Transnistria stiri: 1405
Eurovision stiri: 504

Anul 2022: de la “vremuri bune” la “listele inacceptabililor”. Partea 2

30 dec. 2022,, 14:20   Analitică
6937 0

(Continuare. Începutul - la 29.12.2022)

La începutul anului 2022 ni s-a spus că nu prea face să așteptăm ”vremurile bune” promise de PAS. Deoarece “este un slogan, nimic mai mult”, a declarat de pe ecranele azurii deputatul PAS, Oazu Nantoi, împărtășind publicului, că pentru el personal vremurile bune înseamnă rezultate bune ale analizelor.

Dar la finele primăverii, un alt deputat PAS, actualul ministru al Economiei Dumitru Alaiba, - a prognozat mai clar sosirea ”vremurilor bune” în Republica Moldova. Nu avem mult de așteptat – aproximativ un deceniu.

“Eu cred, și sper, că peste zece ani foarte puțini oameni își vor aminti cum a fost inflația în primele două trimestre ale a.2022, și dacă noi vom face totul corect și cu responsabilitate maximă, ei vor privi în urmă și vor vedea că în această perioadă salariile au crescut de trei, patru sau chiar cinci ori, și că economia a crescut, și că ei nu mai recunosc țara în care trăiesc”, - a declarat el, pe atunci președinte al comisiei parlamentare buget și finanțe, în timpul dezbaterilor privind inflația-record din țară. Alaiba încă nu știa atunci cum va fi inflația în trimestrul trei și la finele anului 2022.

“Recorduri” inflaționiste


Inițial, Banca națională prognoza pentru a. 2022 o inflație anuală medie de 18,8% cu punctul culminant de 20,6% în trimestrul trei și revenirea la 7,1% în a. 2023. Însă deja în aprilie, 2022 inflația reală a fost de 27%, potrivit Biroului național de statistică. Experții au început să vorbească despre o inflație-record în ultimii 20 de ani, iar portalul Trading Economics a anunțat, că la acest indice Moldova este lider european. În rezultat, BNM a fost nevoită să-și corecteze pronosticurile privind inflația anuală medie - 27,3%, apoi – 29,5%.

BNM a numit războiul din Ucraina principala cauză a creșterii fulminante a prețurilor – el a dus la majorarea prețului pentru resursele energetice și produsele alimentare , majorarea tarifelor reglementate pentru serviciile comunale, precum și economia monopolizată slabă.

Pe fundalul inflației-record, cei din PAS au sugerat demiterea șefului Băncii naționale Octavian Armașu. Reprezentanții partidului de la guvernare l-au acuzat pe acesta de performanță slabă și de faptul, că anume el poartă vina pentru inflația înaltă. Vicepreședintele parlamentului Mihail Popșoi a declarat că BNM a scăpat situația de sub control , dar dacă ar fi reacționat la timp prin intervenții pe piața monetară, inflația ar fi fost mai joasă.

La 2 iunie, parlamentul a creat o comisie specială, care să studieze procesul decizional privind controlul asupra inflației și politica monetară din ultimele 18 luni. Fracțiunea BCS și cea a partidului ”Șor” a refuzat să participe la activitatea ei. Deputații din opoziție au declarat că în situația creată trebuie să fie audiat nu guvernatorul BNM, ci prim-ministra sau măcar ministrul economiei: anume acțiunile sau inacțiunea lor a influențat direct creșterea enormă a inflației în Moldova.

Dumitru Alaiba a fost numit președinte al comisiei ”privind cauzele inflației înalte”. Peste o lună, comisia urma să raporteze parlamentului despre tot ce s-a făcut în perioada dată. Dar nici peste o lună, nici după, deputații așa și nu au mai audiat raportul despre cauzele inflației-record și persoanele vinovate de acest fapt. Se spune că FMI și Banca Mondială s-au împotrivit categoric demiterii lui Octavian Armașu și învinuirea lui de creștere a prețurilor în țară, or anume acesta a fost scopul creării “comisiei Alaiba”.

Temîndu-se de responsabilitate, în ciuda înțelegerii depline din partea conducerii Băncii Naționale a adevăratei cauze (importate) a inflației, ratele din economie, la recomandarea "partenerilor de dezvoltare", au fost ridicate pînă la cer, ceea ce a făcut posibil ca sistemul bancar să obțină venituri record, iar întreprinderile și oamenii obișnuiți să strîngă cît mai mult cureaua și să aștepte vremuri mai bune.

Între timp, în Moldova inflația anuală atingea noi recorduri. În august, ea a fost de 34,29%, în octombrie – 34,6%. La 15 noiembrie, într-o conferință de presă, Octavian Armașu a declarat că în țară majorarea prețurilor a depășit punctul culminant (34,62%), și în cel mai scurt timp inflația va începe să scadă. Se preconiza, că în trimestrul IV ea va fi de 32,2%, iar conform totalurilor anului – 28,8%.

La 5 decembrie, în baza propriilor pronosticuri privind reducerea treptată a inflației, Banca națională a redus, pentru prima oară în ultimii doi ani, rata de bază aplicată operațiunilor pe termen scurt a politicii monetare cu 1,5 puncte procentuale – de la 21,5% la 20% anual. În plus, tot cu 1,5 puncte procentuale au fost reduse ratele la împrumuturi și depozite overnight – de la 23,5% la 22% și respectiv de la 19,5% la 18% anual.

. Potrivit tuturor oamenilor de afaceri intervievați de noi.md, jocurile cu rata nu au nimic de-a face cu lupta împotriva inflației, dar agravează dramatic situația din economie, cresc datoria de stat și oferă posibilitate bancherilor internaționali să cîștige, cărora cu cîțiva ani în urmă le-au fost vîndute pentru bănuți cele mai mari bănci moldovenești. Poate că anume acesta este scopul principal al politicii actuale a Băncii Naționale, iar inflația, care se schimbă direct proporțional cu modificările prețurilor la resursele energetice importate, nu are nicio legătură cu aceasta.

“Recorduri” tarifare

Pe parcursul anului 2022 gazele naturale s-au scumpit pentru consumatori de 2,7 ori – de la 11,01 lei la 29,27 lei per metrul cub. Iar dacă luăm evoluția tarifului pentru gaze din noiembrie, 2021 creșterea a fost de 7,5 ori.

Tariful pentru electricitate în anul curent a crescut de la 1,51 lei la 5,91lei per kWt/h pentru clienții Premier Energy (raioanele din centrul și sudul țării), adică de patru ori. Drept că la 8 decembrie, grație reluării achizițiilor de la МолдГРЭС, el a scăzut la 4,62 lei per kWt/h. Iar tariful pentru serviciile de încălzire centralizată la Chișinău au sporit de la 2169 lei per gicacalorie la 4271 lei, sau de două ori.

La începutul lui noiembrie ANRE majora, pentru a patra oară în acest an, tarifele pentru energia electrică, iar expertul economic Veaceslav Ioniță declara că acesta va fi un record absolut pentru Moldova - anterior, tarifele pentru electricitate erau modificate doar o dată pe an. Dar după asta “ recordul absolut ” a mai fost stabilit de două ori: la finele lunii noiembrie ANRE l-a majorat pentru a cincea oară, de la 4,77 lei la 5,91 lei per kWt/h pentru consumatorii din centrul și sudul țării. Iar la începutul lui decembrie l-a revizuit pentru a șasea oară – l-a redus la 4,62 lei per kWt/h datorită reducerii prețului de achiziție după semnarea contractului dintre “Energocom” și МолдГРЭС.

Good bye, “Газпром”?

Pe tot parcursul a. 2022 relațiile moldo-ruse în domeniul gazelor au fost foarte furtunoase. Chișinăul acuza “Газпром” de șantaj, de căutarea pretextelor “pentru a nu livra moldovenilor gaze în ajun de iarnă”, de neîndeplinirea angajamentelor contractuale; mereu cerea păsuirea plăților și amenința că se va adresa în judecată “pentru provocarea crizei energetice ”.

Concernul rus indica cu regularitate că partea moldovenească nu achită la timp plățile curente, uneori “cu titlu de excepție” accepta păsuirea plăților, prevenea despre o posibilă reducere a livrărilor de gaze, inclusiv pe motivul “sedimentării ” lor în Ucraina, precum și despre dreptul de a rezilia contractul în caz ul neîndeplinirii angajamentelor contractuale de către Chișinău.

Și iată că toamna “Газпром” și-a îndeplinit parțial amenințările. La 30 septembrie concernul rus a confirmat livrarea gazelor pentru luna octombrie, însă nu în volum deplin, ci cu o reducere de 30% – din preconizatele anterior 8,06 mln. de metri cubi - doar 5,7 mln. de metri cubi pe zi. “Газпром” a explicat reducerea prin poziția părții ucrainene, care a declarat forță majoră la tranzitul gazelor spre Europa pe un itinerar. De atunci, de trei luni deja, livrările de gaze pentru Moldova se limitează anume la această cifră, numită “volume garantate contractual ”. Da pe timp de iarnă în Moldova și Transnistria consumul zilnic este de 12-15 mln. de metri cubi.

Unii experți au apreciat pasul făcut de “Газпром” drept o pedeapsă, ori o merodă de a impune Chișinăul să-și onoreze angajamentul contractual privind efectuarea auditului datoriei istorice a Moldovei de pe malul drept pentru gazele consumate. Conform actualului contract, partea moldovenească urma să efectueze auditul la “Moldovagaz” pînă la 1 mai, 2022 , după care se preconiza semnarea acordului privind rambursarea datoriei istorice. Chișinăul nu a respectat termenul, învinuind tradițional războiul din Ucraina.

Drept răspuns la adresarea părții moldovenești, “Газпром” a acceptat prelungirea termenului privind auditul datoriei pînă la 1 octombrie, însă autoritățile republicii din nou au anunțat că e imposibil să-l facă la timp, și au cerut prelungirea auditului pînă la 31 martire, apoi – la 31 mai, 2023. După asta au și urmat pașii restrictivi din partea “Газпром”.

Lucrul cel mai interesant: la finele lunii noiembrie Curtea de conturi a apreciat, reieșind din auditul efectuat, datoria “Moldovagaz” față de “Газпром” la o sumă chiar mai mare (fără penalități), ca cea pe care insista “Газпром”, și cu care nu a fost categoric de acord vicepremierul Andrei Spînu , care a insistat pe includerea în contract a punctului despre auditul independent. Să vedem dar ce vor spune auditorii din Norvegia și Marea Britanie, care urmează să-și prezinte concluziile privind datoriile “Moldovagaz” către 30 ianuarie, 2023 .

După ce “Газпром” a limitat livrările în Moldova, Chișinău a redus cu 40% volumul gazelor naturale livrate Transnistriei – chipurile, nici nouă nu ne ajunge. Dar s-a dovedit că ajunge și chiar s-a format un surplus. “Газпром” a pus problema sedimentării pe teritoriului Ucrainei a unei părți din gazele livrate Moldovei, iar Vadim Ceban, președintele “Moldovagaz” S.A. a declarat că deoarece în prima jumătate a lunii noiembrie a fost destul de cald, s-au format niște surplusuri de gaze nesolicitate de consumatori, care au și fost depozitate pe teritoriul Ucrainei.

În rezultat, spre finele a. 2022această confruntare a gazelor s-a încheiat cu aceea că întregul volum de gaze livrate de “Газпром” (5,7 mln. metri cubi pe zi) la preț de 785dolari per mia de metri cubi Moldova din dreapta Nistrului o cedează Transnistriei în schimbul energiei electrice produse de МолдГРЭС. Iar propriilor consumatori le va livra combustibilul din rezervele făcute anterior în România și Ucraina (la prețul mediu de 1031 dolari per mia de metri cubi).

“Am obținut independența de gazele rusești ”, “pentru prima dată în istoria Moldovei malul drept se descurcă fără gazele livrate de “Газпром”, “mitul despre aceea că Moldova poate importa gaze numai din Rusia s-a destrămat ”, - iată doar unele citate recente din vicepremierul A.Spînu.

Dar ce fel de gaze-s acestea, de la cine și la ce preț le achiziționăm; care este prețul gazelor din rezervele făcute, pentru păstrarea cărora trebuie să plătim – această informație a fost secretizată de guvern. Oficial – “din considerente de securitate ”. Acum în Europa contractele futupes din ianuarie se tranzacționează la prețul de 910-920 dolari per mia de metri cubi, iar gazele livrate în decembrie de “Газпром” costă 785 dolari per mia de metri cubi.

Blackout. Salut anilor 1990!

În noiembrie Republica Moldova pentru prima dată a cumpărat energie electrică doar din România.

Anterior, “Energocom” cumpăra electricitate de la МолдГРЭС și din Ucraina. Dar după ce, ca răspuns la explozia de pe podul din Crimeea, forțele armate ale Rusiei au lovit cu rachete 30% din structura energetică a Ucrainei, și statul vecin a încetat să mai livreze electricitate în Moldova, Chișinăul a început să cumpere din România o parte din energia electrică. Dacă cea de la МолдГРЭС costa 62,5 dolari per MWh, România ne-a dădea la prețul de 90 euro per MWh. Și chiar dacă e de 1,5 ori mai scumpă ca cea transnistreană, iar România ne-o vindea de două ori mai scump ca propriilor consumatori, experții spuneau că guvernul României ne-o oferă la un preț subvenționat. Pe piața spot a statului vecin electricitatea costa la acea vreme 160-250 euro per MWh.

Și iată că la începutul lunii noiembrie Chișinăul , care nu s-a înțeles cu Transnistria, a trecut în întregime la electricitatea mai scumpă din România. La începutul lunii – conform “prețului subvenționat” de 90 euro per MWh au fost livrate doar 10-12% din volumele necesare. Restul energiei electrice a fost tranzacționat la preț de piață. ca rezultat, în noiembrie prețul mediu de achiziționare a fost de 231 euro.

Republica Moldova a suportat primul blackout la 15 noiembrie. În cea mai mare parte a țării electricitatea s-a deconectat. La Chișinău, parțial a staționat transportul electric. În unele raioane și localități alimentarea cu energie a fost restabilită în scurt timp, în altele lucrările au durat mai bine de 1,5 ore. Populația a început să se întrebe: dacă autoritățile au promis că țara va avea lumină grație electricității scumpe cumpărate în România, de ce jumătate de țară s-a pomenit în întuneric din cauza bombardamentelor Rusiei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, cum a declarat vicepremierul A.Spînu?

Populației i-au explicat, că încă în vremea URSS sistemele energetice ale Moldovei și Ucrainei au fost interconectate, și dacă în sistemul energetic comun a căzut frecvența, automat s-a deconectat linia de tensiune înaltă Vulcănești-Isaccea, prin care Moldova primește electricitate din România. Dacă urmărim harta, din Vulcănești această linie merge spre Cuciurgan, la МолдГРЭС (parțial traversează teritoriul Ucrainei), de acolo este repartizată Moldovei de pe malul drept. Linii directe de tensiune înaltă, care unesc România cu Moldova de pe malul drept încă nu au fost construite. Numai în a. 2021 a început construcția liniei de tensiune înaltă Vulcănești – Chișinău, pentru a primi electricitate din România direct, ocolind Transnistria și Ucraina.

Astfel, chiar și trecerea deplină la electricitate românească scumpă nu garanta stabilitatea aprovizionării cu energie electrică a Republicii Moldova. Ceea ce locuitorii țării au resimțit la 23 noiembrie, în timpul celui de-al doilea blackout, și mai dur ca primul. Pentru ore în șir țara a rămas fără lumină, internet, comunicare mobilă. S-au oprit troleibuzele, nu funcționau semafoarele, bancomatele și magazinele. Republica Moldova ar fi putut suferi încă un blackout pe 5 decembrie, dar situația a fost salvată de reluarea livrărilor de electricitate de la МолдГРЭС .

Nu de viață bună Chișinăul a revenit la renovarea contractului cu МолдГРЭС. Odată cu răcirea vremii, electricitatea scumpă din România s-a mai scumpit (prețul de piață a ajuns la 600 euro), și România însăși a simțit un deficit de electricitate. De aceea guvernul a fost nevoit să înceteze experiența de “diversificare” a livrărilor de electricitate și să revină la relațiile contractuale cu partea transnistreană.

La 3 decembrie “Energocom” a semnat cu МолдГРЭС contractul de livrare a energiei electrice pentru luna decembrie, 2022. Părțile au convenit livrarea a 204 mii de MWt la prețul de $73 per 1 MWt/h. da Moldova s-a obligat să transmită Transnistriei întregul volum de gaze naturale livrate de Rusia. Zilele trecute ministerul dezvoltării energetice din Transnistria a anunțat semnarea unui nou contract energetic cu Chișinăul pentru ianuarie, 2023. În aceleași condiții, ca în decembrie.

Telegram-gate

Totul a început la 9 noiembrie cu spargerea, în rețeaua Telegram, a conturilor personale ale președintei Maia Sandu și vicepremierului Andrei Spînu. Apăruse următorul mesaj : “ Corupția are rădăcini în instituțiile publice. Dar cei care trebuie să o combată și să promoveze o justiție corectă – iată principalii corupți. Tot adevărul despre corupția din procuratura moldovenească și ministerul justiției. Află ce ascunde Sergiu Litvinenco ”.

Urma un șir de acuzații la adresa șefului Ministerului de justiție, care ar fi devenit cunoscute din corespondența privată a lui Litvinenco. Spre exemplu, că ministrul justiției ar fi măsluit votarea pentru candidatura Veronicăi Dragalin la funcție de șefă a Procuraturii anticorupție, sau că Litvinenco vorbește despre Spînu, procurori și judecători. Mesajul apărut mai anunța că va fi publicată informația despre aceea, cum membrii Consiliului superior al procurorilor primesc de la Litvinenco indicații cum să voteze, precum și că vor fi demonstrate poze ale celulei pregătite încă în a. 2021pentru procurorul general Alexandr Stoianoglo. Mesajul se încheia cu «va urma…».

Șeful Ministerului de justiție a devenit prima “victimă” a hackerilor necunoscuți. Ulterior pe site-ul moldova-leaks.com au apărut scurgeri din corespondența lui Dorin Recean, consilierul prezidențial în probleme de securitate națională, și Vadim Pistrinciuc, ex-deputat PLDM, care a consultat-o pe Maia Sandu, șefa MAI Ala Revenco, ministrul economiei Dumitru Alaiba și procurorul general interimar Ion Munteanu.

Din informația publicată reieșea, că în casa ex-președintelui Igor Dodon a fost instalat echipament de interceptare, despre care fostul șef de stat a vorbit presei de multe ori. Că planul de lichidare a Inspectoratului general de carabinieri cu înstrăinarea ulterioară parțială a proprietăților a fost elaborat tainic încă în a.2021. Că unul dintre deputații PAS a dat indicații ministrului de interne pe cine să lase la MAI, și de cine scape.

Că noul ministru al economiei Dumitru Alaiba își considera predecesorul în această funcție, delicat vorbind, o persoană incompetentă și nu se jena de expresii necenzurate. Că un șir întreg de proiecte legislative a fost scris nu de el, ci de un avocat privat. Că un angajat suspus al unei bănci și-a promovat inițiativele prin Alaiba. Sau că actualul procuror general interimar, fiind procuror în Moldova, are afaceri în România și cumpără acolo terenuri și imobile scumpe.

Dar pornit zgomotos, Telegram-gate s-a terminat, de fapt, cu nimic…

Toți așteptau ca după scurgerile scandaloase din corespondența personală a lui Sergiu Litvinenco și Recean, care au arătat detalii foarte interesante ale vieții din spatele cortinei a autorităților, vor urma niște decizii sonore și o configurare serioasă a puterii. Cel puțin – demiterea ministrului justiției. Sau chiar demiterea guvernului Gavrilița. Însă autoritățile s-au limitat la demiterea ministrului economiei Serghei Gaibu, care nici măcar nu figurează în scandalul scurgerilor de informații și nu este membru al echipei PAS, și înlocuirea lui cu Dumitru Alaiba, a cărui corespondență a și fost publicată de moldova-leaks.com. Și înșiși hackerii anonimi au pierdut repede interesul pentru spargerea conturilor demnitarilor de stat. Ultima scurgere a fost la 25 noiembrie.

Cu toate acestea, potrivit informațiilor noi.md, din motive de securitate, tuturor membrilor PAS li s-a recomandat să nu mai folosească mesagerul Telegram și să treacă la alții. În același timp, experții în acest domeniu consideră că Telegram este cel mai sigur canal de comunicare, iar "scurgerile" au legătură cu neglijența unor persoane atunci cînd folosesc smartphone-uri, care sînt ușor de copiat dacă infractorii au posibilitatea de a sta lîngă obiectul de interes și de a copia ecranul.

Reținerea fostului președinte și viitoarea interzicere a partidului “Șor”

La finele lunii mai pentru prima dată în istoria Moldovei independente a fost reținut un fost președinte al țării. Igor Dodon a fost reținut pentru 72 de ore în cadrul dosarului penal pe patru capete de acuzare , inclusiv îmbogățire ilicită și înaltă trădare. Fostul președinte a stat jumătate de an în arest la domiciliu, și pe 18 noiembrie a fost eliberat cu transfer sub control judiciar. Dodon neagă în totalitate acuzațiile și declară dosarele penale pe numele său au fost deschise din motive politice.

Iar toamna cei din partidul aflat la guvernare au decis să interzică partidul “Șor”. Despre asta se tot vorbește mai bine de doi ani: în martie, 2021 deputații Platformei DA au adresat Curții Constituționale interpelarea respectivă. Acum s-au apucat de treabă cei din PAS. Chiar dacă anterior deputatul PAS, Lilian Carp, declara că partidul “Șor” poate fi declarat în afara legii doar după verdictul final al instanței, care va demonstra încălcarea legii, PAS a decis să accelereze procesul. Mai ales că toată luna septembrie și octombrie “șoriștii” cu protestele lor au tot încurcat autorităților să construiască “vremurile bune”.

La 9 noiembrie guvernul a aprobat solicitarea ministrului justiției Serghei Litvinenco către Curtea Constituțională cu cererea de a declara partidul “Șor” în afara legii. Litvinenco declara, că solicitarea conține destule argumente care dovedesc că ”partidul “Șor” activează contrar principiilor priorității legii și prezintă un pericol pentru suveranitatea și independența Moldovei”.

Dar Curtea Constituțională nu și-a asumat răspunderea și a cerut explicații Comisiei de la Veneția. Mai ales că mulți juriști respectați din Moldova au declarat că nu văd temeiuri juridice pentru o atare decizie. Potrivit profesorului jurist Pavel Midrigan, “orice atitudine am avea față de acest partid, pentru a-l interzice e nevoie de dovezi serioase, pe care eu la moment nu le văd ”. Da fostul judecător CEDO Stanislav Pavlovschii prognozează că “odată și odată acest dosar va ajunge la CEDO și va fi examinat de această instanță cu foarte multe șanse de victorie pentru reprezentanții acestui partid ”.

Zilele trecute Comisia de la Veneția a răspuns solicitării CC privind posibilitatea interzicerii partidului “Șor”. În document se vorbește despre faptul că decizia respectivă trebuie să fie legală, necesară și proporțională. Însă mesajul principal din răspunsul Comisiei de la Veneția este că decizia finală aparține Curții Constituționale.

Vom vedea ce va decide CC, dar asta va fi deja la anul.

Închiderea a șase posturi TV

La 16 decembrie, CSE a suspendat emisia a șase posturi TV deodată. Toate – sau ale opoziției, sau care retransmit conținutul de divertisment al televiziunii rusești. Posturile Primul în Moldova, NTV-Moldova, Accent TV, RTR Moldova, TV6 și Orhei TV au fost acuzate de propagandă și diseminare a informațiilor false la reflectarea evenimentelor din țară și a războiului din Ucraina.

Jurnaliștii și angajații companiilor, ale căror licențe de emisie au fost suspendate, au negat acuzațiile aduse. Ei au declarat că nu au încălcat prevederile Codului audiovizualului, că nu au fost sancționați pentru reflectarea evenimentelor din Ucraina. Atunci autoritățile au sonorizat, prin șefa Consiliului audiovizualului Liliana Vițu, o altă versiune a lipsirii temporare de licență – ei “au tăcut despre război”.

“În primele zile ale agresiunii ei au renunțat să retransmită programele informaționale din Rusia și au trecut la tactica manipulării și ignorării. Adică, au decis să tacă despre război”, a spus Vițu. “Vorbești – e propagandă, taci – e tot propagandă”, au reacționat rețelele sociale la această explicație originală.

Structurile europene au reacționat cu indolență la închiderea presei de opoziție în Moldova. Doar Mazeix, șeful delegației UE a declarat că autoritățile moldovene trebuie să explice motivele acestui pas, deoarece decizia CSE a fost foarte concisă.

Conform deciziei CSE, licențele de emisie ale celor șase posturi TV au fost suspendate temporar – pentru perioada stării de urgență. Dar de regulă în Moldova nu există nimic mai constant ca ceea ce este temporar. Mai ales că starea de urgență , cum se vede, va fi prelungită pentru întreaga perioadă a mandatului guvernării PAS. Unde mai pui că Sergiu Litvinenco a declarat direct în emisia Jurnal TV, că aceste 6 posturi TV nu vor mai reveni în emisie. Iar deputatul PAS Radu Marian a anunțat că “este doar una dintre măsurile dure pe care le vom lua ”.

Legea Magnitsky

La 9 decembrie guvernul Marii Britanii a anunțat că introduce în listele de sancțiuni doi cetățeni ai Republicii Moldova – Olan Șor și Vladimir Plahotniuc. Ei au interdicția de a intra în Marea Britanie , activele lor de pe teritoriul Regatului Unit (dacă există) vor fi înghețate, iar cetățenilor Marii Britanii le este interzis să efectueze tranzacții economice cu aceștia. Anterior (26 octombrie) sancțiuni împotriva lui Șor și Plahotniuc au introdus SUA.

Autoritățile moldovene au salutat această decizie a partenerilor occidentali. Prim-ministra Natalia Gavrilița a declarat într-o conferință de presă, că “este încă o lovitură a partenerilor noștri asupra grupărilor criminale”. Iar ministrul justiției Sergiu Litvinenco a prezentat un proiect de lege, care îi va permite Moldovei să sancționeze persoanele fizice și juridice incluse în listele din străinătate, dar și să introducă sancțiuni din proprie inițiativă. Un fel de versiune moldovenească a “Legii Magnitsky”.

Documentul permite autorităților să înghețe toate activele persoanelor sancționate de Occident : ele nu vor putea fi comercializate, dăruite sau transmise altor persoane. Asta în timp ce statul își poate asuma administrarea acestor active, inclusiv ale persoanelor care au legătură cu cei care au fost incluși în lista sancțiunilor. Se interzice punerea oricăror active la dispoziția persoanelor incluse în lista de sancțiuni, precum și prestarea serviciilor financiare: deschiderea conturilor bancare, efectuarea transferurilor de bani sau eliberarea creditelor. Persoanele sancționate le poate fi interzisă intrarea în Moldova. În plus, din cele declarate de ministrul justiției, redacția moldovenească a legii Magnitsky presupune nu doar urmărirea cetățenilor aflați sub sancțiunile occidentale, aceasta va fi aplicată și în activitatea mass-mediei. Consiliul audiovizualului va putea retrage licența companiilor de radio și televiziune, care aparțin sau au legături cu persoanele incluse în lista celor sancționați.

Deși Sergiu Litvinenco susține că în Moldova Legea Magnitsky va fi adoptată într-o formulă ce corespunde standardelor internaționale, diviziunea moldovenească a postului de radio “Europa liberă” menționează, că autoritățile își acordă puteri largi, care nu există în versiunile acestei legi din alte țări. Iar Uniunea avocaților din Moldova, care a dat un aviz negativ acestui proiect de lege, a indicat că proiectul de lege elaborat de ministerul justiției contravine însăși concepției “Legii Magnitsky”: prevederile acestei legi, adoptate în SUA încă în a. 2012, se aplică numai cetățenilor străini, iar în raport cu propriii cetățeni – nu.

Acum autoritățile intenționează să trimită spre examinare Comisiei de la Veneția proiectul de lege elaborat, pentru a-l adopta în anul care vine. Reprezentanții opoziției apreciază documentul drept o continuare a agendei PAS de curățare a opoziției și a disidenților, și ca posibilitatea de a prelua sau distruge afacerile persoanelor inacceptabile.

P.S. Pentru anul 2023 autoritățile moldovene preconizează o listă suficient de mare de acțiuni. Din păcate, acestea au un caracter nu doar de făurire, ci și de înăsprire. Este vorba și despre adoptarea și implementarea Legii Magnitsky, și despre decizia privind interzicerea partidului “Șor”, și despre “combaterea dezinformării” în internet, și despre înlocuirea în legislație a limbii moldovenești cu cea română, ceea ce va polariza societatea. Da în octombrie-noiembrie în țară se vor desfășura alegerile generale locale, pe care adesea le numim repetiția alegerilor prezidențiale și a celor parlamentare. Așa că nici anul care vine nu va fi liniștit.

Xenia Florea

14
1
0
1
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?