Armata în bază de contract: “pro” și “contra”

Audio
Armata în bază de contract: “pro” și “contra”

Xenia Florea

Moldova intenționează din nou să creeze armata în bază de contract. “Am luat decizia politică de a renunța la serviciul militar obligatoriu. În următorii doi ani Guvernul va reduce numărul recruților pînă la renunțarea deplină la încorporare”,  a declarat la briefingul de săptămîna trecută liderul PDM Vlad Plahotniuc.

În RM a fost deja făcută încercarea de a trecere la serviciul militar în bază de contract. Conform Concepției reformei militare din anul 2002, către anii 2008-2009 era preconizată trecerea deplină a Forțelor Armate ale țării la sistemul bazat pe contract, iar către anul 2014 Armata Națională urma să devină una profesionistă, mobilă, bine pregătită, compusă în fond din unități de reacție rapidă. Acum însă autorii acelei reforme consideră inoportună renunțarea Forțelor Armate ale Republicii Moldova la încorporarea recruților.

Reforma militară de la PDM

Conducerea Partidului Democrat a luat decizia politică de a renunța la serviciul militar obligatoriu, după examinarea ”semnalelor primite”.

“Am cerut să fie cercetate minuțios condițiile, pe care armata noastră le poate în prezent oferi tinerilor recruți, condiții care nu-s suficiente pentru o pregătire bună și o viață decentă în perioada serviciului militar. O altă cauză este aceea, că unii tineri plătesc sume mari de bani, pentru a evita serviciul militar. Serviciul militar îl fac doar acei care nu au bani pentru ca să plătească, și aici vorbim deja despre o problemă foarte serioasă, care trebuie rezolvată odată pentru totdeauna”, a declarat președintele PDM.

Dacă Vladimir Plahotniuc de la tribuna partidului anunță lansarea unei noi reforme sau a unui proiect social, înseamnă că totul a fost deja discutat, actele legislative și normative necesare fiind elaborate și că în scurt timp acestea vor fi aprobate de Guvern și Parlament. Așa s-a întîmplat și de această dată. A doua zi după briefingul președintelui PDM Ministerul Apărării s-a grăbit să anunțe pe site-ul său de pe rețelele de socializare că planul de acțiuni în vederea sporirii profesionalismului Forțelor Armate ale RM este aproape de finalizare și în viitorul apropiat va fi aprobat de Guvern.

În comunicat sîntem anunțați că documentul elaborat prevede renunțarea treptată la serviciului militar obligatoriu. Implementarea proiectului va începe odată cu încorporarea din toamnă a recruților: numărul ostașilor în termen va fi redus în favoarea creșterii numărului militarilor profesioniști, angajați în bază de contract. Care anume va fi proporția nu se spune. În prezent, în rîndul Forțelor Armate ale RM își satisfac serviciul cca 50-55% de contractanți.

“În rezultat, vor fi asigurate locuri noi de muncă, mijloacele financiare, care anterior erau folosite pentru întreținerea ostașilor, vor fi utilizate în scopul îmbunătățirii altor aspecte importante, a condițiilor de muncă ale militarilor-contractanți, ei fiind asigurați social și cu locuințe, și nu în ultimul rînd, remunerarea decentă a militarilor profesioniști”, se spune în comunicatul departamentului militar.

Procesul renunțării treptate la serviciul militar obligatoriu în rîndul Forțelor Armate ale RM va fi însoțit de revizuirea bugetului Ministerului Apărării, în sensul majorării acestuia, renovarea treptată a infrastructurii unităților militare, echipamentului militar și a armamentului. În rezultat, Forțele Armate ale RM se vor transforma într-o “armată modernă, profesionistă, bine dotată, capabilă să-și îndeplinească misiunile în interacțiune cu forțele armate ale altor state”.

Argumente “pro”: cît se mai poate tărăgăna?

Ex-ministrul Apărării Valeriu Pleșca (2004-2007) este unul dintre adepții mișcării armatei în bază de contract. Încă în anul 2000 viitorul șef al Ministerului Apărării, pe atunci deputat, a înaintat Parlamentului proiectul de lege privind abolirea serviciului militar obligatoriu și trecerea la sistemul contractual. Potrivit opiniei lui, acesta ar permite reducerea efectivului Forțelor Armate (pe atunci 8,5 mii ostași și ofițeri), reducerea cheltuielilor bugetare pentru întreținerea armatei și redirecționarea mijloacelor economisite spre reutilarea, modernizarea și susținerea materială a militarilor-contractanți. Însă în primăvara anului 2001 Parlamentul a respins această inițiativă legislativă, deoarece “în toată lumea armata profesionistă costă mai mult ca cea în termen”.

Valeriu Pleșca nu și-a schimbat nici acum opinia privind necesitatea trecerii Forțelor Armate ale RM în bază de contract.

«Au trecut aproape 18 ani de la înaintarea inițiativei mele privind renunțarea la serviciul militar în termen, dar în Armata Națională lucrurile nu s-au schimbat - spune Valeriu Pleșca. – La ce bun atunci s-o mai tărăgănăm? 65% din mijloacele alocate azi Ministerului Apărării sînt cheltuite pentru acoperirea nevoilor sociale: salarizare, întreținerea militarilor etc., iar pentru dezvoltare, pentru achiziționarea armamentului nou în locul celui învechit bani nu ajung. Așa că sau aboliți acest institut, sau ajustați-l la standardele moderne!

Puterea politică din țara noastră a ocolit mereu problemele ce țin de capacitatea de apărare a țării: nu există un pericol militar real, deci nici de armată nu prea avem nevoie. Desigur, nu o spuneau direct, însă în coloare existau asemenea dispoziții. Eu, o persoană civilă, devenind ministru al apărării, am înțeles că armata este un atribut important al statalității. Iată de ce azi, nefiind un adept al Partidului Democrat, salut reforma anunțată de el. În cele din urmă și la noi s-a pus problema profesionalismului Forțelor Armate», a menționat Pleșca.

Conform opiniei sale, în 12 luni de serviciu militar în termen este imposibil ca recruții să devină ostași bine pregătiți, ei nu au timp, pur și simplu, să însușească bine arta militară. Iar serviciul în bază de contract este muncă, militarul angajat în bază de contract este un apărător profesionist al Patriei, deci față de armata profesionistă în bază de contract și cerințele vor fi mai mari.

«Desigur, acum inițiativa dată este criticată, - continuă ex-ministrul. - Prima întrebare pusă este: de unde vor lua autoritățile bani pentru reînarmare și trecerea Armatei Naționale în bază de contract, dacă avem un buget auster? Cred că înainte de a anunța această reformă conducerea PDM a găsit niște posibilități, inclusiv de la partenerii de dezvoltare. La urma urmei, avem exemplul Georgiei, care nu este mai bogată ca noi. Totuși, după anul 2008 Georgia și-a reformat semnificativ Forțele Armate și și-a sporit capacitatea de apărare. Dorință de ar fi și voință politică! Eu cred că demult trebuia să transformăm Armata Națională în una profesionistă», a conchis el.

Un alt ex-conducător al Ministerului Apărării, Vitalie Marinuța, de asemenea, consideră că Armata Națională trebuie să fie trecută pe deplin în bază de contract. Fiind ministru al Apărării (2009-2014), el a vorbit în repetate rînduri despre necesitatea renunțării la serviciul în termen: și pe timpurile lui ministerul de resort a elaborat un plan de restructurare a Forțelor Armate, care prevedea trecerea la serviciul în bază de contract și reducerea efectivului armatei.

«Însă pentru ca această reformă să fie implementată cu succes - a declarat Vitalie Marinuța la unul dintre posturile TV - politicienii trebuie să-i asigure armatei un buget în mărime de cel puțin 1% din PIB. Chiar și Elveția neutră alocă apărării între 1,5 și 2,5% din PIB. Însă în planurile pe termen mediu ale Guvernului asemenea cheltuieli nu sînt prevăzute. Conform planului de acțiuni privind realizarea Strategiei Naționale de Apărare pentru anii 2017-2021, către anul 2020 cheltuielile militare ale țării vor constitui doar 0,5% din PIB.

Argumente “contra”: ne vom pomeni fără rezerviști

Conceptul reformei militare din anul 2002, conform căruia Moldova deja de 9-10 ani trebuia să aibă armată în bază de contract, a fost adoptat în timp ce Ministerul Apărării era condus de Victor Gaiciuc. Însă azi generalul de brigadă Gaiciuc consideră că inițiativa creării în Moldova a unei armate în bază de contract este inoportună.

«Situația internațională de după 2014 diferă de cea care era în 2002, cînd noi elaboram și adoptam Conceptul reformei militare - spune ex-ministrul Apărării. – Climatul psihologic în regiune este mult mai tensionat acum. Dacă anterior Moldova avea un punct nevralgic – Transnistria, acum avem în jurul nostru un șir întreg de focare de tensiune.

În urma evenimentelor din Ucraina în anul 2014, mai multe țări europene, care la timpul lor au renunțat la sistemul de recrutare, au decis să-l restabilească. Alte țări discută această problemă. Nu zic că trebuie să ne pregătim de război, însă trebuie să urmărim starea de lucruri și să fim gata de orice. Adică, tensiunea crește, iar noi cu reformele noastre mergem pe cu totul altă cale decît țările europene.

Nici în alocuțiunea președintelui PDM, nici în comunicatul Ministerului Apărării privind viitoarea reformă militară, nu am auzit ce vom face cu organizarea rezervei de mobilizare. În cazul unui pericol venit din partea unui inamic evident mai puternic, singură armata profesionistă nu va putea apăra țara. Astăzi efectivul Forțelor Armate ale RM nu depășește 5,5 mii persoane. În cazul unor acțiuni militare, desigur, vor exista pierderi, care vor trebui suplinite. Armata are nevoie de o rezervă pregătită, iar aceasta se formează anume din acei militari în termen, care în caz de urgență sînt gată să-și satisfacă datoria. Dar cu trecerea deplină la sistemul de contracte nu mai este suplinită rezerva, reducîndu-se treptat la zero. Nu putem admite așa ceva nici într-un caz» consideră Gaiciuc.

El pledează pentru ca în bază de contract să fie formate așa-numitele trupe de elită, Batalionul Forțelor Speciale, Batalionul 22 de menținere a păcii etc., iar 30% ale Forțelor Armate RM să fie completate de militarii recrutați pentru serviciul în termen.

Acest lucru ne va permite să păstrăm rezerviștii și să nu rupem firul “Armata e una cu poporul”, vorba populară», a conchis ex-ministrul.

Argumente “contra”: ce perspective le putem oferi militarilor?

Nici ex-ministrul Apărării Viorel Cibotaru (februarie-iunie 2015) nu este adeptul trecerii depline a Armatei Naționale în bază de contract.

«Eu cred că în Republica Moldova s-a constituit un sistem suficient de armonios de completare a Forțelor Armate - susține V. Cibotaru. – Pe de o parte, am profesionalizat în Armata Națională tot ce se putea: să nu confundăm noțiuni ca profesionalizarea și contractarea armatei. Problema noastră nu constă în lipsa militarilor profesioniști, dar în faptul că noi nu le putem asigura un pachet social normal (salariile lor sînt mici, locuințe nu au, condițiile de muncă sînt destul de grele), Armata Națională fiind dotată cu armament învechit. Pe de altă parte, în rîndul Forțelor noastre Armate s-a format așa-numitul tip de satisfacere voluntară a serviciului militar. Nu accept, categoric, declarația lui Plahotniuc cum că în Armata RM își satisfac serviciul militar acei care nu au avut bani de mită, ca sa fie scutiți de această obligație. Pe cînd eram ministru al Apărării ( anterior această muncă a fost pornită de Valeriu Troenco) s-au făcut multe pentru a dezrădăcina sistemul de extorcare a banilor de la recruți și planul de recrutare nu numai că era îndeplinit, el chiar a fost majorat. Luați rezultatele sondajelor sociologice: în pofida tuturor problemelor din Forțele Armate, armata noastră se bucură de o autoritate înaltă în societate, spre deosebire de Guvern și Parlament.

Ziceți că treceți armata la sistemul de contracte, prin urmare serviciul militar devine în Moldova unul profesionist, care cere o remunerare pe măsură. Astăzi, oamenii caută un serviciu remunerat de la 500 dolari în sus. Este echivalentul a 10 mii de lei/lună. Iar noi ce le putem oferi militarilor noștri?

Salariul mediu al ofițerilor ”de mijloc” (locotenenți și căpitani) este 4 mii lei, 5-8 ture pe lună, în condiții nu tocmai confortabile, trai în cămine prost amenajate, armata duce lipsă de muniții, pachetul social nu că nu corespunde standardelor europene, nici pentru condițiile noastre nu este suficient, plus echipamentele și armele învechite… Unde este perspectiva? Care este motivarea?» se întreabă el.

Cibotaru consideră, că în procesul de modernizare a Forțelor Armate noi trebuie nu să renunțăm la recrutare, ci să ne axăm pe investiții în infrastructura armatei, pe achiziționarea armamentului modern și pe crearea condițiilor normale pentru satisfacerea serviciului militar.

«În prezent, multe țări europene nu-și pot completa armatele cu contractanți, deși spre deosebire de noi dispun de mijloace financiare, intelectuale, propagandistice și de alt ordin. Iar noi cu problemele noastre majore, demografice și financiare, renunțăm la varianta mixtă de formare a Forțelor Armate în favoarea sistemului de contract. Din contul căror mijloace? Armata contractantă înseamnă militari profesioniști, care trebuie plătiți mult mai bine ca recruții. Desigur, recruții trebuie instruiți în permanență, iar contractanții o singură dată, organizîndu-le periodic pregătiri suplimentare, astfel în perspectivă armata în bază de contract nu va fi mult mai costisitoare ca cea formată din recruți. Însă pentru început cheltuielile de întreținere a armatei în bază de contract vor trebui majorate de două-trei ori, deoarece cheltuielile pentru ostașii în termen nu sînt de comparat cu salariile militarilor-contractanți, plus cheltuielile pentru pachetul social.

Nu mai vorbesc despre faptul, că peste un timp, după trecerea la sistemul de contract noi vom pierde rezerva pentru mobilizare. Pentru țara noastră cu economia subdezvoltată, statutul incert (avem un stat neutru sau nu chiar…) și în această perioadă tensionată în plan mondial, e periculos să facem asemenea mișcări bruște, să schimbăm sistemul de apărare și să eliminăm din el un element important cum este rezerva de militari instruită și pregătită. Teamă mi-i, că foarte curînd ne vom confrunta cu probleme foarte mari.

Dar noi nu am văzut încă nici un plan de acțiuni, nu au fost determinate sursele de finanțare, documentul nu a fost dezbătut de comunitatea experților. Am fost doar informați că planul de sporire a profesionalismului Forțelor Armate ale RM este aproape gata și că el va fi aprobat, în curînd, de Guvern.

Dar la ei cum e?

Atunci cînd în țara noastră se vorbește despre avantajele armatei în bază de contract, este adus exemplul SUA, unde toată armata este contractuală. Însă Forțele Armate ale SUA au un specific: armata americană este orientată spre îndeplinirea sarcinilor de expediție, nu de apărare a propriilor hotare, de aceea experiența americană nu este cea mai potrivită pentru Republica Moldova.

Țările europene pot fi împărțite condițional în trei grupuri: țări, care au abolit conscripția, țări în care există posibilitatea recrutării și țări care au păstrat sistemul de înrolare în rîndurile armatei.

Spre exemplu, formal, în Olanda recrutarea există, însă din anul 1996 aceasta nu a mai fost efectuată. În Franța conscripția pe timp de pace a fost sistată în anul 2001 și înlocuită cu Ziua Anuală de Pregătire pentru Apărarea Națională, la care participă, în mod obligatoriu, bărbații și femeile de 16-18 ani. În Germania recrutarea a fost anulată în anul 2011, dar teoretic poate fi reluată în orice clipă.  

În țările NATO sistemul de conscripție este păstrat în Danemarca (toți bărbații apți, care au ajuns la 18 ani, trebuie să satisfacă serviciul militar timp de 4 luni), Estonia (timp de 8 sau 11 luni, bărbații de la 18-28 ani), Grecia (timp 8 luni în Forțele Armate sau 12 luni la Marină sau Forțele Aeropurtate), Norvegia (în anul 2015 aici au fost obligate să-și satisfacă serviciul militar și femeile, timp de 19 luni).

Conscripția militară acționează în așa țări neutre, ca Austria și Elveția. În anul 2013 în aceste țări au avut loc referendumuri privind abolirea conscripției militare, însă 59% dintre votanții austrieci și 73% dintre cei elvețieni s-au pronunțat pentru păstrarea sistemului de recrutare în forma veche. Modelul Armatei Elveției, considerată una dintre cele mai bune nu numai în Europa, dar și în lume, este constituită din trei nivele: un grup mic de militari profesioniști, susținut de un număr mare de recruți și de mulți rezerviști instruiți. Înainte de reforma din anul 2003 Elveția putea momentan să cheme la arme 400 mii de persoane, populația ei fiind de 8 milioane oameni. Conform rezultatelor referendumului din anul 2003 această cifră a fost redusă de două ori.

Cele mai multe țări ale Tratatului de la Varșovia, acum membre NATO, altă dată au renunțat la conscripția militară. Cehia a trecut la sistemul de formare a armatei în bază de contract în anul 2005, România și Letonia – în 2007, Bulgaria și Lituania – în 2008, Polonia – în 2009. Pînă în anul 2014 în Europa țările, care au păstrat conscripția erau în minoritate – în total 11. Însă în ultimul timp poate di observată o tendință constantă: tot mai multe state europene încearcă să resusciteze capacitatea propriilor forțe armate prin intermediul recruților.

Lituania a revenit la conscripția militară în anul 2015, motivînd prin ”situația geopolitică complicată” și promițîndu-le ostașilor în termen un serviciu de nouă luni și garanții de stat la instruirea și angajarea în cîmpul forței de muncă. Drept că mass-media locală scria că problema consta nu în ”situația geopolitică”, ci în faptul că din cauza întreținerii insuficiente armata lituaniană a fost părăsită de ofițerii activi. Nu a salvat situația nici decizia Guvernului de a le permite militarilor să cîștige bani în plus, în timpul lor liber.

În anul 2017 Georgia a reluat recrutarea pentru serviciul militar obligatoriu, sistat în anul 2016. Iar în acest an Ministerul Apărării din Georgia lansează un sistem-pilot al creării rezervei militare conform modelului finlandez. Proiectul presupune crearea rezervelor de trei tipuri: rezerva armatei, rezerva teritorială și rezerva de specialiști. În total, anual vor trebui să se afle în serviciul militar nu mai mult de 45-60 de zile.

În martie 2017, la șapte ani de la abolire, Suedia a reluat sistemul serviciului militar obligatoriu. Deși funcționarii suedezi spuneau că motivul este ”agresiunea Rusiei contra Ucrainei”, ”cazurile frecvente de spionaj” și ”alte crize, inclusiv cele din Orientul Apropiat”, presa suedeză scria că principala cauză a acestei decizii a fost lipsa dorinței oamenilor de a merge în armata profesionistă și, ca urmare, insuficiența forțelor armate suedeze.

Este discută activ problema revenirii la conscripție în Cehia și Bulgaria. Anul trecut în Cehia a fost elaborat un proiect de lege, în conformitate cu care tinerii absolvenți ai școlilor vor trebui să meargă la armată pentru 3-5 luni, iar cei care vor încerca să se eschiveze pot ajunge la pușcărie. Iar în Bulgaria urmează să fie introdusă conscripția voluntare în armată. În ianuarie curent, ministrul Apărării Krasimir Karakachanov se declara adeptul introducerii conscripției obligatorii, deoarece în lume crește numărul riscurilor și acestea se apropie de hotarele Bulgariei, recrutarea voluntară fiind un prim pas în această direcție.

Astfel, din varii motive, tot mai multe țări europene intenționează să revină la conscripția militară, în timp ce în Republica Moldova se vorbește despre renunțarea la serviciul militar obligatoriu și trecerea la principiul de formare a Armatei Naționale în bază de contract.

 

Citește-ne pe Telegram, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Sondaj Toate

load