Anti-landromat: Noile amenzi ajung la milioane de euro

Pe parcursul ultimilor ani Moldova a fost zguduită cu regularitate de scandalurile privind spălarea unor sume de miliarde prin instanțele judiciare locale și instituțiile financiar-bancare.

Pentru ca țara să nu fie definitiv catalogată drept o ”spălătorie regională” pentru legalizarea capitalurilor de origine dubioasă, autoritățile au întreprins un șir de măsuri în vederea perfecționării sistemului de prevenire și combatere a spălării banilor și de finanțare a terorismului, precum și pentru obstrucționarea circulației veniturilor și mijloacelor criminale.

La finele anului trecut a intrat în vigoare noua lege care reglementează procedura de depistare a încălcărilor și de informare a organelor competente cu privire la abaterile de la reguli. În Moldova, legislația împotriva spălării banilor funcționează pe parcursul multor ani, însă modificările de ultimă oră, reieșind din posibilele consecințe ale lor, promit să devină cele mai de proporții. Pentru nerespectarea noii legi este prevăzută o pedeapsă dură – sancțiuni financiare în sumă de cca 5 mln. euro.

Experții menționează că inovațiile au fost adoptate în grabă și conțin un șir de momente controversate, ceea ce se poate solda cu interpretări ambigue, greșeli și abuzuri în aplicarea legii. În plus, mărimea amenzilor nu se corelează cu realitățile moldovenești și în multe cazuri ar putea ruina instituția sau întreprinderea.

Bătăliile împotriva spălării banilor


De obicei, prin spălarea banilor se subînțelege atribuirea unui aspect legal deținerii, utilizării și administrării banilor și a bunurilor obținute pe căi ilegale. Adică, este vorba despre transferarea lor din economia tenebră în cea oficială pentru a obține posibilitatea de a beneficia de aceste mijloace deschis și public. Spălarea banilor presupune tăinuirea adevăratelor surse de venituri, înlocuirea tranzacțiilor reale cu unele formale, denaturarea sensului economic.

La etapa inițială, pot fi falsificate acte și implicate persoane terțe. Pentru legalizarea definitivă a mijloacelor, se face trimitere la normele legale privind cumpărătorul de bună credință, și multe altele. În condițiile actuale, spălarea banilor deseori se face prin folosirea țărilor cu o legislație imperfectă sau offshore, al căror sistem bancar asigură anonimatul și confidențialitatea beneficiarilor.

În Moldova, legislația privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului este aplicată din a. 2007, dar multe dintre prevederile ei deveneau caduce înainte ca să apară scheme noi de legalizare a capitalurilor dubioase. Noua variantă a legii, ajustată la standardele europene, a intrat în vigoare în a. 2018. Ea prevede, că pe teritoriul republicii toate acțiunile ce țin de mijloace financiare sau alte bunuri trebuie să fie transparente. Majoritatea țărilor europene deja activează în acest cadru legal, iar guvernele care nu doresc să implementeze aceste norme nimeresc în ”lista neagră”.

În centrul atenției se află activitatea, în cadrul căreia cetățenii și persoanele juridice folosesc sume mari de bani, dat fiind că aceasta implică riscuri sporite. Se monitorizează minuțios și transferurile mari de bani fără numerar . Legea obligă băncile și alți subiecți să ia măsuri de precauție pentru a preveni tranzacțiile ilegale, să afle sursa mijloacelor bănești folosite de clienți și natura tranzacțiilor acestora.

În anii din urmă în legislație au fost introduse numeroase amendamente, altele se află în curs de pregătire. Moldova speră că realizarea documentelor strategice poate reduce impactul negativ asupra economiei naționale și va adapta baza legislativă la standardele internaționale. În septembrie, trecut guvernul a aprobat Strategia națională de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțare a terorismului pentru anii 2020-2025 , precum și Planul de acțiuni privind realizarea ei.

La elaborarea lor s-a ținut cont de rezultatele aprecierii și recomandările experților internaționali cu renume, inclusiv echipa MONEYVAL – comitetul de profil al Consiliului Europei. În lumina mai multor scandaluri internaționale, în care Moldova figurează ca ”spălătorie regională” de legalizare a capitalului, autoritățile și-ar dori să perfecționeze sistemul de combatere a spălării banilor și să împiedice circulația veniturilor și a mijloacelor ilegale. Printre alte sarcini este și eliminarea amenințărilor naționale și internaționale în domeniul dat, precum și crearea condițiilor pentru ca vinovații să fie trași la răspundere.

Strategia este însoțită de lista acțiunilor preconizate, cu detalierea măsurilor și a termenelor. Printre acestea – corectarea legislației reieșind din noile riscuri, o mai bună colaborare cu alte țări, elaborarea de noi instrucțiuni și instruirea autorităților de supraveghere, aplicarea sancțiunilor pentru încălcările comise. Bugetul acestor măsuri nu a fost stabilit, cheltuielile urmează să le calculeze instituțiile respective. Autoritățile intenționează să acopere cheltuielile din bugetul public, dar și din banii donatorilor externi.

De la bănci la avocați

La finele anului trecut a intrat în vigoare Legea privind procedura de identificare a încălcărilor în sfera prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului, și procedura de aplicare a sancțiunilor. Adoptarea ei a fost una dintre condițiile pentru ca Moldova să primească de la UE cea de-a doua tranșă de ajutor macrofinanciar în sumă de 30 mln. euro. Prevederile acestei legi se referă la acțiunile (sau inacțiunea) comise pe teritoriul republicii în scopul încălcării normelor anti-spălare. Legea descrie cum anume vor acționa persoanele și organele competente pentru a informa despre încălcarea legii. Este vorba despre 12 categorii de «informatori», numiți «unități de raportare» – de la bănci și companii de asigurare la reprezentanți ai unui șir de alte profesii.

Legislația în vigoare pune în seama lor principalele responsabilități privind urmărirea tranzacțiilor suspecte și identificarea riscurilor în raport cu clienții noi și mai vechi. «Unitățile de raportare» decid dacă vor intra în relații comerciale cu persoana concretă, reieșind din mai mulți factori. Ele însele apreciază riscurile, aprobă rezultatele, dacă e necesar – le actualizează și le prezintă Serviciului pentru prevenirea și combaterea spălării banilor sau altor autorități de profil cu funcții de supraveghere – BM; și Comisia națională a pieței financiare.

Dacă anterior se vorbea doar despre transferurile bănești mai mari de 500 mii de lei, după actualizarea legislației sub incidența ei cad și operațiile în numerar cu sume de la 200 mii lei și mai mult. În plus, în sarcina «unităților de raportare» este pusă și confirmarea personalității clientului cu ajutorul datelor dintr-o sursă independentă și identificarea beneficiarului efectiv. Întreaga informație despre tranzacțiile naționale și internaționale, suficientă pentru restabilirea fiecărei acțiuni, va fi păstrată timp de cinci ani.

Obligațiile «unităților de raportare» au fost extinse semnificativ, dar principalul actor pe acest segment este în continuare Serviciul pentru prevenirea și combaterea spălării banilor. Prin decizia directorului acestei instituții, termenul de identificare a tranzacției dubioase poate fi extins de la 5 zile lucrătoare, oferite «unităților de raportare» la depistarea riscului, la 30 de zile. Alte 30 de zile pot fi oferite prin decizie judecătorească. Astfel, acest termen ajunge la 65de zile – aproape dublu comparativ cu versiunea precedentă a legii.

În opinia experților, amendamentele la legislația privind combaterea spălării banilor pot crea destule probleme «unităților de raportare», care vor fi nevoite să angajeze și să instruiască cadre pentru a procesa informațiile, datele personale ale clienților și a le expedia ulterior Serviciului pentru prevenirea și combaterea spălării banilor. Dacă instituțiile bancare și întreprinderile mari au capacitatea de a organiza operativ acest proces, atunci companiile mici de audit sau de asigurări, avocații, notarii nu întotdeauna dispun de mijloacele, posibilitățile și aptitudinile necesare.

În jumătatea de an care s-a scurs după publicarea și intrarea în vigoare a legii, multe dintre acestea nu au reușit să se pregătească pentru a activa conform noilor reguli. Între timp, legea prevede sancțiuni pentru identificarea necorespunzătoare a beneficiarilor efectivi sau pentru lipsa procedurilor de identificare a lor, precum și pentru multe alte încălcări.

Dar de ceva timp avocaților, notarilor și reprezentanților altor profesii libere li se impun obligații suplimentare. Ei cad sub incidența legii în timp ce participă, în numele clientului, la orice tranzacție ce ține de bani și imobile, sau în timp ce oferă sprijin în planificarea și efectuarea operațiilor de vînzare - cumpărare și donare a bunurilor, administrarea mijloacelor financiare, valorilor mobiliare și altor active ale clientului. Este vorba și despre deschiderea și administrarea conturilor bancare, crearea și administrarea companiilor, administrarea activelor, achiziționarea și comercializare lor.

Cu riscul ruinării

Pentru nerespectarea noilor reguli este prevăzută o pedeapsă dură în funcție de gravitatea încălcării, inclusiv retragerea licenței. Plus la toate, au fost introduse amenzi semnificative, care trebuie să depășească cel puțin de două ori mărimea beneficiului obținut. Este prevăzută și responsabilitatea persoanelor juridice și a demnitarilor, precum și a angajaților simpli ai «unității de raportare», acțiunile cărora au dus la încălcarea legii. Decizia de aplicare a sancțiunilor este luată nu mai tîrziu de cinci ani după comiterea infracțiunii.

Legea face distincție între încălcările minore și cele grave. În primul caz este vorba despre orice deviere de la prevederile legislației anti-spălare de bani, care nu este una repetată sau sistematică. Dacă încălcarea a provocat prejudicii majore, este repetată sau sistematică, aceasta este considerată a fi gravă. Această definiție include și una sau mai multe tranzacții conexe, mărimea cărora depășește echivalentul unui milion de lei, pentru unele «unități de raportare» - 400 mii de lei.

Legea care a intrat în vigoare în luna decembrie include sancțiuni financiare în formă de amenzi în mărime de cca 5 mln. euro, care pot fi aplicate de Serviciul de prevenire și combatere a spălării banilor, Banca națională a Moldovei și de Comisia națională a pieței financiare. Suma amenzii pentru persoanele fizice variază între 4,5 mii și 5 mln. de lei, iar pentru «unitățile de raportare» – între 50 mii și 5 mln. de euro. Valoarea sancțiunilor poate fi exprimată ca procent din cifra de afaceri anuală a «unității de raportare». Dacă pentru anul precedent această cifră nu poate fi identificată, se ține cont de datele pentru anul trecut.

Instituțiile responsabile au și purces la instruirea specialiștilor în evaluarea și depistarea crimelor ce țin de spălarea banilor și finanțarea terorismului, reieșind din noile stipulări legislative. La finele lunii decembrie, pentru personalul BNM a fost organizată instruirea-online privind procedurile interne, desfășurarea misiunilor de audit, colaborarea cu alte autorității, monitorizarea și informarea despre operațiile suspicioase și aplicarea sancțiunilor pentru infracțiunile financiare. Măsuri similare au luat și alte autorități de supraveghere, de competența cărora ține prevenirea infracțiunilor financiare și combaterea eficientă a acestora.

Legea identifică categoriile încălcărilor, circumstanțele atenuante ori agravante, tipul sancțiunilor aplicate și procedura se recuzare a deciziei privind aplicarea lor. În cazul dat, responsabilitatea intervine dacă faptele depistate nu cad sub incidența Codului Penal – în verificarea acestei circumstanțe se implică procuratura. Printre încălcările sancționate figurează măsurile inadecvate de precauție, faptul că nu a fost stabilită sursa bunurilor, deschiderea unor conturi anonime contrar restricției, refuzul de a raporta despre tranzacțiile suspecte, nerespectarea regulilor de contabilitate și control intern.

Experții menționează că legea, care prevede sancțiuni de milioane, a fost adoptată în grabă, fără dezbateri publice, fără consultarea cu reprezentanții mediului de afaceri. În rezultat, ea conține un șir de puncte controversate, care pot duce la tălmăcirea ei neunivocă și la abuzuri. Astfel, multe greșeli, în special la identificarea beneficiarilor efectivi, apar din vina unor persoane terțe sau altor circumstanțe, ce nu întotdeauna depind de voința «unității de raportare». Legea nu indică zona de responsabilitate, la care urmează să fie trecute asemenea situații. Experții mai atenționează și cu privire la dimensiunile draconice ale amenzilor, care nu corespund realităților moldovenești și pot ruina mai toate întreprinderile sau instituțiile. De altfel, susțin autorii legii, este vorba despre niște sancțiuni destul de ușoare, dacă e să le comparăm cu pedepsele prevăzute pentru infracțiuni similare de legislația UE.

P.S. Citiți 25.01 pe Noi.md despre investigarea dosarului privind ”landromatul” - spălarea unor sume de bani deosebit de mari prin instanțele de judecată și instituțiile financiar-bancare din RM.

Victor Surujiu

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Mai multe

Sondaj Toate

load