Are oare Maia Sandu un plan ”B”?

Săptămîna trecută a făcut un viraj brusc în viața politică a republicii noastre: la început ședința istorică a parlamentului din 3 decembrie, apoi - protestul antiguvernamental condus de noul președinte. La ce să ne așteptăm de la următoarele ședințe în plen ale parlamentului?

Pregătită din timp?

Despre protestul de duminică, organizat de Maia Sandu și adepții ei, s-a scris și vorbit destul. Unii îl numesc repetiție a viitoarelor schimbări mari, alții cred că a fost ”un maidan așa și așa”. Altceva este interesant: de ce lidera PAS, foștii ei colegi din blocul ACUM, democrații și PRO Moldova, care li s-au alăturat , au organizat această ieșire în piață înainte de inaugurarea președintelui nou ales?

Apropo, despre cei alăturați. Imediat după anunțarea rezultatelor alegerilor ritorica Maiei Sandu în adresa PD s-a mai încălzit. Ea a negociat cu cea mai apropiată persoană a lui Plahotniuc, Pavel Filip, care a declarat cu nonșalanță că PDM s-a curățat. Adică, acum cu noi se poate conlucra din nou. Dar cu cine altcineva? Poate doar cu, mai este unul, nu doar cel mai apropiaă persoană, dar și rudă a lui Plahotniuc, Candu cu PRO Moldova lui, compus tot din ex-democrați. Dar pentru formarea majorității în Parlament nu sînt suficienți doar acești "plahotniuci" gata pentru tot, iar candidata la președinție Maia Sandu la sigur înțelegea, că fără o majoritate parlamentară ea va fi doar un președinte cu atribuții reduse. Iar Sandu nici nu intenționa să fie doar ”o figură de stil”.

PAS și-a construit ntreaga ritorică preelectorală (chipurile, alegerile vor fi fraudate) pe ideea că oamenii trebuie scoși în piață, și această idee trebuia încălzită pe măsură ce se apropia data ”X”. S-ar părea că turul doi a pus toate punctele șe ”I”, rezultatul îl cunoaștem. Chiar este numită și ziua inaugurării.

Cererile de demitere a guvernului Chicu și dizolvare a parlamentului au răsunat altfel după ce a devenit clar că PAS și liderul lui nu va putea conlucra cu actuala componență a parlamentului.

Și protestul din fața parlamentului a fost anunțat și organizat înainte de scandaloasa ședință din 3 decembrie. Adică, încercările repetate de a înrerupe ședința în zgomot, zarvă, fluierături și blocarea tribunei, deteriorarea proprietății statului și încăierări între deputați, care au avut loc în acea zi în sala de ședințe a legislativului,- toate au fost o încenare plănuită din timp…

Sub pretextul grijii pentru SIS

Pretextul formal al protestului din 3 decembrie a fost proiectul de lege privind SIS-ul prin care, Serviciul informații și securitate trebuie întors sub controlul parlamentului. Maia Sandu a văzut în această inițiativă legislativă o reducere a atribuțiilor sale prezidențiale.

Dar una e cum se comportă opoziția, pe alocuri – radicală, dar cu respectarea cadrului legal și a bunei credințe, iar alta este comportamentul politicianului ales la funcția de președinte pentru care au votat cetățenii simpli, care așteaptă de la acest politician acțiuni concrete, nu doar slogane. În ce măsură președina nou aleasă se isprăvește cu acest rol?

Dacă răspunsul ar fi fost unul confirmativ, în ședința din 3 decembrie PAS ar fi avut o altă tactică. Pe ordinea de zi a ședinței în plen erau proiecte de legi importante, care se refereau la politica fiscală și cea bugetară, deputații mai urmau să examineze proiectele bugetelor asigurărilor sociale și de sănătate. Pentru oamenii simpli, care formează și electoratul Maiei Sandu , a Platformei DA, a PDM și PRO Moldova în frunte cu Candu, aceste chestiuni au o importanță vitală. Pensiile, salariile, impozitele, plățile sociale… Însă anume deputații acestor formațiuni politice au cerut excluderea proiectelor privind politica bugetar-fiscală de pe ordinea de zi a ședinței parlamentului fără o argumentare clară.

Din motive politice, am putea înțelege protestul împotriva proiectelor de rezonanță de genul amendamentelor la «Legea privind funcționarea limbilor» sau pachetul inițiativelor legislativre ale Găgăuziei, amendamentele care anulează restricția difuzării unor emisiuni televizate rusești.

Dar prin ignorarea proiectului bugetului pentru anul viitor deputații partidelor de dreapta au demonstrat, de fapt, că ei nu consideră prioritar faptul dacă Moldova va începe anul următor fără ca principalul document financiar să fie aprobat, sau că el nu va fi pus în aplicare. Dar fără buget, la sigur, politica va fi inutilă, orice economist și specialist în finanțe va spune ce probleme vor apărea.

Cvorum exită. Mergem la risc

Cu tribuna parlamntară blocată, cu zgomot și fluierături, au fost votate în primă lectură, fără dezbateri, proiectele politicii fiscale și a celei bugetare pentru a.2021. Opozița parlamentară nici nu i-a permis ministrului finanțelor Serghei Pușcuță să prezinte proiectele.

La aceeași ședință din 3 decembrie, în regim de urgență a fost votat proiectul privind funcționarea limbilor, proiectul privind SIS, pachetul Găgăuziei, proiectul bugetelor asigurărilor sociale și de sănătate.

Deputații au mai votat pentru reîntoarcerea Stadionului Republican în proprietatea statului pe motiv că transmiterea imobiljului ambasadei SUA s-a făcut fără a ține cont de opinia publică. Reacția ambasadei nu s-a lăsat așteptată: am fost amenințați cu înrăutățirea relațiilor dintre Moldova și SUA. Unii comentatori au numit chiar antiamerican pachetul de legi adoptat de parlament la 3 decembrie. Deputații de dreapta au promis să contesteze întregul pachet de legi la Curtea Constituțională și, cel mai probabil, o vor face în cel mai scurt timp. De fapt, procesul a început deja – luni, 7 decembrie, CC a suspendat legea privind trecerea SIS în subordinea parlamentului – în ciuda faptului că această lege încă nu a fost promulgată și nu a intrat în vigoare. Apoi a fost contestată și Legea privind revenirea teritoriul fostului Stadion Republican în proprietatea statului.

Iar a doua zi, pe 4 decembrie, deputații fracțiunii PSRM introduc pe ordinea de zi încă un proiect de rezonanță privind anularea legii din a.2016 (premier pe atunci era Pavel Filip), prin care furtul miliardului de dolari din sistemul bancar, prin diverse impozite, a fost pus pe umerii cetățenilor țării. A urmat reacția – acțiunea de protest de duminică împotriva ”legilor antipopulare”.

Votul comun al socialiștilor și al deputaților grupului ”Pentru Moldova” a fost calificat de unii colegi din parlament ca ”uzurpare a puterii” sau chiar ”lovitură de stat”. Dar dacă încercăm să facem abstracție de la componentele ”noii coaliții” din parlament, vedem cum se naște o coaliție nouă-veche în frunte cu Maia Sandu, ale cărei componente au o legătură nemijlocită cu Vlad Plahotniuc. Deocamdată coaliția este în opoziție, și nu toate componentele ei își doresc alegeri anticipate. Anterior Pavel Filip declara, că trebuie să căutăm un consens politic în actuala componență a parlamentului, iar Candu explica simplu inoportunitatea dizolvării parlamentului prin faptul că alegerile anticipate vor necesita cheltuieli mari din bugetul de stat.

Pe acest fondal încercările dreptei de a destabiliza situația din țară demonstrează odată în plus, că organizatorii și curatorii nu au un plan ”B”. Face impresia că sarcina este de a zdruncina situația în țară înainte de inaugurare, spre a nu fi trași la răspundere pentru cele întîmplate. Și a pune toată răspunderea, inclusiv haosul și o posibilă reprimare violentă a gloatei, pe umerii președintelui încă în acțiune și a guvernului care așa și nu a fost demis.

Socialiștii au declarat, că parlamentul trebuie dizolvat și au propus: să ne așezăm la masa de negocieri, să discutăm termenele în care putem organiza alegeri parlamentare anticipate. S-ap părea – dacă toată lumea chiar dorește acest lucru, de ce să nu fie elaborat un plan detaliat al acțiunilor următoare? Dar în loc de aceasta, în piață este scoasă o gloată de protestatari, cărora li se spune – «Noi cerem alegeri anticipate!», dar nu li se explică cum anume ar trebui să se facă acest lucru. Orinea de zi a protestului a fost destul de vagă și treptat s-a redus la setul obișnuit de slogane unioniste de la ”mîna Moscovei” la lichidarea statalității moldovenești. Și președinta aleasă a acestui stat nu a încercat nici să oprească astfel de vorbitori, nici să-i contrazică.

În general, oamenii care au crezut-o pe Maia Sandu au fost cam descurajați de participarea la manifestația de duminică a unor persoane odioase, și se întreabă: să fie aceștia acei ”oameni buni”, despre care vorbea Maia Sandu? Acum Moldova așteaptă alarmată ce va fi în continuare. Oare în locul păcii și a prosperării promise ne așteaptă haosul și destabilizarea?

Face impresia că Maia Sandu merge pe calea lui Nicolo Pașinean. Vă amintiți, acum doi ani liderul armean susținut de Occident a venit la putere pe fondalul masivelor acțiunil de protest în susținerea sa și a obținut dizolvarea anticipată a parlamentului. După care a urmat conflictul teritorial dezghețat și noi acțiuni masive, dar deja împotriva lui Pașinean, iar el personal, din cele ce srie mass-media, se ascundea în locul cel mai sigur pentru securatita sa – ambasada SUA.

Chiar nu aș vrea ca și președinta aleasă a Moldovei să repete această cale.

Evghenii Ojenov