articolul 3.2(l)

Astfel, UE recunoaște exodul creierelor (brain drain).

4. Autorul s-a întrebat, nu a stabilit un verdict

Publicația este o prezentare politică a problemei:

- Autorul și-a pus întrebarea: ne putem permite pierderea cu o asemenea viteză a populației?

- Aceasta nu este o propagandă, dar un îndemn de a conștientiza faptul că reformele nu compensează pierderile demografice.

Concluzie:

Comparația cu „Trenul durerii” este o metaforă, nu o substituire de concepte. Ea reflectă amploarea tragediei - zeci de mii de persoane plecate anual...

Aceste date sînt confirmate și de statistici, și de formularea oficială din documentului UE, care recunoaște întîrzierile și brain drain, dar nu propune mecanisme de menținere reală a populației.

A vorbi despre aceasta nu înseamnă manipulare, dar responsabilitate civică.

Acuzație: „În videoclipul din 24 iunie, Marahovschi promovează o narațiune falsă a propagandei Kremlinului despre “preluarea controlului Republicii Moldova de către străini”, susținînd că autoritățile ”vînd țara pe bucăți””.

Dezmințire: aceasta nu este o retorică anti-europeană, dar o poziție pro-europeană - dar cu prioritatea suveranității

1. Sprijin direct pentru reforme, dar cu control democratic.

În videoclip se spune clar:

„Nu sînt împotriva reformelor...”.

Aceasta înseamnă că autorul nu neagă necesitatea unor schimbări, dar se declară pentru ca aceste reforme să fie transparente, discutate și adaptate interesului național.

2. Scopul este interesul cetățenilor, nu conflictul cu UE.

În centrul criticii se află nu UE (care este văzută ca un partener necondiționat), dar poziția propriului guvern, care, în opinia autorului, nu a asigurat un dialog cu cetățenii:

„Fără referendum, fără discuții...”.

Aceasta nu este o critică la adresa UE, dar un îndemn către autorități să fie mai responsabile atunci cînd iau decizii.

3. Poziția - pentru UE. Dar în cadrul unui parteneriat egal

În videoclip se menționează direct:

„Sînt pentru o țară care decide singură... pentru sat, care primește ajutor, nu instrucțiuni... pentru pensionari care sînt respectați... pentru copii care sînt crescuți de părinții lor”.

Este un manifest al responsabilității și suveranității, nu al dușmăniei. O astfel de poziție nu este împotriva UE, dar este în concordanță cu spiritul autoguvernării și al democrației pe care se bazează UE.

Aceasta nu este o retorică antieuropeană, dar o poziție echilibrată, proeuropeană, a unui cetățean care sprijină reformele, dar cere ca acestea să nu distrugă suveranitatea, să nu înlocuiască voința poporului cu directive externe și să nu transforme democrația în guvernare în baza unor instrucțiuni. Declarațiile din videoclip sînt un îndemn la respect pentru cetățeni, pentru instituțiile naționale, pentru valorile familiale și culturale. Este un vot pentru o Europă a partenerilor egali, nu a executorilor subordonați. A fi „pentru reforme” nu înseamnă a tăcea atunci cînd reformele sînt puse în aplicare fără a lua în considerare opinia societății. Aceasta este esența adevăratei democrații europene.

4. Menționări pozitive ale țărilor UE

În videoclip sînt oferite exemple pozitive concrete de țări UE care își apără suveranitatea:

● Ungaria:

„...își apără cetățenii, Constituția...”

● Polonia:

„...a refuzat să se supună cerințelor altora, dacă acestea contravin intereselor familiei, copiilor și tradițiilor”.

● Serbia (nu este membră a UE, dar se află în context european):

„...nu acceptă cote de migrație, cere respect față de politica națională”.

Acest lucru subliniază faptul că autorul nu respinge UE, dar cere să se ia exemplu de la țările puternice care aplică politica europeană în interesul cetățenilor lor.

5. Argumentele sînt susținute de însuși documentul COM(2024) 469 final

Adică:

● Comisia Europeană evaluează progresul reformelor.

● Ea decide dacă să transfere bani sau nu.

● În cazul unui progres nesatisfăcător - poate reduce, amîna sau anula tranșele.

Aceasta nu este o speculație, ci logica oficială a documentului. Menționarea acesteia nu este „propagandă”, dar o constatare exactă a normei juridice.

Concluzie: acuzația este nefondată

În articole:

● нет оскорблений в адрес ЕС — наоборот, есть признание его достижений и уважение к его сильным странам;

● нет вымышленных цитат - все выводы основаны на тексте COM(2024) 469 final;

● нет никаких «кремлевских нарративов » — есть суверенная позиция, аналогичная той, которую поддерживают Венгрия, Польша и другие страны.

Критика не означает пропаганду. Призыв к референдуму и открытому диалогу — демократический принцип. Указание на риски — это не ложь, а гражданская ответственность.

Заключение

Целью данных материалов является не конфронтация с Европейским союзом, а открытая и ответственная дискуссия о будущем Молдовы . Автор не отвергает помощь ЕС и поддерживает движение Молдовы в европейском направлении , поскольку верит в ценности демократии, достоинства и справедливости.

Но в то же время он считает необходимым:

- Четко понимать стоимость и условия предлагаемой поддержки;

- Деликатные вопросы следует обсуждать публично , с участием общества, а не в частном порядке;

- Право страны на суверенное, сбалансированное и национально ориентированное решение должно быть защищено .

Это не только наш внутренний демократический долг, но и соответствует принципам, изложенным в самом документе. В частности, в статье 4 (2) (стр. 12) подчёркивается:

“ Сотрудничество в рамках Фонда будет основано на потребностях и будет продвигать принципы эффективности развития, а именно: ответственность Молдовы за приоритеты развития, упор на четкие условия и ощутимые результаты, инклюзивное партнерство, прозрачность и взаимная подотчетность … ” (Сотрудничество в рамках Фонда будет основано на потребностях и будет продвигать принципы эффективности развития, а именно: ответственность Молдовы за приоритеты развития, упор на четкие условия и ощутимые результаты, инклюзивное партнерство, прозрачность и взаимная подотчетность …).

В этом и суть: реформы должны принадлежать самой Молдове – обществу, экспертам, людям, а не быть формальным выполнением каких-то условий. Автор не против ЕС – он за ЕС , но как партнёрство, в котором соблюдаются не только правила, но и право граждан участвовать в принятии решений. Это и есть истинная европейская ценность.