X 
Transnistria stiri: 1423
Eurovision stiri: 506
Preşedintele stiri: 3996

Are oare Moldova nevoie de Curtea Anticorupție?

2 apr. 17:57   Analitică
6491 1

Curtea specializată anticorupție și-ar putea începe activitatea în această vară – cu o reținere de un an față de așteptările autorităților. În zilele următoare va fi pusă la punct varianta finală privind crearea noii instituții, care conform așteptărilor va examina dosarele corupților de top ai țării.

În prezent are loc ajustarea proiectului, reieșind din recomandările experților internaționali și naționali. Totuși, spune un șir de specialiști, procesul lansării Curții Anticorupție riscă să se întindă pe un termen nedefinit. Problematică este nu doar atragerea judecătorilor, care se preconizează a fi selectați în cadrul unui concurs special.

Experții se pronunță împotriva creării acestei instanțe și vorbesc despre riscurile aferente. Și Comisia de la Veneția are îndoieli cu privire la oportunitatea proiectului și crede, că ar fi mai bine ca autoritățile să-și axeze eforturile pe reformele deja inițiate. Guvernului i s-a propus să analizeze minuțios dacă se merită instituirea noii instituții, care necesită timp și bani, sau e mai potrivită varianta formării unui colegiu specializat în una dintre instanțele chișinăuiene.

Judecători dintre profesori și avocați

În martie, 2023 președinta Maia Sandu a cerut să fie pregătită baza legislativă pentru crearea Curții Anticorupție, căreia i se vor trimite spre examinare cazurile de corupție în eșaloanele superioare ale guvernării și în sistemul justiției. Din așteptările, sonorizate de șefa statului după ședința Consiliului Suprem de Securitate, noua instituție urma să-și înceapă activitatea în lunile imediat următoare. Dar, precum au și prezis experții, pentru pregătirea și coordonarea legii a fost nevoie de mult mai mult timp.


Administrația prezidențială a elaborat proiectul de lege, iar guvernul l-a avizat pozitiv. În nota informativă se spune că corupția este unul din factorii-cheie, care împiedică dezvoltarea economică a țării și care sporește inegalitatea dintre diferite pături sociale. Autorii proiectului fac trimitere la sondajul opiniei publice, efectuat de Centrul pentru resurse juridice din Moldova, conform căruia o treime dintre judecători, un sfert dintre procurori și două treimi dintre avocați cred că în a. 2023 în țară încă mai există multă corupție.

Autoritățile contează pe faptul, că Curtea Anticorupție va permite asigurarea deciziilor judecătorești independente. Din spusele autorilor proiectului, în instanțe examinarea cazurilor de importanță publică continuă să fie tergiversată, iar cazurile de corupție împotriva judecătorilor în majoritatea cazurilor se termină în favoarea judecătorilor. Ei subliniază, că în pofida reformelor și a evaluării externe, corpul judecătoresc nu are curajul să acționeze contrar ordinii stabilite în sistem: interesele judecătorilor sunt protejate în detrimentul intereselor societății.

Conform proiectului de lege, Curtea Anticorupție ca instanță de prim nivel, va lua în considerare numai cazurile legate de corupție și infracțiunile conexe. Aici vor ajunge dosarele din Procuratura anticorupție și recursurile la deciziile Agenției naționale de integritate, inclusiv cererile privind confiscarea bunurilor nejustificate. Statele de personal ale acestei instanțe vor număra 15 judecători cu salariul de 45 mii de lei. Salariile secretarilor și ajutorilor vor fi majorate semnificativ. Deciziile Curții Anticorupție vor fi atacate la colegiul specializat de la Curtea de Apel Chișinău, compus din 6 judecători. Ulterior, verdictul va putea fi atacat la Curtea Supremă de Justiție.

De organizarea concursului și de selectarea candidaților se va ocupa Consiliul superior al magistraturii. Conform primei variante a proiectului de lege, la selectare trebuie să participe experți internaționali, delegați de partenerii externi. Pentru a deveni judecător la noua instanță specializată, nu este obligator să ai experiență de activitate în sistemul judiciar. În așa mod guvernarea dorește să atragă candidați din mediul profesorilor de drept, procurorilor, avocaților, altor reprezentanți ai jurisprudenței.

Este prevăzut un șir de criterii, la care trebuie să răspundă toți pretendenții, inclusiv 5 ani de activitate pe post de judecător sau 10 ani de activitate în jurisprudență. Pentru doritorii de a face parte din colegiul specializat al Curții de Apel – 6 ani de activitate ca judecător sau 11 ani de activitate în jurisprudență. Pentru a evita conflictele de interese, este închisă calea candidaților care în ultimii 7 ani au activat la Procuratura Anticorupție. Unul dintre criterii prevede posedarea unor cunoștințe profunde în domeniul dreptului, profesionalismul înalt și integritatea. Autoritățile intenționează să acorde o atenție prioritară aspectelor de imagine, deoarece studiile sociologice indică un nivel scăzut de încredere a publicului în justiție.

Judecătorii vor fi numiți prin decret prezidențial pe un termen de 6 ani. Legea prevede măsuri speciale de protecție, dar și asigurarea judecătorilor anticorupție cu locuință de serviciu în Chișinău, dacă aceștia au nevoie. Ei și membrii familiilor lor, în caz de necesitate, vor beneficia de serviciile pazei de stat.

Dispozițiile tranzitorii prevăd că noua instanță își va începe efectiv activitatea după numirea a cel puțin 4 judecători. De acum înainte, cauzele aflate pe rol la alte instanțe vor fi trimise la Curtea Anticorupție în termen de o lună, dacă nu au ajuns încă în stadiul dezbaterilor judiciare. Cauzele care au ajuns în stadiul dezbaterilor judiciare trebuie să fie finalizate în termen de 5 luni de la data intrării în vigoare a legii. În caz contrar, și aceste cauze vor fi transferate la Curtea Anticorupție.

«O reformă costisitoare și inoportună»

În octombrie, 2023 Comisia de la Veneția și Direcția Generală pentru Drepturile Omului și Statul de Drept a Consiliului Europei, în opinia lor comună, și-au exprimat îndoielile cu privire la caracterul adecvat al proiectului de lege, propus de Maia Sandu. Experții comisiei l-au numit «o reformă costisitoare», care va face probleme logistice și organizatorice grave, și va scinda și mai mult sistemul judiciar, căci va oferi un statut privilegiat judecătorilor care vor examina dosarele de corupție.

Se menționează, că crearea Curții Anticorupție este inoportună, dat fiind că în sistemul justiției au fost pornite anumite reforme, care nu s-au soldat cu rezultate. Experții au recomandat autorităților să se concentreze pe încheierea procesului de evaluare externă a judecătorilor, nu pe crearea Curții Anticorupție. Se recomandă eficientizarea organelor și mecanismelor anticorupție existente, precum și a instanțelor de judecată. Experții menționează că dosarele de corupție ar putea fi transmise spre examinare judecătorilor care au promovat evaluarea externă.

Ei au recomandat autorităților să analizeze dacă șase judecători de la Curtea de Apel Chișinău vor putea face față sarcinilor, dacă prima instanță, conform proiectului, va avea 15 judecători. Experții au fost contrariați și de faptul că proiectul prevede crearea unei instanțe anticorupție și a unui colegiu de specialitate la Curtea de Apel Chișinău, dar nu și crearea colegiului special la Curtea Supremă de Justiție.

Avizul mai menționează, că decizia privind suficiența temeiurilor pentru crearea instanțelor anticorupție specializate ține de competența autorităților moldovene. Dacă guvernul insistă pe realizarea acestei inițiative, experții europeni recomandă să fie analizat amănunțit impactul acestui proiect de lege, inclusiv avantajele și neajunsurile acestei reforme. În opinia lor, toate împuternicirile privind selectarea judecătorilor trebuie transmise Consiliului superior al magistraturii (fără careva preselecții).

În pofida poziției instituțiilor europene, guvernarea nu a renunțat la inițiativă. În aprilie, 2024 parlamentul Moldovei preconizează să voteze în lectură finală legea privind crearea Curții Anticorupție. Grupul de lucru tehnic, format pentru a perfecta formula finală conform recomandărilor Comisiei de la Veneția, intenționează să prezinte versiunea finală la finele lunii martie. Potrivit Veronicăi Mihailov-Moraru, ministra justiției, recent în acest context au avut loc consultări, iar Judecătoria Chișinău împreună cu Consiliul superior al magistraturii a alcătuit lista judecătorilor specializați în corupție.

Un «clenci» pentru campania electorală?

Dacă unii experți sprijină inițiativa autorităților, alții susțin că proiectul în cauză nu este întemeiat, este scump și dificil de realizat. Comentatorul politic Anatol Țăranu crede că în Moldova necesitatea creării unui mecanism eficient, care să asigure examinarea rapidă a dosarelor privind corupția mare, a fost conștientizată tardiv. În opinia sa, guvernarea trebuie să grăbească lansarea instanței specializate, pentru a asigura continuitatea reformei justiției și curățarea sistemului de elementele corupte. Țăranu crede că Curtea Anticorupție trebuie să schimbe sistemul și să devină un fel de ciomag, menit să le amintească celor care, în interiorul sistemului, încearcă să se opună reformei: «Nu faceți asta, veți fi pedepsiți aspru ».

Vlad Batrîncea, vice-spicherul parlamentului, vede în intenția de a crea Curtea Anticorupție încercările de a justifica eșuarea luptei cu corupția, promisă de autorități. Din spusele lui, guvernul dispune de toate instrumentele pentru a învinge fenomenul corupției, iar crearea unui organism nou este un «scop fals» în condițiile, în care el nu poate oferi societății rezultatele promise. În același timp, menționează deputatul, guvernarea și-a demonstrat incapacitatea de a organiza activitatea eficientă a Procuraturii Anticorupție și a Centrului Național Anticorupție (CNA) .

«Cum nu s-ar numi această structură, ea oricum va avea aceleași competențe, și în ea vor fi aceeași oameni. Nimic nu se va schimba. Ei vor să arate că au nevoie de încă patru ani pentru a obține rezultate. PAS a organizat concursuri, a promovat persoane în funcțiile de șefi ai Procuraturii Anticorupție și ai Centrului Național Anticorupție. Ei controlează aceste instituții, să demonstreze acum rezultatele promise, să nu caute vinovații, da să facă ceea ce le-au promis cetățenilor», - spune Bantîncea.

Experții menționează, că în sistemele judiciare dinafară instanțele anticorupție-s o raritate, deși existența lor are o logică. Dat fiind că în Moldova există CNA și Procuratura Anticorupție, o instanță specializată ar putea încheia acest lanț. Prima verigă asigură activitatea operativă, a doua – urmărirea penală, a treia – examinarea dosarelor. Totuși, majoritatea specialiștilor cred că această inițiativă nu se va justifica, mai ales în condițiile unui sistem al justiției dependent de factorul politic și alte interese înguste.

De regulă, Curțile anticorupție apar în țările în curs de dezvoltare cu ajutorul comunității internaționale, dacă există o frustrare extinsă și nu există alte modalități de a face față corupției. Cunoaștem cazuri în care politicienii au utilizat asemenea inițiative ca pe un «clenci» al campaniilor electorale, însă mai departe de dezbateri publice și slogane nu s-a ajuns, în ciuda sprijinului din partea populației – așa a fost, de exemplu, în timpul alegerilor prezidențiale din Nigeria.

În opinia lui Alexandru Bot, expert WatchDog, reforma propusă nu va deveni un «colac de salvare», ci va tergiversa și mai mult examinarea dosarelor de corupție. «Poate, ar fi mai eficient să folosim resursele pe care le avem, în loc să născocim noi formule monetare, politice și logistice pentru a asigura funcționalitatea unei instanțe separate. Dacă va fi implementată varianta care este promovată, vom avea mari probleme de tergiversare a dosarelor », - crede A. Bot.

El menționează, că 15 judecători ai Curții Anticorupție vor fi nevoiți să examineze în paralel cauze penale de corupție, cauze administrative de îmbogățire ilicită, și să mai îndeplinească și obligațiile judecătorilor de urmărire penală. În aceste condiții, crește probabilitatea ca unii judecători, fiind recuzați, să nu poată examina cauzele. Deseori, materialele ajung pe masa judecătorului în stadiu de urmărire penală sau, spre exemplu, în cadrul unei cauze administrative cu aceleași învinuiri. În asemenea situație judecătorul este privat de dreptul de a examina pe fond cauza penală , ceea ce în cele din urmă poate perturba activitatea Curții Anticorupție.

Unii experți semnalează posibile dificultăți la formarea componenței instituției noi, și amintesc că zeci de judecători au demisionat și multe instanțe din Moldova se confruntă cu un deficit de cadre. În acest context, ei prognozează faptul că «greii» din Chișinău nu prea vor dori să participe la procedurile de concurs, și în rezultat vor fi selectați oameni din diferite raioane. O situație similară s- a creat în timpul formării personalului autorităților anticorupție din alte țări. În Ucraina, de exemplu, din 32 de judecători selectați inițial pentru Curtea supremă anticorupție, doar 22 au fost anterior slujitori ai zeiței Themis. Alți 13 au practicat avocatura, iar trei au predat dreptul. Majoritatea celor care au trecut concursul au fost judecători și avocați puțin cunoscuți, veniți din regiuni.

Cei de la Centrul pentru resurse juridice din Moldova cred că crearea unui sistem judiciar specializat anticorupție nu se va solda cu rezultatele așteptate. Experții atrag atenția asupra riscului sporit de corupție printre judecători, precum și la lipsa practicilor internaționale care confirmă eficiența unor asemenea instanțe. Pretutindeni, curțile anticorupție au realizări controversate, dat fiind că ele rareori ating un anumit succes, în majoritatea țărilor rezultatele dezamăgesc.

În opinia Centrului pentru resurse juridice, parlamentul trebuie să renunțe la idea contraproductivă și inoportună de creare a Curții Anticorupție, și să-și concentreze eforturile asupra reformelor deja inițiate. Despre inoportunitatea inițiativei date a declarat și Centrul de analiză și prevenire a corupției, Transparency International Moldova și alte organizații. Printre argumentele de bază este numărul mic de cauze din această categorie, ineficiența unor asemenea instanțe în alte țări, riscurile factorului de corupție și a influenței politice asupra judecătorilor.

Victor Surujiu

3
0
0
1
27

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

© Business

Veți participa la recensămîntul în desfășurare, în Moldova?