X 
Transnistria stiri: 1405
Eurovision stiri: 504

Are nevoie Moldova de o "lege a diversității sexuale"?

10 mai. 2022,, 10:00 (reactualizat 10 mai. 2022,, 18:03)   Analitică
8052 0

Convenția de la Istanbul a intrat în vigoare

De la începutul lunii mai, în R. Moldova a intrat oficial în vigoare Convenția de la Istanbul, în jurul căreia nu contenesc disputele nu numai la noi, ci și în multe alte țări.

Republica Moldova a devenit a 35-a țară din 46 de țări ale Consiliului Europei care a ratificat acordul internațional care vizează, așa cum s-a declarat, prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. Susținătorii Convenției declară că ea va ajuta la combaterea diferitor tipuri de acte de violență, fără a impune regîndirea conceptelor de gen, familie și căsătorie.

Cu toate acestea, este foarte populară și o altă opinie - privind amenințarea la adresa valorilor tradiționale, promovarea ideologiei dăunătoare de gen și subminarea conceptului de familie. Într-adevăr, multe exemple ale impactului Convenției de la Istanbul în țările europene ridică o mulțime de întrebări, în special în ceea ce privește modul în care aceste schimbări sînt puse în practică.

Îngrijorarea cetățenilor este de înțeles: punerea în aplicare a Convenției poate afecta în mod semnificativ viața fiecărei persoane. Și înainte de a implementa acest tratat internațional, trebuia de inițiat un dialog deschis cu societatea, mai ales cînd vine vorba despre cele mai controversate norme. Majoritatea absolută a populației nu dorește o astfel de schimbare de evenimente, încît în țară să apară genul "X" și alte cîteva zeci de genuri.


Istanbul este împotriva Convenției de la Istanbul

Denumirea oficială a acestui Acord internațional este Convenția Consiliului Europei pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. Documentul a fost adoptat în mai 2011 și a intrat în vigoare în 2014. În martie 2012, Turcia a devenit prima țară care a ratificat Convenția, urmată pe parcursul a 10 ani de alte 34 de țări, precum și de Uniunea Europeană. În același timp, 10 țări au semnat, dar deocamdată nu au ratificat documentul.

Anul trecut, în Consiliul Europei a izbucnit un scandal uriaș: Turcia, a cărei capitală a dat numele tratatului internațional, și-a anunțat retragerea din Convenția de la Istanbul. Autoritățile acestei țări consideră că documentul nu corespunde priorităților naționale și, în special, este folosit pentru a extinde conceptul de "gen" dincolo de masculin și feminin, precum și pentru a aproba homosexualitatea ca normă.

Turcia a promis să sprijine lupta pentru drepturile femeilor, dar păstrînd, în același timp, valorile tradiționale, considerînd că "nu este nevoie de căutat leac în afară". Este pentru prima dată cînd un stat renunță la un tratat al Consiliului Europei ratificat. De la 1 iulie 2021, Turcia nu participă oficial la Convenția de la Istanbul. Decizia autorităților turce, protestată în instanțele din această țară, a rămas în vigoare.

Și în multe alte state nu contenesc disputele cu privire la faptul dacă merită ca ele să participe la acest acord internațional. 11 țări europene amînă ratificarea și intrarea în vigoare a Convenției sub diferite pretexte. Printre acestea se numără Armenia, Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Slovacia, Ucraina și Marea Britanie. În unele țări au avut loc proteste active, după care autoritățile s-au distanțat de acest subiect. Astfel, în 2020, Parlamentul maghiar a adoptat o declarație privind refuzul ratificării Convenției, iar în 2018 Curtea Constituțională a Bulgariei a declarat-o neconstituțională. Azerbaidjanul și Rusia au refuzat să se alinieze acestui Acord.

Republica Moldova a semnat tratatul internațional în februarie 2017, dar ratificarea a fost amînată de mai multe ori. În octombrie 2021, 54 de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate au sprijinit aderarea la Convenția de la Istanbul în lectura finală. Pe 20 octombrie, Maia Sandu a promulgat această lege.

Decizia a provocat proteste din partea mai multor membri ai societății și a slujitorilor bisericii. Episcopul Marchel de Bălți și Fălești a semnat un decret prin care permite preoților din eparhia sa să nu se roage pentru conducerea țării. Și Mitropolitul Vladimir a transmis o scrisoare autorităților moldovenești, în care susține că "este absolut inacceptabil să promovăm și să adoptăm legi care contrazic istoria, credința ortodoxă, cultura și moralitatea, precum și tradițiile vechi de două mii de ani ale poporului nostru".

Deputații din blocul Comuniștilor și Socialiștilor au contestat adoptarea Convenției la Curtea Constituțională, considerînd-o contrară opiniei multor cetățeni ai Republicii Moldova și periculoasă pentru societatea moldovenească. Documentul, potrivit acestora, este "rușinos" și "expune bărbații ca agresori". Socialiștii se referă la "amenințarea tradiției spirituale vechi de secole a poporului nostru, bazată pe Ortodoxie, moralitate publică și valori familiale, creșterea generației tinere în spiritul moralității și respectului față de părinți".

Comentatorii atrag atenția și asupra lipsei unei relații strînse între Convenția de la Istanbul și adoptarea legilor împotriva violenței domestice și a violenței de gen: multe țări implementează măsuri complexe în acest domeniu și în afara cadrului acestui Acord internațional. Potrivit deputatului Vladimir Odnostalco, în Republica Moldova există deja legi menite să protejeze femeile, pe care Convenția le solicită, deci nu este necesară ratificarea documentului. El a promis să propună un proiect de lege "cu privire la promovarea familiei tradiționale, precum și cu privire la interzicerea propagandei relațiilor sexuale netradiționale, pînă la tragerea la răspundere penală".

Problema ideologiei de gen

Aproximativ 40 de organizații publice au trimis un apel autorităților, în care oferă argumente în favoarea refuzului de a adera la tratatul internațional. Reprezentanții acestor ONG-uri consideră că el urmărește un obiectiv lăudabil, dar în realitate nu este o soluție adecvată la problema violenței împotriva femeilor. Potrivit acestora, autoritățile creează problema ideologiei de gen în țară, care aduce în societate o interpretare largă a noțiunii de gen. Multe întrebări în rîndul persoanelor publice ridică și cererea educației de gen, care după ratificarea Convenției de la Istanbul va deveni obligatorie pentru licee, școli, chiar și instituții preșcolare.

În astfel de circumstanțe, avînd în vedere adresarea opoziției parlamentare, Curtea Constituțională a confirmat că aderarea la tratatul internațional nu contravine Legii Fundamentale a țării. Președintele Curții, Domnica Manole, a explicat că Convenția corespunde în totalitate legilor naționale care definesc căsătoria. Cu o zi înainte, la solicitarea CC, Comisia de la Veneția a Consiliului Europei a examinat consecințele ratificării de către Moldova a Convenției de la Istanbul și nu a găsit anumite contradicții.

În ianuarie 2022, la Strasbourg, a avut loc ceremonia oficială. Reprezentantul Republicii Moldova la Consiliul Europei, Daniela Cujbă, în prezența secretarului general al Consiliului Europei, Maria Pejcinovic Buric, a înmînat documentul de ratificare. "Convenția de la Istanbul, numită astfel pentru că a fost deschisă pentru semnare la Istanbul în 2011, este cel mai cuprinzător tratat internațional privind combaterea violenței domestice și împotriva femeilor. Convenția recunoaște violența împotriva femeilor drept o încălcare a drepturilor omului. Măsurile concrete prevăzute în document previn violența, protejează victimele și trag la răspundere făptașii", se declara cu această ocazie în mesajul serviciului de presă al Consiliului Europei.

Procesul de implementare a Convenției de la Istanbul este monitorizat de Grupul de experți privind Acțiunea împotriva violenței împotriva femeilor și violenței domestice (GREVIO). Din componența sa fac parte15 membri, luîndu-se în considerare echilibrul de gen și geografic. În curînd, și Republica Moldova, care acum se află și ea sub monitorizare, își va delega reprezentantul în acest organ. Țara noastră urmează să-și îmbunătățească legislația, aliniind-o la noile cerințe și proceduri.

Documentul include 81 de dispoziții, în baza cărora statele semnatare se angajează să combată și să prevină cazurile de violență împotriva femeilor, violență domestică, să asigure protecția victimelor violenței, urmărirea penală a vinovaților și adoptarea unei politici cuprinzătoare. În același timp, Convenția prevede obligația statelor de a colecta statistici privind infracțiunile motivate de gen, precum și distribuirea informațiilor corespunzătoare în societate.

În același timp, numeroși critici ai acestui document consideră că Convenția contravine valorilor familiei și va fi un impuls pentru răspîndirea informațiilor despre diversitatea de gen și orientarea sexuală netradițională. Ei atrag, de asemenea, atenția la formulările ambigue care sînt folosite pentru a introduce confuzie în conceptul de gen. Multe exemple ale impactului Convenției de la Istanbul în țările europene ridică o mulțime de întrebări, în special în ceea ce privește modul în care aceste schimbări sînt puse în practică.

Dreptul la "incertitudine sexuală"

Argumentele oponenților convenției constau, în primul rînd, în faptul că conținutul documentului contravine valorilor familiei. În ea, genul este numit "construct social". În convenție, conceptul de gen înseamnă "rolurile, comportamentele, activitățile și atributele construite social, pe care o societate dată le consideră adecvate pentru femei și bărbați". După cum remarcă criticii, aceasta oferă unei persoane dreptul de a-și alege propriul gen, de a-l schimba sau de a-l nega, ceea ce transformă genul nu într-un dar biologic, ci într-un sentiment subiectiv. Această abordare a dus deja la apariția a zeci de genuri în Occident.

Dacă în unele țări introducerea identității de gen separate în actele oficiale de identitate este discutată doar atunci cînd aceasta este alta decît masculin sau feminin, atunci într-o serie de țări această problemă a fost deja rezolvată. Prin intermediul "campaniilor de informare" regulate și al "activități educaționale", în societatea occidentală modernă capătă forță opinia că a înregistra copilul abia născut ca bărbat sau femeie înseamnă a împinge mama și tatăl la o decizie pripită.

Astfel, Germania a devenit prima țară din Uniunea Europeană care în 2017 a recunoscut oficial al treilea gen. Iar în 2019, în această țară a intrat în vigoare o normă, care a primit în popor denumirea de "legea diversității sexuale". Legislatorii locali au permis plasarea unui simplu ”x” în dreptul rubricii "genul" la înregistrarea nașterii copilului, amînînd determinarea identității de gen a copilului pînă cînd "cînd totul va deveni clar”.

Potrivit presei germane, legea permite, de asemenea, părinților să înregistreze copiii ca intersexuali și persoane de gen nedeterminat încă din primele zile ale vieții acestora. În certificatele de naștere din Germania, pe lîngă genul "masculin" și "feminin", se propune introducerea unui nou punct: "altele" sau "diverse". Aceste măsuri au fost pregătite cîțiva ani: adoptarea lor rezultă din decizia Curții Constituționale a țării din 2017, care solicită introducerea unei a treia opțiuni la înregistrarea nașterii și, astfel, asigurarea drepturilor acelor persoane care nu aparțin sexului masculin sau feminin.

În iunie 2018, a ales această cale Curtea Constituțională din Austria, care a decis că oamenii trebuie să se poată identifica în documentele oficiale nu numai ca bărbat sau femeie. Începînd cu 2018, în Olanda sînt emise pașapoarte în care poate fi indicat genul neutru (în ele genul el este indicat ca "X"). Pînă nu demult Malta era considerată un bastion al catolicismului și conservatorismului, dar chiar și aici a fost adoptată o lege privind identitatea și exprimarea apartenenței sexuale și de gen. Din 2015, în Malta este permis ca determinarea sexului nou-născutului să poată fi amînată pînă la clarificarea finală a identității sale.

În UE, aceste procese s-au intensificat vizibil după ce Departamentul de Stat al SUA a făcut un alt pas în această direcție în urmă cu o lună și a anunțat adăugarea în pașapoarte a unui al treilea marcher de gen pentru persoanele non-binare, intersexuale, precum și persoanele care se confruntă cu disconfort de gen. Potrivit unei declarații a șefului Departamentului de Stat, Anthony Blinken, pe site-ul agenției, solicitanții pașaportului american pot acum "să-și aleagă propriul sex și nu mai sînt obligați să prezinte documente medicale, chiar dacă sexul ales diferă de cel indicat în alte documente de cetățenie sau identitate". Iar începînd cu 11 aprilie, potrivit acestuia, "cetățenii americani vor putea alege X în calitate de indicator al genului în cererea de solicitare a pașaportului american". Deja anul viitor, această posibilitate va fi disponibilă și pentru alte documente.

Experții consideră că aderarea la Convenția de la Istanbul poate fi un impuls spre implementarea unor scenarii similare în Moldova. Politologul Nicolae Pascaru consideră acest document drept un pericol pentru societatea moldovenească, menționînd că mai multe țări europene l-au respins deja. "De fapt, fațada convenției este protecția femeilor, dar sensul ascuns apare în a doua parte a Convenției, unde este vorba despre educația de gen, crearea unei a treia identități, care va crea mari probleme în societate. Acest lucru poate provoca practic o revoluție socială, deoarece, după ratificare, va fi modificată legislația privind educația în școli, formarea opiniei publice, educația de gen și crearea unei a treia identități. Adică, după adoptarea legii, în școli și grădinițe va fi promovată ideea că o persoană, indiferent de natură, poate alege el însuși genul", a spus Pascaru.

Potrivit politologului, pe lîngă obiectivul declarat al Convenției privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor, există un alt obiectiv ascuns. "Protejarea femeilor împotriva violenței domestice este o lege bună, dar guvernele au deja mecanisme funcționale pentru atingerea acestui obiectiv, iar Convenția de la Istanbul este o strategie bine gîndită, un cal troian, și anume este propaganda unui al treilea gen. Toate acestea pot duce la destabilizarea psihicului generației tinere, a copiilor. Este vorba despre impactul distructiv al acestei legi, iar în acest context nu trebuie să permitem punerea acesteia în aplicare", a adăugat Pascaru.

Îngrijorarea cetățenilor este de înțeles: punerea în aplicare a Convenției poate afecta în mod semnificativ viața fiecărei persoane, educarea generației tinere. Majoritatea absolută a populației nu dorește o astfel de schimbare încît în țară să apară genul "X" și cîteva alte zeci de genuri. Disputele sînt alimentate și de faptul că decizia de aprobare a acestui tratat internațional nu a fost precedată de dezbateri publice, autoritățile au refuzat revizuirea și chiar explicarea celor mai controversate norme. Și înainte de punerea în aplicare a acestui tratat internațional, ar fi trebuit de inițiat un dialog deschis cu cetățenii, mai ales atunci cînd vine vorba despre dispoziții controversate care provoacă îngrijorări în rîndul societății.

Ion Munteanu

3
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?