X 
Transnistria stiri: 1365
Eurovision stiri: 499

Anticipatele parlamentare – primăvara sau toamna?

30 noi. 2020,, 17:59   Analitică
23293 1

Maia Sandu, președinta aleasă a Moldovei, susține că poate dizolva parlamentul prin metode legale. Cum o va face, din moment ce are posibilități de manevrare foarte limitate?

”O catastrofă pentru țară

Tot așa cum răuvoitorii l-am numit pe Dodon ”un președinte fără împuterniciri”, și Maia Sandu ar putea fi un președinte fără împuterniciri. Iată de ce ea are nevoie să obțină dizolvarea parlamentului în cel mai scurt timp, pentru a profita de entuziasmul alegerii sale, grație căruia PAS își poate îmbunătăți pozițiile electorale. Cu cît mai tîrziu vor avea loc alegerile parlamentare, cu atît mai probabil e faptul că alegătorii se vor dezamăgi.

Legea prevede doar două motive de dizolvare a parlamentului: ”În cazul în care este imposibilă formarea guvernului, sau dacă timp de trei luni va fi blocată adoptarea legilor, după consultări cu fracțiunile parlamentare președintele Republicii Moldova este în drept să dizolve parlamentul. Parlamentul poate fi dizolvat în cazul în care el nu a exprimat guvernului vot de încredere pe parcursul a 45 de zile de la înaintarea propunerii și numai după ce aceasta a fost respinsă de două ori” (Art.85 din Constituția RM).

Dat fiind faptul că la 19 noiembrie, după o întrerupere de două luni, parlamentul a fost convocat în plen și a adoptat mai multe proiecte de lege, una dintre condițiile de dizolvare a parlamentului a dispărut. Mai există cea de-a doua cale - țara să fie lăsată fără guvern. Dar pentru aceasta trebuie demis actualul cabinet. O poate face doar însuși parlamentul. Întrebarea este dacă majoritatea aleșilor poporului vor dori să-și piardă fotoliile de deputați.


Diverse sondaje arată același tablou. În viitorul parlament, dacă alegerile se vor desfășura în următoarele cîteva luni, vor accede doar patru partide – PSRM, PAS, ”Partidul Nostru” și partidul ”Șor”. Celelalte, inclusiv cele reprezentate azi în parlament, nu vor ajunge în noul legislativ. Iată de ce este puțin probabil ca ele să își dorească dizolvarea lui anticipată. Pavel Filip, liderul PDM, a spus-o direct: ”Alegerile anticipate ar fi o catastrofă pentru țară!”.

E dificil să nu fim de acord cu el. Alegeri anticipate în viitorul apropiat înseamnă încă o campanie electorală, nu mai puțin dură ca recentele prezidențiale. Poate chiar și mai dură, căci pentru fotoliile de deputați vor lupta mult mai mulți pretendenți. Deci, atenția politicienilor și a autorităților din nou va fi îndreptată nu spre soluționarea problemelor economice și sociale arzătoare, inclusiv cele care țin de pandemia de coronavirus, ci spre lupta electorală. Cu toate ”farmecele” inerente – scurgeri, materiale compromițătoare, amenințări și gălăgie în mass-media. Asta înseamnă că societatea, și așa scindată, se va scinda în continuare, iar atacurile reciproce, reproșurile, critica și dușmănia se vor intensifica. Asta înseamnă că din nou vom auzi numeroase lozinci populiste și promisiuni irealizabile, care amețesc electoratul aidoma unei cupe de șampanie, după care urmează mahmureală și dezamăgiri amare. Și mai înseamnă bani publici cheltuiți nu pentru programele sociale, dar pentru campania electorală. Spre exemplu, parlamentarele din 24 februarie 2019 au costat bugetul 110 mln. lei. Pentru presupusele anticipate va trebui să cheltuim minim aceeași sumă. Acest lucru înseamnă că mulți membri ai guvernului, care vor înțelege că le-au rămas să lucreze doar cîteva luni, vor înceta să lucreze pentru țară și se vor ocupa exclusiv de viitorul lor.

Cine estepentru”? Cine esteîmpotrivă”?

Actuala componență a parlamentului este certată de toată lumea. Toți spun că și-a pierdut legitimitatea și nu corespunde intereselor poporului, toți sprijină dizolvarea lui și organizarea alegerilor anticipate. Doar că numesc termene diferite. Socialiștii și președintele în exercițiu Igor Dodon propun transferarea lor pentru un termen mai îndepărtat – pentru toamna anului 2021.

Nicolae Pascaru, deputatul fracțiunii socialiștilor, este convins că acum nu e cel mai potrivit moment pentru dizolvarea parlamentului, reieșind din situația epidemiologică din țară și finalizarea alegerilor prezidențiale. ”Pentru echipa noastră, a socialiștilor, anticipatele reprezintă o cale, deoarece în interiorul țării noi am obținut un procent bun în aceste alegeri. Dar țara este în pandemie, noi abia am ieșit din alegerile prezidențiale obosiți politic, probabil toate puterile ambelor părți au fost epuizate. Eu cred că trebuie să mai așteptăm puțin”, – a spus el într-un interviu.

Încercăm să ne clarificăm care dintre partidele reprezentate în parlament este gata de alegeri imediate, care ar prefera să mai aștepte și care nu-i gata deloc.

PSRM. Fracțiunea cea mai numeroasă în actualul parlament – 37 mandate. Socialiștii au supraviețuit încercării de a slăbi fracțiunea – cea de ieșire a deputatului Gațcan, - și au păstrat numărul deputaților. Sondajele sociologice arată mereu că și în viitorul parlament ei acumulează cele ai multe voturi ale alegătorilor. Însă faptul că în noiembrie Igor Dodon a pierdut alegerile prezidențiale le poate înrăutăți situația. Totuși, socialiștii susțin că ar fi gata de anticipate.

PDM. Probabil, acest partid se află în cea mai dezavantajată situație. Ajuns în parlament în februarie,2019, pe atunci președinte fiind Vlad Plahotniuc, el era al doilea ca număr de mandate, avea 30 de deputați și intenționa evident să joace un rol de frunte în parlament. Dar evenimentele din iunie, trecut i-au schimbat planurile. Deși în rezultat a fost formată majoritatea PSRM-PDM, deputații unul după altul au început să părăsească fracțiunea (de obicei, lucrurile stăteau total invers – deputații părăseau fracțiunile aflate în opoziție pentru a adera la cele aflate la guvernare). În prezent PDM numără 13 persoane. Toate sondajele arată că democrații nu vor accede în următorul legislativ. S-ar părea, ei nu-și doresc o criză parlamentară și alegeri anticipate. Totuși, în ajunul turului doi de scrutin prezidențial, PDM a declarat că își recheamă miniștrii din guvern, iar la ședința parlamentului din 19 noiembrie a declarat că părăsește coaliția de guvernare.

PAS. Deputații acestui Partid au acces în parlament în componența blocului ACUM, care s-a destrămat imediat după aceasta. Aflați un timp scurt în alianța de guvernare, după demiterea în noiembrie trecut a liderului Maia Sandu din funcția de premier și formarea coaliției PSRM-PDM, au trecut în opoziție. În prezent au 14 deputați și contează pe faptul că în cazul parlamentarelor anticipate își vor putea îmbunătăți rezultatul după victoria Maiei Sandu în alegerile prezidențiale. Însă un șir de politologi (spre exemplu, Cornel Ciurea) crede că Maia Sandu nu mai are de unde crește electoral – ”Ea va crește, dar nu în măsura în care să aibă majoritatea în parlament”.

PlatformaDA. Partidul are o soartă nefericită. Împreună cu liderul Andrei Năstase, pe valul protestelor din 2015 avea un rating destul de înalt, însă treptat și-a pierdut influența. Pentru început – după ce în anul 2016 Năstase s-a retras din cursa pentru fotoliul prezidențial în folosul Maiei Sandu, apoi – după ce în 2019 a pierdut alegerile pentru postul de edil al capitalei și, în final, ultima lovitură partidul l-a primit după demisia Guvernului Sandu, cînd a devenit clar tuturor că sponsorii partidelor "de dreapta" au pariat pe Maia Sandu. Mesajul principal al partidului s-a bazat pe lupta contra lui Plahotniuc, iar după dispariția acestuia din peisajul politic un alt mesaj popular așa și nu a fost formulat, fapt care la fel a afectat pozițiile PPDA. Fracțiunea numără 11 deputați. Sondajele vorbesc despre faptul că în cazul alegerilor parlamentare anticipate formațiunea nu va accede în parlament.

Partidul ”Șor”. Formațiune reprezentată în parlament pentru prima oară. Avînd mijloace financiare nelimitate obținut destul de multe voturi, deși liderul partidului este fugar. Spre deosebire de alte fracțiuni, cea a partidului ”Șor” și-a crescut numărul membrilor – inițial a avut 7, iar după ce doi deputați au părăsit fracțiunea PDM – 9. Acum acești 9 s-au unit cu șase deputați care au părăsit grupul Pro Moldova, ieșit anterior din PDM, pentru a forma grupul parlamentar ”Pentru Moldova”. Toate sondajele arată că partidul ”Șor” nu se teme de anticipate. Mai mult, în comunicatul de presă al platformei create recent deputații insistă pe anticipate, deoarece ”asta ne va permite să evităm conflictul între ramurile puterii, iminent în actuala componență a legislativului”.

Pro Moldova. Nu-i deloc ușor să urmărești componența acestei formațiuni politice, care în timpul campaniei electorale nici nu exista. Format din democrații-transfugi, grupul în frunte cu Andian Candu s-a declarat ”un proiect politic principial nou de centru-dreapta și cu viziuni proeuropene asupra viitorului republicii”. Inițial, el consta din cinci ex-democrați, apoi a crescut la nouă, după care în octombrie a pierdut șase dintre ei, care au aderat la ”Pentru Moldova”. Nu are șanse să acceadă în parlament în cazul alegerilor anticipate.

Astfel, în actualul corp de deputați doar PAS este interesat de dizolvarea imediată a parlamentului. Însă mai există și alte forțe interesate.

Imediat după 15 noiembrie, pe rețelele sociale a apărut mișcarea «Anicipate» – deocamdată virtuală, dar nu este exclus că în scurt timp ea poate ieși în stradă. E de menționat, că participă la această mișcare în special adepții a două formațiuni politice extraparlamentare.

”Partidul Nostru”. Renato Usatîi, care o luat locul trei în alegerile prezidențiale, și care dorește mult și are toate șansele să acceadă în parlament ( ce-i drept, nu se știe cum va evolua ratingul lui după ce el a chemat electoratul să voteze cu Maia Sandu), este foarte interesat de dizolvarea parlamentului și organizarea alegerilor anticipate. Dat fiind că s-ar putea ca motive legale, prevăzute de Constituție, să nu existe, Usatîi a prevenit deja că va dizolva parlamentul nu conform constituției, da în piață – ”pentru noi contează rezultatul, nu procedura”. Dar asta în vorbe. În fapt, deja la 16 noiembrie imediat după alegerile prezidențiale, mii de adepți ai lui ar fi trebuit să stea în jurul parlamentului cu revendicarea dizolvării imediate a acestuia. Dar liderul ”Partidului Nostru” a preferat să meargă în concediu– se vorbește, la mare, în țări exotice. Așa că foarte probabil că în continuare procesul de dizolvare a parlamentului ar putea avea loc fără participarea sa.

”Congresul civic”. După ce Dodon a pierdut alegerile, pe fondalul unei presupuse căderi a ratingului socialiștilor, reprezentanții CC speră să atragă electoratul de stînga și să acceadă în parlament. Foști membri PCRM, liderii acestui partid creat recent au suficientă experiență în desfășurarea unor acțiuni politice directe. De altfel, acțiunile lor nu au fost niciodată reușite – inclusiv cele mari, ca cea din a.2012, cu scopul dizolvării parlamentului și ne-alegerii lui Timofti în funcția de președinte, sau cea din a.2013 (declarata ”revoluție de catifea”). Unde mai pui, că CC nu dispune de resursele și susținerea masivă, de care se bucurau comuniștii, deoarece are ca lideri niște teoreticieni, intelectuali. Așa că putem presupune că și viitoarea lor activitate în scopul dizolvării parlamentului și atragerii electoratului va fi mai mult teoretică. În orice caz, partidul nu are idei electorale atractive și lideri strălucitori, carismatici, datorită cărora ar putea accede în Parlament.

După revenirea lui Vlad Filat în politică, și-ar putea aminti de tinerețe și liberal-democrații, dar deocamdată măsurările nu indică că ei ar avea suficientă susținere pentru a reveni în parlament. Posibil, va încerca să lupte”Partidul Unității Naționale”. E puțin probabil ca liberalii și comuniștii, influenți altă dată, că ceară activ alegeri anticipate, căci șanse de a obține succesul de altă dată ei nu au.

Cu alte cuvinte, numărul celor care doresc anticipate imediat, nu este foarte mare.

”Vom pune presiuni”

”Alegerile anticipate vor avea loc în clipa în care ele vor fi în avantajul jucătorilor mari și ei vor găsi adepți pentru a soluționa această problemă”, - crede politologul Cornel Ciurea. În opinia lui, deși politicienii susțin că își doresc anticipate, nu este așa. ”Alegerile anticipate nu trebuiesc nimănui. Ei își doresc anticipate, dar în condiții avantajoase pentru ei, iar acestea încă nu există”.

Chiar dacă aceste condiții lipsesc, președinta aleasă Maia Sandu crede că în viitorul apropiat ea va reuși să dizolve parlamentul prin metode legale.

De fapt, primii pași în acest sens se fac deja. Zilele trecute deputații PAS au declarat că mandatul guvernului Chicu a expirat, acesta nu mai are legitimitate și trebuie demis. La care Corneliu Furculiță, președintele facțiunii socialiștilor, a răspuns: ”Dacă nu vă place un guvern – înaintați o moțiune de cenzură, obțineți demiterea lui, numiți un alt cabinet și asumați-vă responsabilitatea pentru guvernarea țării în aceste condiții. Dacă aveți această posibilitate, vă dorim succese”.

Dar asta nu înseamnă că asemenea încercări nu vor conteni. Mai sincer a fost deputatul PAS, Oazu Nantoi. El a deschis parantezele și a creionat cum anume intenționează Sandu și adepții săi să obțină dizolvarea parlamentului, dacă deputații și o parte a clasei politice se vor împotrivi.

”Pot spune că Maia Sandu va merge doar pe cale constituțională. Noi vom încerca să-l convingem pe primul ministru să demisioneze și apoi să folosim acea prevedere constituțională, conform căreia dacă timp de 45 de zile au loc cel puțin două încercări nereușite de a forma un nou guvern, Curtea Constituțională permite dizolvarea parlamentului. Dar asta plănuim noi. În parlament există foarte multe persoane care înțeleg că în noul legislativ ele nu vor accede, dar noi vom pune presiuni și vom folosi toate posibilitățile de a obține dizolvarea parlamentului și respectiv – desfășurarea alegerilor parlamentare”, - a spus Nantoi.

Despre ce fel de posibilități și metode de a pune presiuni, Nantoi nu a vorbit. Dar putem presupune, că principala posibilitate, care de mai multe ori i-a făcut pe politicienii moldoveni (inclusiv pe atotputernicul Plahotniuc) să ia o decizie sau alta, va fi Derek Hogan, ambasadorul SUA în Moldova. Nu știm ce fel de argumente va putea el găsi pentru ca deputații ”să se împuște în picior”, dar nu putem exclude că astfel de argumente vor fi găsite.

Însă aceasta nu-i tot! Trebuie ca deputații să respingă de două ori candidatura premierului, propusă tot de Maia Sandu. Da dacă nu o vor respinge, și vor aproba noul guvern, fără a lăsa motiv de dizolvare a parlamentului? S-ar putea oare ca președinta însăși timp de 45 zile să nu înainteze o candidatură și să provoace astfel o criză guvernamentală de proporții?

Și încă o întrebare: ce va fi în continuare, după alegerile anticipate?

Cu cine veți conlucra?”

Așa dar, să ne închipuim că Maia Sandu și echipa ei, susținută de partenerii occidentali, a reușit să dizolve actualul parlament și acesta a fost înlocuit cu unul nou. Ironia amară constă în faptul, că în noul parlament situația nu va fi deloc mai simplă, ea va fi la fel de complicată .

Căci toate promisiunile făcute de Maia Sandu în campania electorală pot fi îndeplinite numai după alegerile parlamentare anticipate, cu condiția obținerii unei majorități și a formării unui guvern controlat de Sandu. A recunoscut-o și deputatul PAS Mihai Popșoi. Despre aceasta vorbește și Vladimir Cebotari, deputatul grupului parlamentar Pro Moldova.

”Dacă în Moldova vor avea loc alegeri anticipate, nu se știe cu cine noul președinte va forma guvernul și cu cine va guverna țara, și nu este clar dacă Maia Sandu își va putea îndeplini promisiunile făcute în campanie”, constată el. ”Și ce dacă parlamentarele anticipate se vor desfășura în cel mai scurt timp? Pe dreapta va fi un singur partid, cel al Maiei Sandu,care va acumula cca 20 %. Restul îl vor lua partidele de stînga. Socialiștii vor lua mai puțin ca acum. Ei ar putea să cadă, dar totul depinde de reformarea lor grabnică. Partidul ”Șor” ar putea lua 10-15%, partidul lui Usatîi 15-20%”, a menționat Vladimir Cebotari. ”Cu cine va forma Maia Sandu guvernul și cu cine va conlucra? Va fi oare noul parlament mai bun ca actualul? Va fi el mai experimentat, la ce să ne așteptăm de la noua lui componență?”, se întreabă deputatul.

Nu este exclus un asemenea scenariu. Există foarte puține șanse ca PAS să acumuleze suficiente voturi pentru a avea 51 mandate. De aceea va trebui ori să formeze o coaliție cu unul din cele trei partide (Igor Dodon de pe acum a propus formarea unei coaliții largi ”socialiștii-partidul lui Sandu”, dar nu a primit un răspuns), ori aceste trei partide de stînga și de centru-stînga formează majoritatea, iar PAS va sta în opoziție. Și atunci, prognozează politologii, puterea Maiei Sandu nu se va extinde dincolo de palatul prezidențial.

Cristina Agatu

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?