X 
Transnistria stiri: 1354
Eurovision stiri: 497

Andrei Tranga: În afară de bani, în viață există și multe alte lucruri interesante (VIDEO)

3 dec. 2019,, 18:57   Analitică
13305 1

Numele omului de afaceri Andrei Tranga mult timp nu a fost vehiculat în spațiul public. Proprietarul popularelor rețele Andy's Pizza și La Plăcinte, foarte implicat în acțiuni de binefacere, totuși evita interviurile și publicațiile dedicate propriei persoane. Interesul față de el a sporit mult după istoria scandaloasă cu arestarea sa în baza unui denunț ridicol.

Acum Andrei este absolvit de orice vină și își continuă activitatea. Recent a fost oaspetele clubului internațional al întreprinzătorilor KMB Premium, unde a vorbit în cadrul Business Talk și a răspuns la întrebările participanților la eveniment. A fost întrebat cum se pune pe picioare o afacere profitabilă, dar s-a dovedit că Andrei Tranga este preocupat de lucruri mai globale și mai importante. Publicăm cele mai interesante și mai semnificative dintre afirmațiile sale.

Despre beneficiile experienței personale

Dacă un sportiv ne va povesti cum trebuie să alergi iute, iar un interpret – cum să cînți, puțin probabil că după aceasta noi vom alerga mai repede sau vom cînta mai bine. Numai experiența ne face productivi. Numai noi înșine putem să ne cunoaștem calea. Dacă eu voi povesti cum am creat un proiect sau altul, puțin probabil că cineva va avea folos din asta.

Experiența acumulată este cea mai valoroasă pentru un om. Ea nu poate fi furată, anume ea este adevărata bogăție. Cel puțin, pentru mine Dacă se vorbește despre preluarea sau ne-preluarea unei afaceri – e la fel cum un muzician ar fi lipsit de vioară. Pentru cel care nu știe să cînte la ea, va fi doar o bucată de lemn cu coarde, nimic mai mult. Dar capacitatea de a cînta la ea nu i-o poate lua nimeni.


Despredauna greșelilor

Mă neliniștește faptul că oamenii adesea se amăgesc pe ei înșiși: la lucru, în relații, privind știrile etc. Este o mare problemă, căci eu mă înîlnesc cu mulți oameni și văd că ei se autoamăgesc pentru că vor să se autoamăgească. La urma urmei, greșesc și de multe ori nu-și recunosc greșelile. Iar eu dintr-o parte văd că ceea ce fac ei nu le va aduce succes. Însă ei vor să creadă în ceea ce fac. Eu încerc să fiu sincer cu mine însumi. Nu încerc să prognozez niște super-lucruri sau să-mi atribui niște super-posibilități, ci mă strădui să văd lucrurile real și să nu am așteptări eronate. Asta le doresc tuturor.

Despre sensul vieții

Care este sensul vieții? Pentru mine - să fiu fericit. Fericirea înseamnă autorealizare, satisfacție, prelungirea și dezvoltarea neamului. Experiența acumulată se transmite prin ADN – este convingerea mea. În lupta pentru supraviețuire oamenii tind ca urmașii lor să ocupe o treaptă mai înaltă în ierarhia socială. Bunurile materiale, bogăția sînt un simplu instrument pentru obținerea acestui scop. La el aș mai adăuga cunoștințele, educația, succesele, imaginația. Forța motrice sînt temerile noastre. Trebuie să ne învingem frica și să ne extindem zona de confort. Atunci putem considera că avem o viață bogată. Viața trebuie trăită așa, ca să murim zîmbind.

Nu-i neapărat ca toți să fie businessmeni și bogați. Oamenii își uită adesea esența și pasiunile, din această cauză munca nu-i face fericiți. Deseori văd oameni evident nefericiți și nu știu cum să le explic, că oamenii nu neapărat trebuie să activeze într-un domeniu sau altul, nu neapărat să aibă afaceri și să tindă spre a se îmbogăți. Esența omului nu e în bani. Pentru mine este o chestiune foarte importantă. Dacă unul dintre copiii mei va mătura foarte bine străzile, va fi pasionat de aceasta și va povesti despre aceea că reușește să o facă din ce în ce mai bine, iar eu voi vedea fericirea în ochii lui – mă voi bucura pentru el.

Îmi plac mult oamenii pasionați, le doresc și celorlalți să-și găsească esența, nu neapărat să încerce să obțină toți banii de pe planetă.

Despre suma de bani necesară pentru fericire

E rău dacă oamenii nu pot răspunde la această întrebare. Eu cred că fiecare trebuie să știe exact de ce sumă are nevoie, care este costul timpului său de muncă și spre ce trebuie el să tindă. Eu văd greșeala în faptul că oamenii își imaginează că au nevoie de aproximativ cinci mii de euro pe lună. Dar activează într-un domeniu care niciodată nu le va aduce asemenea bani. Așa și vor trăi o viață cu dorința de a primi aceste mii de euro, dar fără să facă un pas pentru a-și realiza așteptările.

Cunosc și alți oameni, care cîștigă, să zicem, 100 de ruble, trăiesc cu 20 de ruble și zile în șir visează să facă din cele 100 de ruble - 150. Și astfel irosesc tot timpul vieții lor.

Îmi plac cuvintele lui Steve Jobs că bogăția este doar un fapt al vieții. Omul cu posibilități nelimitate, care a trăit în țara posibilităților nelimitate a ajuns la concluzia că bogăția nu-i dă nimic. Nu l-a făcut mai fericit. Multă lume nu înțelege aceasta.

Noi muncim pentru ca să cumpărăm posibilitățile și, desigur, este bine să le avem. Dar nu e același lucru să știi cum să devii bogat și chiar să devii bogat.

Despre putere

Puterea omului este capacitatea lui de a supraviețui. Un exemplu - oamenii musculoși nu-s neapărat și puternici. Și nu întotdeauna vor supraviețui în condiții extreme.

Respect oamenii puternici. Evident, o persoană profesionistă și sigură pe sine o recunoști în cinci secunde.

Despre propria superputere

Cred că superputerea mea constă în faptul că odată ce mi-am pus un scop, îl voi obține orice ar fi. Cel puțin, așa a fost pînă în prezent. Grație Universului, visurile mele se realizează, și eu sînt recunoscător pentru aceasta.

Dar să fim înțeleși: eu nu mă consider un om de afaceri mega-tare, există o sută de mii de oameni mai tari ca mine, dar există și din cei care au făcut mai puțin ca mine. Iar dacă vorbim despre calitățile care m-au ajutat să ajung acolo unde am ajuns – aceasta este tendința de a-mi ține întotdeauna cuvîntul, este munca, dăruirea și capacitatea de a-mi atinge scopul.

Despre afaceri

Businessul este un instrument bun pentru a acumula experiență și a obține bogăție. În business cel mai important este produsul. Businessul mare este unit prin produsele de calitate. Valoarea mea în afaceri este calitatea în orice. Tendința de a face totul foarte calitativ. Pentru mine o afacere de calitate înseamnă ateliere meșteșugărești transmise din generație în generație, unde produsul joacă un rol-cheie și nu proiectele de afaceri orientate spre obținerea unui profit maxim.

În afaceri contează nu ideea, dar faptul cum este ea realizată.

Pentru mine, oamenii de afaceri se împart în două categorii. Jumătate – cei care văd numai probleme și spun că nu reușesc nimic din anumite motive. Altă jumătate – cei care în aceste probleme văd noi posibilități.

Despre crearea companiei

Eu cred că nu există un model corect de construire a unei companii. De cele mai multe ori este vorba despre un cumul de coincidențe și despre respectarea regulilor stabilite. Este important să fie distinse clar scopurile și sarcinile afacerii. Este problema multor companii și a angajaților acestora. Adesea oamenii nu pot înțelege ce este primordial, încotro merg și ce au de făcut. Dacă e să vorbim despre mine, scopul meu în business este să extind zona de confort.

Motivația mea în afaceri este autorealizarea și banii. Noțiuni care se înlocuiesc reciproc. De facto, două lucruri îi motivează pe oameni – dorința de a se auto-realiza și dorința de a face bani. Uneori, dacă ni se plătește foarte bine, ne putem călca puțin pe interese sau, dacă ne pasionează activitatea, acceptăm un salariu mai mic.

Despre personalitate

Lucrurile mari întotdeauna le fac personalitățile mari. Este întrebarea despre democrație. Exemple avem un milion: Henry Ford, Stive Jobs etc. Noi nu cunoaștem nimic despre grupul de oameni care au făcut una sau alta, noi întotdeauna vorbim despre o personalitate concretă.

De succes se bucură numai acela, care distruge regulile stabilite și propune ceva total nou. Mie nu-mi place să particip la festivaluri străine – prefer să le organizez pe ale mele.

Despre pasiuni

Fiecare afacere mare începe cu un produs bun și cu multă pasiune. Este o chestiune foarte importantă, deoarece multă lume, pentru a-și găsi esența, trebuie să coboare în jos și să pornească de la zero. Dar mulți fac lucruri neconfortabile pentru ei, pentru că nu vor să-și depășească limitele.

Îmi place expresia lui Henry Ford: ”Dacă credeți că puteți face ceva sau credeți că nu puteți să o faceți, aveți dreptate în ambele cazuri”. Și eu cred la fel. Uneori spun că nu pot și înțeleg clar că nu voi face acest lucru, alteori nu mă interesează nimic și știu că o voi face neapărat.

Pasiunea este lucrul cel mai important, pe care îl apreciez la oamenii de afaceri. Este o mare parte e esenței omului. Natura ne oferă posibilitatea să ne regăsim pe noi înșine. Fiind copii, putem încontinuu desena, construi, coase, meșteri, găti. Astfel ne perfecționăm și nu așteptăm să ni se plătească pentru aceasta. De aceea primim plăcere din ceea ce facem. Pe măsură ce ne dezvoltăm și acumulăm experiență, începem să fim remunerați pentru produsul nostru și aceasta ne motivează și mai mult. Așa apar profesioniștii în anumite domenii. Messi este remunerat pentru felul în care joacă, dar nu joacă pentru ca să fie plătit astfel. Nu-mi amintesc cine a spus-o, dar îmi place mult expresia. Adică, noi așteptăm să fim remunerați pentru ceea ce facem. Înțeleg că Messi este gata să alerge pe teren și gratis, însă o face așa de bine, că oamenii îl plătesc cu milioane.

Despre planurile imediat următoare

În prezent mă preocupă problemele ce țin de fericire, sensul vieții etc. Nu merg în astral. Compania noastră activează foarte bine. Ea se extinde, avem numeroase proiecte. Și dacă voi reuși să mi se permită un concediu oarecare, voi fi foarte bucuros. Prietenii știu asta. Îmi doresc să mai fac și altceva, nu doar bani, în viață există foarte multe lucruri de care noi ne ferim, - poate, pentru că nu avem suficientă putere pentru a le accepta. Mulți își găsesc această zonă de confort doar pentru că merg la serviciu.

Eu vreau, desigur, să folosesc oportunitatea pe care mi-a oferit-o viața și să încerc să extind acest cadru, dacă îmi va reuși. Dacă nu – voi lucra, ceea ce tot e bine.

Despre o zi de muncă

Într-un timp, munceam foarte mult. Acum mi-i greu să-mi închipui chiar, că este posibil. Pentru că inițial nu aveam o echipă normală, trebuia să fiu și barman, și chelner, și paznic, și achizitor, și finanțator… Unde mai pui că mai și învățam, mai erau și anii 90 cu toate caracteristicile sale. Erau vremuri grele, în care eu am acumulat o experiență, dar nu mai doresc să fiu în acea situație. De altfel, acum cred că nici nu aș mai putea .

Ca să fiu sincer, acum nu mai știu numărul exact al restaurantelor mele. Nu țin în minte aceste cifre. Dar dacă voi găsi că produsul nu este suficient de gustos sau că are un miros nedorit, sau că nu este destul de curat, sau că ceva nu a fost făcut, mă pot indispune tare. Iar oamenii mei știu cum e, dacă eu mă indispun tare.

Eu duc o viață diversă, zilele nu se aseamănă între ele. Comun este faptul că zilnic familia mea se trezește devreme, trimitem copiii la școală, eu în tot acest răstimp am numeroase convorbiri telefonice, apoi îmi vizitez colaboratorii. Vorbesc cu băieții, discutăm planurile. Apropo, le sînt recunoscător, căci am o echipă foarte puternică. Cu majoritatea dintre ei lucrăm de mult timp, cu unii – din prima zi. Îi apreciez pe toți, nu am pierdut nici un angajat bun.

Apoi fac sport, am întrevederi, apoi iarăși îmi vizitez angajații, după care – program liber. Nu pot numi exact numărul de ore pe zi, care le consacru afacerilor. Mă pot ocupa de afaceri la patru dimineața, în timp ce cuget asupra activității, la șapte-opt dimineața pot vorbi cu cineva la telefon. În oficiu nu mă aflu prea mult timp – nu văd rostul.

În localurile noastre muncesc, per total, peste două mii de angajați, timp de 10 luni fondul salarial a constituit 74 mln. lei, volumul achizițiilor de la furnizori – 255 mil. lei. În principiu, noi îi dezvoltăm pe producătorii naționali. La început, dacă mi-ar fi plăcut foarte mult banii, mi-ar fi fost lesne să fac numeroase proiecte de afaceri pe fundalul achizițiilor companiei noastre. Eu cunoșteam exact ce cumpărăm, la ce preț etc. Puteam să mă ocup personal de producerea cașcavalului, a conservelor, dar probabil eram un romantic și vroiam să crească companiile furnizoare. Și ele au crescut! Colaborăm și azi cu aceste companii, ceea ce mă bucură foarte mult.

Mă mîndresc cu condițiile pe care le-am creat pentru angajații noștri, cred că avem condiții de muncă bune, recent am majorat salariile, anume din punct de vedere al responsabilității sociale. hiar dacă compania nu va primi, să spunem așa, un milion, în schimb oamenii vor primi acei bani, pe care eu însumi aș vrea să-i primesc pentru această muncă.

Despre situația pe piața HoReCa

Cei care spun că situația este tristă, nu prea înțeleg ce este o situație tristă. O înțeleg doar cei care au activat pe această piață anterior, la începuturile dezvoltării businessului, în timp ce oamenii nu aveau deloc bani, și noi ne bucuram de fiecare sutar obținut. Așa că este o chestie relativă și nu-mi place să vorbesc dacă ”e rău” sau „e bine”. Noi ori facem ceva, ori nu facem. Dacă facem, acceptăm toate plusurile și minusurile situației și nu discutăm doar despre minusuri, dacă nu facem ceva - la fel, nu discutăm despre aceasta.

Pe orice piață activezi, nu poți vedea doar partea bună, este foarte important să ții cont de toate plusurile și minusurile pieței. Dacă produsul este de calitate, și piața se va dezvolta.

Despre noul proiectLa Plăcinte

Am deschis recent acest restaurant pe strada Pușkin, în fostul local al ”Băncii de economii”. Am luat această încăpere în toiul scandalului, a existat și o ironie în acest fapt – după ce a fost distrusă cea mai mare bancă din țară, tuturor le va fi mai ușor dacă acest loc va fi ocupat de restaurante și baruri. Acum este un proiect destul de reușit, în principiu – prototipul viitoarelor La Placinte. Este vorba despre La Placinte new style, și eu sper că în scurt timp așa vor arăta și localurile vechi – și în Moldova, și în România.

În România dezvoltam doar proiectul La Plăcinte, însă eu nu aveam timp pentru a-l administra, acolo lucra o echipă slabă și am avut pierderi financiare. Acum acolo avem un manager bun, care a stopat acest picaj.

Despre faptul, dacăAndy's este ideal

Reieșind din posibilitățile folosite, din resurse și din eforturile depuse, noi facem maximumul posibil. Ne străduim din răsputeri. Eu apreciez echipa cu 10 puncte din 10. Dacă reieșim din expresia obiectivă, adică cum văd eu proiectul Andy's, mai există multe posibilități de creștere.

Însă și La Plăcinte, și Andy's reprezintă proiecte de afaceri în care eu cred și care mă pasionează. Și da, eu personal deseori iau masa sau cina în aceste localuri. Se servesc bucate delicioase, cu adevărat.

Dar, de fapt, fiecare restaurant are trei caracteristici: produsul, deservirea, interiorul. Cel mai de succes este restaurantul care echilibrează perfect aceste lucruri .

Despre emoții

Îmi place mult activitatea sportivă – artele marțiale. Ca să fiu sincer, îmi place să trăiesc emoții. De orice fel: de la bucatele bune, din comunicarea cu oameni interesanți, din călătorii. Apreciez minutele în care mă simt bine și liniștit. Îi sînt foarte recunoscător soției Natașa, pe care o iubesc mult. Este o persoană foarte înțeleaptă, căreia îi datorez multe.

Despre probleme

Cea mai mare, ca la toată lumea, este lipsa specialiștilor, a profesioniștilor. Cu regret, națiunea sărăcește. Pentru că bogăția națiunii este posibilitatea de a se reproduce. Au rămas nu foarte mulți oameni inteligenți, multă lume are interese primitive, oamenii nu doresc să se perfecționeze. Din păcate, aceasta este o mare problemă: uneori nu ai cu cine vorbi și, respectiv, realiza niște proiecte, niște lucruri interesante. Te demotivează.

Despre orgoliu

Sincer sper că nu am această calitate. Mai înainte conduceam un ”Жигули”, acum conduc alte mașini, dar dacă va trebui să trec iar pe ”Жигули”, - nimic strașnic. Nu am emoții în acest context.

Despre viziunea asupra lumii

Nu există o realitate obiectivă. Pentru mine este ceva foarte important. Fiecare vede lumea în felul său și viziunile noastre determină nivelul nostru de confort. Nimeni nu are dreptul să spună cum e corect să procedezi. Respectiv, eu nu impun nimănui nimic. Există doar lucrurile mele, cu care eu trăiesc.

Material pregătit de Svetlana Derevscicova

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?