Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

Anul realității COVID

31 dec. 2020,, 10:00   Analitică
41095 0

"Anul șocurilor politice" a fost numit de politologi anul 2019, făcîndu-i totalurile. Anul 2019 în politica moldovenească, într-adevăr ne-a rămas în memorie printr-o serie de evenimente, care încă la începutul anului păreau pur și simplu imposibile – demontarea "regimul" lui Vladimir Plahotniuc, care în presa internațională era numit nu altfel decît "stăpînul Moldovei", crearea coaliției de stînga-dreapta între PSRM și blocul ACUM, victoria la alegerile locale din Chișinău a candidatului unui partid de stînga.

Dar acești experți încă nu știau cît de șocant – atît la nivel global, cît și la nivel local - va fi anul 2020. Dacă la începutul anului, încă nimic nu prevestea că situația se va dezvolta în cel mai extrem scenariu, iar știrile din orașul chinez Wuhan privind creșterea unei epidemii necunoscute de coronavirus părea ceva îndepărtat și nu atît de semnificativ, deja în luna martie, Republica Moldova a trebuit să se confrunte cu o realitate epidemiologică și economică absolut nouă.

Cu toate acestea, realitatea covid-2020 a afectat doar parțial politica moldovenească. Pandemia de coronavirus și numărul tot mai mare de îmbolnăviri nu au împiedicat desfășurarea alegerilor parlamentare din Hîncești în luna martie, alegerile prezidențiale în noiembrie, precum și scoaterea agricultorilor la protest la sfîrșitul anului.

Plahotniuc. Satisfaction

În noul an 2020, Republica Moldova a intrat cu un guvern minoritar, fără o majoritate parlamentară și, după cum s-a dovedit, cu dorința insistentă a oligarhilor fugari de a-și recăpăta controlul asupra proceselor politice din țară.


La 19 februarie, șase deputați din Parlament, în frunte cu Andrian Candu, au anunțat retragerea din Partidul Democrat și crearea unui grup parlamentar independent, numit Pro Moldova. Comunitate de experți a decis imediat că aceasta a fost o decizie programată și coordonată cu omul de afaceri Vladimir Plahotniuc, care, deși și-a pierdut pozițiile politice în țară, continuă prin cele mai apropiate persoane să țină mîna pe pulsul politicii moldovenești și, cel mai probabil, a purces la realizarea scenariu său politic electoral.

Așa, de fapt, și s-a întîmplat. Deja la cîteva săptămîni după ieșirea din PD, "cei șase ai lui Candu", au anunțat despre crearea unui nou partid, au început colectarea de semnături pentru înregistrarea acestuia, au atras de partea lor mai mulți primari, consilieri locali și o serie de organizații teritoriale ale PDM din raioanele Rezina, Dondușeni și Sîngerei, iar apoi a început distrugerea planificată a fostei sale fracțiuni parlamentare.

Pînă în luna iulie, în legislativ erau deja 17 deputați traseiști (toți - din fracțiunea PDM), majoritatea cărora au aderat la grupul Pro Moldova. Au fost numite diferite sume ale "înțelegerii" lor politice - de la 400-500 de mii de euro pînă la cîteva milioane. La finele lunii mai, într-un interviu acordat postului TV8, omul de afaceri Veaceslav Platon a numit numele "sponsorilor" generoși. Potrivit lui, deputații-traseiști din Parlamentul Republicii Moldova au fost cumpărați de fostul lider al PDM, fugarul Vladimir Plahotniuc. "Dacă mai devreme el pur și simplu striga, acum cumpără deputații cu 500 de mii de euro. Cu asta se ocupă Candu și Cebotari. Este o corporație întreagă care se ocupă cu cumpărarea deputaților, cu centrul-creier în Miami și Tel Aviv", afirma antreprenorul.

Cel de-al 18-lea turist politic urma să devină deputatul socialist Ștefan Gațcan, punînd astfel începutul prăbușirii și a fracțiunii PSRM. Pe 30 iunie, el și-a anunțat dezamăgirea în Partidul Socialiștilor și trecerea la grupul de deputați Pro Moldova (după cum menționează, pentru 1,2 milioane de euro).

În timp ce grupul Candu și "șoroviștii" distrugeau Partidul Democrat și fracțiunea acestuia, socialiștii nu au reacționat prea mult. Este neplăcut, desigur, să rămîi fără aliați și majoritate parlamentară, dar acestea sînt reglările de conturi interne ale democraților - foști și actuali. Însă, în cazul lui Ștefan Gațcan, Pro Moldova a trecut "linia roșie", începînd să găspodărească în tabăra socialiștilor, iar PSRM nu putea permite acest lucru. Pe data de 1 iulie, situația s-a schimbat radical: Ștefan Gațcan și-a anunțat decizia de a renunța la mandatul de deputat, pentru a se dedica în totalitate medicinei (adevărul că apoi s-a răzgîndit și a rămas în fracțiunea PSRM).

Reprezentanții Pro Moldova au insistat că Gațcan a fost presat - el a fost răpit, bătut, a fost forțat să semneze cererea de demisie, "cu patru ore în urmă el a fost adus cu forța din Parlament la președinte" etc. Deputații Pro Moldova s-au adresat în grabă la Curtea Constituțională pentru clarificarea situației: este posibil ca un ales al poporului să fie forțat să-și depună mandatul dacă el părăsește fracțiunea și poate fi considerat documentul de demisie valabil dacă există suspiciuni că parlamentarul a fost presat. Comentatorii politici au presupus că în acest mod Pro Moldova încearcă să salveze "investiția" făcută și cu ajutorul CC dorește să-și asigure viitoarele "contribuții", dacă acestea vor avea loc.

Într-un fel sau altul, lupta grea a socialiștilor și eșecul cu Ștefan Gațcan i-a tăiat dorința Pro Moldova de a continua să se mai ocupe cu cumpărarea aleșilor poporului. Un alt eșec al scindătorilor a fost cel al "legalizării" lor politice: fracțiunile parlamentare ale Platformei DA și PAS nu au vrut să încheie un pact cu grupul Candu, pentru ca la finele sesiunii de primăvară-vară să demită guvernul Ion Chicu. Iar rezultatul slab demonstrat de Andrian Candu la alegerile prezidențiale (3,26%) a pus de fapt cruce pe perspectivele politice ale partidului Pro Moldova și pe transformarea sa într-o forță politică vizibilă.

În final, la sfîrșitul anului 2020, a început să se destrame deja grupul parlamentar Pro Moldova. În octombrie, rîndurile sale le-au părăsit mai întîi patru deputați (SergiuSîrbu, Ruxanda Glavan, Grigore Repeșciuc, Eleonora Graur), apoi alți cîțiva (Corneliu Padnevici, Elena Bacalu). Răzbunare politică nu a funcționat. Banii au fost cheltuiți în zadar.

PSRM-PDM: Căsătorie pentru opt luni

În primăvara anului 2020, Partidul Democrat a revenit la putere.

Despre faptul că în primăvara anului 2020 PDM va reveni la guvernare, în cercurile de experți a început să se vorbească încă după demisia Guvernului Maiei Sandu și destrămarea coaliției PSRM-blocul ACUM. Întrebarea era cu cine anume vor forma democrații noua majoritate parlamentară. Spre exemplu, se presupunea că în primăvara anului 2020 SUA vor isista în Moldova pe crearea majorității PDM-PAS-Platforma DA și, probabil, partidul "Șor". Însă democrații au decis, în final, să coopereze cu Partidul Socialiștilor. Pe 16 martie, liderii PSRM și PDM, Zinaida Greceanîi și Pavel Filip, au semnat acordul de constituire a coaliției de guvernare cu denumirea "Platforma Social-Democrată "Pentru Moldova". În guvernul reformatat Ion Chicu, democrații au primit 5 funcții ministeriale.

Opoziția a prognozat atunci că coaliția PSRM-PDM nu va dura mult, pentru că "în rîndurile democraților nu toți deputații sînt mulțumiți de această uniune. Și nici nu toți socialiștii sînt fericiți să-și pună autografe alături de cele ale lui Nichiforciuc și Andronachi" (Alexandru Slusari, Platforma DA). Cu toate acestea, opoziția nu a sperat doar la "forțele centrifuge" din cadrul noii formațiuni de coaliție, încercînd activ să le accelereze prin intermediul prăbușirii fracțiunii PDM prin mituirea deputaților săi.

La rîndul său, experții spuneau atunci că platforma "Pentru Moldova" va rezista cel puțin pînă la alegerile prezidențiale, care vor avea loc în toamnă. Pentru aceasta – asigurarea stabilității politice pînă la alegerile prezidențiale - ea, de fapt, și a fost creată. Așa, în general, și s-a întîmplat, deși prima criză în relațiile dintre democrați și socialiști a avut loc destul de repede - în luna mai. Atunci fracțiunea PDM a avut o ședință de aproape șase ore. Insiderii au anunțat că situația din sală este tensionată și că fracțiunea s-a împărțit în două grupuri ideologice. Una a insistat pe ieșirea Partidului Democrat din guvern și ruperea acordurilor de coaliție, iar cealaltă a considerat că trebuie să rămînă la putere, să nu admită desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate, dar, în același timp, să intensifice eforturile.

În cele din urmă, democrații au decis să rămînă. Coaliția PSRM-PDM a existat aproape pînă la turul doi al alegerilor prezidențiale. Pe 9 noiembrie, Partidul Democrat a rechemat din funcții miniștrii delegați. Unii comentatori politici consideră că acest lucru nu s-a întîmplat fără susținerea activă a Ambasadei SUA în Republica Moldova. Acum PDM, în general, acționează în legătură cu PAS și Platforma DA (semnăturile deputaților PD, de exemplu, figurează sub recenta moțiune de cenzură împotriva guvernului Ion Chicu) și nu este împotrivă să revină la puterea executivă. După cum a declarat recent liderul PDM, Pavel Filip, este necesară crearea unui guvern al unității naționale, din care vor face parte toate partidele de guvernămînt, iar alegerile parlamentare anticipate să fie amînate pentru toamna anului 2021.

Guvernul Chicu "de neînvins"

Opoziția parlamentară a încercat întregul an 2020 să demită guvernului Ion Chicu. Încă în martie, cînd se punea întrebarea "Cu cine vor forma democrații noua majoritate parlamentară?", se afirma că, dacă va fi creată platforma de guvernămînt PAS-PDM-DA, unul dintre primii săi pași va fi demisia guvernului Chicu. Dar atunci democrații au ales să "dea o mînă de ajutor în această perioadă dificilă" (acestea sînt cuvintele președintelui PDM, Pavel Filip) socialiștilor.

Cu toate acestea, opoziția activă nu a pierdut speranța de a trimite guvernul în istorie. Mai ales după ce, la 1 aprilie, Cabinetul de miniștri a adoptat sub proprie răspundere, un pachet de așa-numitele măsuri aticriză. Deputații PAS, Platforma DA, Partidului Șor și grupului parlamentar Pro Moldova, care s-au adresat la Curtea Constituțională, au considerat mai multe prevederi ale acestui pachet drept "suspecte". Întrebări, în special, ridicau modificările cu privire la taxele de extragere minieră, activitatea magazinelor duty free și vînzările produselor de tutun. Vicepreședintele Platformei DA, Alexandr Slusari, a declarat atunci că "generatorul conflictului civil", Ion Chicu, este obligat să demisioneze imediat după depășirea crizei pandemice. Iar experții au spus că demisia guvernului ar putea fi una dintre principalele lozinci ale protestelor electorale post-criză ale opoziției (atunci toți erau convinși că istoria cu epidemia de coronavirus se va încheia vara).

După ce, pe 15 mai s-a încheiat regimul de urgență introdus pe 17 martie în legătură cu epidemia de COVID-19, partidele din opoziție și-au intensificat eforturile spre demiterea guvernului Ion Chicu. Platforma DA a pregătit un proiect de moțiune de cenzură pentru actualul cabinet încă la începutul lunii mai, însă documentul a fost înregistrat abia la mijlocul lunii iulie. În tot acest timp, opoziția a încercat să-și asigure majoritatea parlamentară, pentru nu doar a scăpa de guvernul Chicu, dar și pentru a forma rapid un nou cabinet de miniștri, condus de președintele Platformei Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase.

De asigurarea majorității necesare se ocupa grupul de deputați al lui Andrian Candu, care ademenea activ colegi din fracțiunea PDM. Dar comentatorii politici nu credeau în succesul acestei întreprinderi. "Guvernul poate fi demis prin eforturi comune, dar numirea unui nou Guvern prin eforturi comune - mi se pare o sarcină imposibilă pentru actuala opoziție parlamentară", a declarat analistul politic Igor Boțan.

Motive pentru "a sta pe gînduri" au fost mai multe. În primul rînd, imaginea politică. Crearea unei coaliții de guvernămînt cu grupul de deputați Pro Moldova și Partidul "Șor", după care se vedea urma relațiilor cu oligarhii fugari, dar și în ajunul alegerilor prezidențiale, nu le convenea celor din PAS și Platforma DA.

Cea mai bună opțiune pentru PAS și DA ar fi formarea unei coaliții cu PDM "curățat". Și probabil cu grupul lui Candu "în anumite condiții de dragul țării", pentru că doar voturile democrați nu erau suficiente. Însă PDM a închis atunci discuțiile pe marginea acestui subiect, declarînd că nu vor vota pentru demisia Guvernului și nu vor participa la formarea unui nou guvern.

În final, pînă la sfîrșitul sesiunii de primăvară-vară, opoziția parlamentară nu și-a putut asigura minimul necesar de 51 de voturi, iar timpul îi presa - Parlamentul urma să plece în vacanță. De aceea, au fost nevoiți să înregistreze în grabă proiectul moțiunii de cenzură. Un acoard, așa cum și era de așteptat, nu s-a întîmplat: sesiunea de primăvară-vară-2020 s-a încheiat puternic, cu scandal, încăierări cu colaboratorii Serviciului de protecție și pază de stat, cu apel către ambasadorul SUA în Republica Moldova, Derek Hogan "să vină și să ne ajute, pentru că sîntem agresați aici", cu toate acestea, guvernul lui Ion Chicu a rezistat. Opoziția a reușit să găsească doar 46 de voturi din minimul necesar de 51 de voturi.

Cea de-a doua moțiune de cenzură în acest an a fost înregistrată la 16 decembrie. Aceasta a fost semnată de 34 de deputați - de la PAS, Platforma DA și PDM. Citind textul moțiunii de la tribuna centrală a parlamentului, președintele fracțiunii partidului "Acțiune și Solidaritate", Igor Grosu, a declarat că "guvernul Chicu a eșuat în lupta cu pandemia de la bun început", că el "nu a sprijinit cu adevărat economia" și că dacă acest guvern va rămîne, atunci "funcționarii publici și pensionarii riscă să rămînă fără pensii și salarii în viitorul apropiat". În general, a spus el, "pentru a evita colapsul economic și social al Republicii Moldova, este imperativ ca acest guvern să dispară cît mai curînd posibil".

Guvernul a luat în considerare opinia opoziției și nu a așteptat votarea moțiunii de cenzură în Parlament. Încheind anul fiscal cu adoptarea documentelor bugetare, pe 23 decembrie prim-ministrul Ion Chicu, în cadrul unui briefing special, a anunțat demisia echipei sale pentru a declanșa dizolvarea Parlamentului și alegerile parlamentare anticipate. Dar această decizie oricum nu i-a fost pe plac partidelor de opoziție.

La decizia lui Ion Chicu, colegii Maiei Sandu au reacționat extrem de emoțional, numind-o "diversiune". Partidul Acțiune și Solidaritate vroia, desigur, demisia Cabinetului de miniștri în exercițiu, dar nu în așa mod cum a făcut prim-ministrul, care a declarat că el și miniștrii-cheie ai guvernului său – al Sănătate, Finanțelor și Economie – vor active doar pînă la 31 decembrie 2020. Iar în continuare să decidă președintele și parlamentul, cum și în ce formă va fi guvernată țara pînă la alegerile parlamentare anticipate.

În final, întregul scenariu electoral al PAS, "teoretic, guvernul Ion Chicu a demisionat, iar practic continuă să rezolve problemele curente și lupta cu coronavirusul, fermierii nemulțumiți, reducerea fluxurilor de export, veniturilor bugetare și așa mai departe, în același timp avînd rolul de paratrăsnet, iar președintele, Maia Sandu, între timp, călătorește peste hotare, atrage în țară mijloace financiare și crește înainte de alegerile anticipate ratingul său și al partidului său", s-a pomenit amenințat.

După cum au arătat recentele consultări ale șefului statului cu reprezentanții fracțiunilor parlamentare, Maia Sandu și fostul ei partid, deocamdată nu se hotărăsc să-și asume responsabilitatea pentru guvernare în condițiile crizei puterii executive. Dar va trebui. Așa cum a amintit analistul politic Bogdan Țîrdea, referindu-se la decizia Curții Constituționale nr. 23 din 6 august 2020 (aprobată, de altfel, după adresarea deputaților din opoziție, care "luptau" atunci cu președintele Dodon), chiar dacă nu există o majoritate parlamentară, președintele este obligat să desemneze o candidatură la funcția de prim-ministru. În caz de refuz, el poate fi suspendat din funcție.

Progres de gen în alegerile prezidențiale

La 1 noiembrie 2020, în Moldova a avut loc primul tur al alegerilor prezidențiale. Pentru fotoliul de șef al statului au luptat 8 candidați, dintre care trei (Igor Dodon, Maia Sandu și Andrei Năstase) au participat la cursa electorală și în 2016.

În pofida diversității și a numărului mare de pretendenți, la fel ca acum patru ani, toate sondajele îi numeau drept favoriți ai cursei prezidențiale pe șeful statul Dodon și lidera partidului Acțiune și Solidaritate Sandu. În 2016, norocul a fost de partea lui Igor Dodon, care și-a depășit adversara cu peste 4%.

În primul tur (1 noiembrie) a învins Maia Sandu cu 36,16% față de 32,61% ale lui Igor Dodon. Politologii au calificat rezultatele primului tur drept "efectul diasporei": puțini se așteptau ca acesta să funcționeze deja la etapa inițială a alegerilor, de obicei concetățenii noștri de peste hotare sînt activi în turul doi. Iar la 1 noiembrie, pînă la închiderea tuturor secțiilor de votare din străinătate, votaseră deja peste 149 de mii de moldoveni, ceea ce a devenit un record absolut.

Turul doi (15 noiembrie) doar a majorat decalajul dintre cei doi candidați. Maia Sandu l-a învins cu o marjă mare, depășindu-l pe Igor Dodon cu 15,5%. Și, deși diaspora moldovenească a bătut încă o dată toate recordurile (de data aceasta la secțiile de votare au ieșit peste 262 de mii de migranți moldoveni, ceea ce a fost cu peste 100 de mii de alegători mai mult decît au votat în primul tur din 1 noiembrie), rezultatele turului doi erau deja greu de numit "efectul diasporei". Maia Sandu a cîștigat nu doar peste hotare, dar și pe plan intern. Politologii i-au explicat victoria prin votul de protest.

Astfel, pe 15 noiembrie 2020, în Republica Moldova s-a produs un progres de gen. Pentru prima dată în aproape 30 de ani de independență, președintele țării a devenit o femeie. Pe 24 decembrie, Maia Sandu a depus jurămîntul de credință țării și poporului și a intrat în funcția de președinte. Ea a promis să fie "un președinte cinstit, integru, modest și echitabil", un președinte "care va spune întotdeauna adevărul", "un președinte al integrării europene care va scoate țara din izolarea internațională și o va întoarce cu fața spre partenerii străini".

Maia Sandu a început deja "scoaterea Moldovei din izolația internațională", firește, în viziunea sa, la cîteva zile după inaugurare. Pe 29 decembrie, într-o vizită oficială, prima din ultimii cinci ani, a sosit la Chișinău președintele României. Klaus Iohannis a promis să ofere Moldovei 200 de mii de doze de vaccin împotriva coronavirusului, 6 mii de tone de motorină pentru producătorii agricoli și 250 de mii de euro pentru susținerea societății civile și mass-media moldovenești.

Vandalism în Parlament. Se împlinește pentru prima dată

La sfîrșitul anului 2020, Parlamentul a devenit din nou principala arenă a confruntărilor politice.

În organul legislativ din Moldova au mai avut loc încăierări și bătăi între deputați, se bloca tribuna centrală. Parlamentarii "bătrîni" și acum își amintesc cum deputata de opoziție, Valentina Cușnir, scotea spiritele rele din președintele parlamentului, Marian Lupu. "Jurnaliștii mai proaspeți" acreditați în legislativ își pot aminti cum în vara acestui an opoziția, încercînd să permită trecerea presei în sala de ședințe, "s-a luat la bătaie" cu angajații Serviciului Protecției de Stat. Și, în calitate de deputat al Partidului "Șor", Marina Tauber strigat expresiv la camera telefonului său, filmînd "secvențe video" din Parlament. Însă, de vandalism, deputații din Parlamentul Republicii Moldova nu au fost acuzați nici pînă în prezent. Pînă la 3 decembrie 2020.

Presa a numit ironic această ședință plenară drept "una dintre cele mai dinamice". Nefiind categoric de acord cu o serie de legi adoptate în această zi, printre care și proiectul de politică bugetar-fiscală, bugetele de stat și alte bugete pentru anul 2021, deputații PAS și Platforma DA au atacat colegii din majoritate. Protagonistul micului pogrom, organizat de opoziție, a devenit președintele fracțiunii partidului "Acțiune și Solidaritate", Igor Grosu, care a aruncat cu monitoare, a stricat mai multe microfoane și a udat colegii, dar, în același timp, și tehnica, cu apă dintr-un ulcior de sticlă.

Prejudiciul cauzat de deputat a fost estimat la peste 60 de mii de lei. Președintele Parlamentului, Zinaida Greceanîi, a cerut efectuarea unei investigații interne și identificarea vinovaților. Cu toate acestea, pe numeroasele înregistrări video, care au devenit de fapt un hit în rețelele sociale în această zi, se vedea bine cine și ce smulgea și cine cu ce uda.

După cum a declarat ulterior secretarul general al Parlamentului, Adrian Albu, unele bunuri deteriorate nu pot fi recuperate. "Conform estimărilor preliminare, avem produse complet deteriorate în valoare de peste 16 mii de lei și parțial deteriorate în valoare de peste 46 mii de lei, ceea ce înseamnă că acestea încă funcționează, dar sînt oxidate și în curînd ar putea înceta să mai funcționeze. Estimativ, costul total al distrugerilor constituie 50-60 de mii de lei", a declarat oficialul parlamentar.

Conducerea Legislativului a dat de înțeles că cel mai probabil pierderile vor fi recuperate din salariile aleșilor poporului, care vor fi găsiți vinovați de prejudiciul adus proprietății parlamentului.

Și practice peste o săptămînă, în ceea ce privește vandalismul "s-au remarcat" fermierii care și-au îndreptat tractoarele spre luarea cu asalt a parlamentului gol. Rezultatul acestui "gest de disperare"(așa cum au explicat acțiunile lor protestatarii înșiși) au fost paturile de flori deteriorate din fața legislativului. Este de remarcat faptul că poftele agricultorilor rebeli nu se mai limitează doar la "sprijinul financiar de care avem nevoie", acum fermierii își doresc un monument în Piața Marii Adunări Naționale. Ei și ce dacă țara se confruntă cu criză pandemică și economică, care într-un fel au forțat agricultorii să-și aducă tractoarele în capitală, plîngîndu-se de situația lor deplorabilă?

Ce "șocuri" ne așteaptă în 2021?

Dacă e să reieșim din evenimentele politice care au avut loc în ultimele zile ale anului 2020, este evident că noul an 2021 de asemenea nu va fi ușor. Dacă în anul 2020 Republica Moldova a intrat cu un guvern minoritar, dar funcțional, atunci în anul 2021 a intrat cu unul nefuncțional.

Potrivit experților internaționali, în 2021, deși lumea va prelua COVID-19 sub control și va reveni parțial la stilul de viață obișnuit, potrivit tuturor scenariilor, nu ar trebui să așteptăm sfîrșitul pandemiei înainte de al doilea trimestru al anului 2021. Doar dacă coronavirusul care mutează, desigur, nu ne va aduce alte surprize. Astfel, în noul an, în Republica Moldova va continua realitatea Covid și a problemelor socio-economice care îl însoțesc.

Toate acestea vor fi însoțite de o exacerbare a luptei politice pe tot parcursul anului, deoarece alegerile parlamentare anticipate, cel mai probabil, vor avea loc în toamna anului 2021. Așadar, metode de "terapie de șoc" din partea politicienilor noștri am putea avea și în anul următor. Nu ne vom plictisi, cu siguranță.

Xenia Florea

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?