COVID-19 în MOLDOVA VACCINAȚI 1 003 660   INFECTAȚI 400 585(+3907)   TRATAȚI 369 139     DECESE 10 488(+18)   Mai multe detalii 
Coronavirus stiri: 7918
Criza energetică stiri: 533

Anatolii Kalinin: "Belarus este supus unei presiuni fără precedent din partea țărilor occidentale"

4 dec. 2021,, 18:27   Analitică
5346 11

În ultimele luni, Belarus este obiectul unei presiuni diplomatice, informaționale și economice fără precedent din partea țărilor occidentale și pentru aceasta ele folosesc toate instrumentele "războiului hibrid".

Despre acest lucru a declarat ambasadorul Belarusului în Moldova, Anatolii Kalinin, în cadrul unui un briefing privind criza migrației la granița bielorusă-poloneză și bielorusă-lituaniană, transmite Noi.md

Diplomatul a menționat că Statele Unite și Uniunea Europeană folosesc măsuri unilaterale împotriva Belarusului pe o scară fără precedent, inclusiv sancțiuni economice sectoriale, blocadă aviatică, limitarea contactelor cu autoritățile, demonizarea și defăimarea lor, restricții de viză în raport cu o serie de cetățenii belaruși, blocarea accesului la asistență tehnică, resurse financiare și alte mijloace din epoca ”războiului rece”.

Anatolii Kalinin a subliniat faptul că presiunea cu sancțiuni asupra Belarusului are legătură cu implicarea ilegală a țărilor occidentale în campania electorală din 2020, tentativa de lovitură de stat și nerecunoașterea alegerilor, iar strategia Occidentului colectiv este orientat spre forțarea Belarusului de a renunța la cursul independent.

"Reieșim din faptul că sancțiunile și alte măsuri restrictive sînt ilegale, contravin normelor dreptului internațional, constituie o ingerință gravă în treburile interne ale unui stat suveran, au un impact negativ asupra realizării drepturilor omului și, mai ales, dăunează intereselor cetățenilor obișnuiți. Provoacă indignare implicarea anumitor mass-media, folosite de țările occidentale, al căror scop este exclusiv discreditarea autorităților din Belarus, formarea unei opinii publice negative și, ca urmare, baza pentru luarea deciziilor de sancțiuni împotriva Belarusului", a spus diplomatul belarus.


Referindu-se la criza migrației, el a menționat că evenimentele militare din ultimii ani din Orientul Mijlociu au creat condiții insuportabile de trăi pe aceste teritorii pentru mulți cetățeni care au vrut să scape din război. Încă în 2015, după decizia conducerii țărilor occidentale de a accepta refugiați din Orientul Mijlociu, Africa și Asia de Sud pe teritoriile lor, fluxul de migranți a crescut treptat și a dus la o criză a migrației în Europa.

În doar un an, după această "invitație", potrivit diferitelor estimări, în Uniunea Europeană au ajuns pînă la 2 milioane de refugiați și migranți ilegali, în principal din Siria, Afganistan și Irak. În 2015, în Marea Mediterană au murit aproximativ 2.600 de migranți, iar din 2000 numărul morților a depășit 22 de mii de persoane. Și aceste fapte au fost reflectate în mass-media ca o informație, fără proceduri judiciare și protecția drepturilor omului. În același timp, toate statele membre ale UE au semnat și ratificat Convenția de la Geneva din 1951 privind statutul refugiaților și sînt obligate să o respecte.

Anatolii Kalinin a subliniat că Belarus nu a fost niciodată o sursă de instabilitate. Din cauza unor circumstanțe care nu depind de el, Belarus s-a confruntat recent cu o creștere a fluxului de migranți din țările afectate de conflict prin teritoriul Belarusului către țările Uniunii Europene. Acest tranzit nu este ceva nou sau unic și este semnificativ inferior față de fluxurile care se îndreaptă spre Grecia și Italia. De exemplu, în perioada ianuarie-august 2021, doar în Italia au sosit mai mult 35 mii de imigranți, iar în Spania - mai mult 17 mii. Și aceasta fără a lua în considerare rutele prin alte țări.

Potrivit diplomatului, Belarusul este îngriorată de situația tensionată de la granița sa cu Polonia, Lituania și Letonia, care este agravată de demonstrația constantă a politicienilor occidentali că sînt disponibili de a accepta migranți pe motive umanitare și economice, stimulînd și încurajînd astfel potențialii solicitanți de azil. Cu toate acestea, în realitate aceste promisiuni rămîn o simplă campanie de PR.

Astăzi, serviciile de frontieră a Belarusului nu sunt în măsură să oprească în mod independent fluxul de migranți ilegali fără sprijinul UE. Principalele eforturi sînt orientate spre prevenirea circulației armelor și munițiilor de pe teritoriul țărilor vecine, precum și suprimarea manifestărilor externe de amenințări teroriste și destabilizarea situației pe teritoriu.

În același timp, Belarus rămîne un partener responsabil și de încredere în lupta împotriva migrației ilegale și a protecției frontierelor, continuînd să îndeplinească obligațiile internaționale existente. Astfel, în ianuarie-august 2021, pentru încălcarea legislației privind frontiera de stat au fost reținute peste 700 de persoane, iar pentru încălcarea legislației privind statutul juridic au fost reținuți 130 de străini. Au fost suprimate 12 canale de migrație ilegală de tranzit către UE (ceea ce este de 6,5 ori mai mult decît în 2020), au fost reținuți 15 organizatori și complici. În septembrie-octombrie 2021, peste 30 de companii de turism care au încălcat legislația privind migrația și vizele au fost private de posibilitatea de a solicita vize turistice.

Astfel, tranzit a avut loc și mai devreme, dar prin eforturi comune, Belarusul și țările vecine au asigurat cu succes respectarea intereselor comune în domeniul securității regionale și protecției frontierelor.

În același timp, situația s-a schimbat după refuzul UE de a interacționa constructiv cu Belarus. Oprirea din cauza sancțiunilor de către UE a proiectelor internaționale de asistență tehnică privind asigurarea securității la frontiera cu Belarus a pus în pericol acordurile bieloruso-europene existente privind soluționarea problemelor de frontieră. UE a oprit finanțarea proiectului de asistență tehnică internațională pentru construcția centrelor de amplasare a migranților ilegali în țara noastră, fapt prevăzut de Acordul de Readmisie și Declarația privind Parteneriatul pentru Mobilitate. Belarusul a fost lipsit de resursele și oportunitățile necesare pentru a continua muncă în același volum de rezolvare a problemelor comune ale migrației ilegale.

Diplomatul a spus că, începînd cu luna aprilie a acestui an, Belarus s-a adresat în repetate rînduri Comisiei Europene cu propunerea de a organiza consultări cu privire la proiectul de asistență tehnică menționat și, în general, cu privire la cooperarea în domeniul combaterii migrației ilegale. Dar, din păcate, UE refuză de fiecare dată un astfel de dialog și politizează această problemă prin aplicarea unor standarde duble în evaluarea acțiunilor propriilor state-membre, care sînt criticate de organizațiile internaționale.

Anatolii Kalinin a subliniat că Belarus nu promovează în niciun fel migrația ilegală în țările UE și nu își folosește spațiul aerian în aceste scopuri, după cum încearcă mereu să prezinte țările occidentale. Condițiile de intrare și ieșire din Belarus pentru cetățenii din țările cu riscuri ridicate de migrație sînt valabile astăzi și ieri. Viza belarusă se eliberează numai dacă în pașaport există o viză Schengen valabilă multiplă, cu mențiunea privind intrare pe teritoriul unui stat membru al UE sau al unui stat membru al Spațiului Schengen, precum și bilete de avion cu confirmarea în acestea a datei de plecare.

"Belarus nu ascunde nimic, pentru că nu încalcă obligațiile sale internaționale. În confirmarea acestui fapt, Belarus a oferit structurilor internaționale acces la migranți la frontieră pe teritoriul său și continuă să coopereze, pentru a ajuta oamenii în situații dificile, cu UNHCR, IOM și Societatea Crucea Roșie din Belarus. În același timp, autoritățile din Polonia, Lituania și o serie de alte state mint în mod deschis, afirmînd că Belarus nu permite intrarea încărcăturilor umanitare pentru migranți. Se pare că astfel de tactici sînt folosite pentru a extrage în continuare bani din bugetul UE pentru construirea barierelor sale de sîrmă ghimpată la frontieră", a declarat Ambasadorul Belarusului în Moldova.

Potrivit acestuia, se înmulțesc și încercările de subminare a arhitecturii fragile a securității europene, despre ce a declarat și ministrul de Externe al Belarusului, Vladimir Makei, în discursul său la reuniunea Consiliului Ministerial al OSCE de la Stockholm.

În loc să șteargă liniile de divizare, se ridică noi cortine de fier. "Cei care au aplaudat căderea Zidului Berlinului astăzi salută construirea unor noi bariere militare. În loc de comunicare, există doar amenințări și acuzații".

Diplomatul a subliniat că Înaltul Comisar al ONU pentru refugiați, Filippo Grandi, a confirmat faptul că Belarus a oferit ajutor umanitar migranților prin intermediul Oficiului Înaltului Comisar ONU pentru Refugiați, Organizației Internaționale pentru Migrație și Societății Crucea Roșie din Belarus. Această informație a fost confirmată de Secretarul de presă al Secretarului General al ONU în cadrul unui briefing recent la sediul ONU.

Dar, chiar ieri, forțele de securitate poloneze au blocat drumul și au reținut un convoi umanitar pentru refugiați, pe care încercau să-l livreze deputații polonezi și francezi. Și aceasta în ciuda faptului că starea de urgență din Republica Polonă s-a încheiat.

Potrivit europarlamentarului francez Fabienne Keller, "faptul că guvernul polonez nu respectă principiile statului de drept se cunoaște de mult timp. Dar ceea ce se întîmplă aici, este și mai rău. Ministrul și serviciul de frontieră decid singuri cine va intra în zonă. Din punct de vedere umanitar, situația este groaznică și inacceptabilă. Oamenii mor din cauza frigului și a condițiilor teribile care predomină în pădure". În loc să rezolve situația de la graniță, Polonia continuă să atragă contingent militar și echipamente speciale la graniță, înrăutățind activ atmosfera. Tunurile de apă stau aproape de sîrma ghimpată - la cîțiva metri de migranți. Cei care reușesc să pătrundă pe teritoriul Poloniei sînt luați de polonezi și alungați cu forța înapoi în Belarus.

După cum a menționat diplomatul belarus, Polonia comite fărădelegi nu numai împotriva străinilor care solicită azil, ci și împotriva cetățenilor săi care încearcă să arate milostenie persoanelor dezavantajate. Astfel, asociația publică poloneză "Medici la graniță" a anunțat că medicii voluntari sînt atacați de militarii polonezi, le avariază mașinile spărgîndu-le roțile și farurile.

Jurnaliștii, în principiu, nu au acces pe teritoriile de frontieră din partea Poloniei, iar cei care ajung acolo riscă să fie reținuți cu forța. În același timp, Belarus, la rîndul său, oferă jurnaliștilor și reprezentanților mass-media, inclusiv celor străini, posibilitatea de a comunica direct cu migranții.

Ambasadorul Belarusului în Republica Moldova a atras atenția asupra faptului că Belarus nu a vrut să urmărească dintr-o parte situația teribilă provocată de autoritățile poloneze la frontieră și a decis să sprijine migranții cu tot necesarul pentru a le salva viața în așteptarea unui răspuns din partea Europei la solicitarea lor de protecție internațională și azil.

Belarușii au oferit hrană și seturi de produse de igienă, haine calde și pături, lemn de foc și generatoare electrice în tabăra migranților din apropierea graniței poloneze. Ca oamenii să nu înghețe, la ordinul președintelui Belarusului, pentru cazarea lor temporară în apropierea frontierei a fost prevăzut un centru logistic. O parte dintre migranți au refuzat să vină în centrul logistic și au rămas la graniță în corturi. Aproximativ o mie și-au exprimat dorința de a se întoarce în țările lor.

O parte semnificativă din ajutorul pentru refugiați a fost acordată de către întreprinderile de stat din industria alimentară și ușoară de Belarus, cu sprijinul Federației Internaționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie, Organizației Internaționale pentru Migrație, Biroului Înaltului comisariat pentru Refugiați al ONU, Comunității Afgane în Republica Belarus, precum și al asociațiilor obștești non-guvernamentale belaruse. Medicii din Belarus oferă asistență medicală gratuită calificată persoanelor blocate la frontieră, atît la fața locului, cît și în instituțiile medicale, la necesitate. Se iau măsuri pentru a preveni răspîndirea infecției cu coronavirus în locurile aglomerate cu migranți.

"Haosul actual de la graniță nu este vina Belarusului, dar Occidentul încearcă insistent să convingă lumea și publicul european de contrariul", a spus diplomatul belarus. El a reamintit că, după cum a remarcat ediția britanică The Guardian, Belarusul a devenit o scuză convenabilă pentru a "masca cruzimea Europei".

Faptele arată că nu Belarusul a provocat criza migrației la granița sa, așa cum s-a afirmat de la tribunele înalte ale UE. Cu provocări și standarde duble se ocupă UE atunci cînd, prin acuzațiile aduse Belarusului, încearcă să-și justifice refuzul de a se conforma obligațiilor Convenției din 1951 privind statutul refugiatului și numeroaselor încălcări ale normelor europene și internaționale, atît în domeniul drepturilor omului, cît și al problemelor legate de acordarea azilului.

Belarus așteaptă ca UE să acționeze în conformitate cu declarațiile șefului diplomației europene J. Borrel, care într-un interviu acordat France 24 a spus că "problema migranților nu poate fi rezolvată prin construirea unui zid la granița Poloniei și Belarusului".

Anatolii Kalinin a citat, de asemenea, mai multe declarații din discursul ministrului de Externe din Belarus la reuniunea Consiliului Ministerial al OSCE de la Stockholm.

"Partenerii noștri occidentali învață Belarusului versiunea lor "ideală" a democrației. Cu toate acestea, când vine vorba despre propriile interese politice sau economice, preferă o altă democrație, "pentru uz casnic".

Țările vecine ale Belarusului numai în ultimele două luni au încălcat în mod direct zeci de tratate și convenții internaționale fundamentale. Nu există nicio reacție internațională. Cum să înțelegem acest lucru?

El a exprimat, de asemenea, opinia: "Este timpul să recunoaștem, așa cum a făcut recent președintele Macron, că impunerea artificială și oarbă a unor standarde fictive nu contribuie la dezvoltarea evolutivă nici a națiunii, nici a statului, nici a societății. Ea doar aruncă această dezvoltare înapoi, distruge suveranitatea".

Belarus este gata să colaboreze cu toate părțile interesate, inclusiv cu țările occidentale, lăsînd deoparte neînțelegerile politice pentru a preveni agravarea în continuare a crizei migrației din regiunea noastră, care s-ar putea transforma într-o catastrofă umanitară".

În Belarus a fost publicată broșura "Crimele Poloniei și Lituaniei împotriva refugiaților: fapte și dovezi", pregătită de Asociația Republicană publică-de stat "Societatea belarusă "Znanie", Editura "Belarus Segodnea" și Asociația Obștească "Uniunea Jurnaliștilor din Belarus". Acesta conține materiale cu fapte privind încălcarea de către țările menționate a drepturilor omului și a legislației internaționale în domeniul migrației. Aici sînt aduse drept exemplu și o serie de articole din mass-media din Belarus și din alte țări care au fost la fața locului și au văzut tabloul real a ceea ce se întîmplă. Există și alte materiale cu fapte concrete.

Pentru a înțelege situația și tabloul complet de la granița cu Polonia și țările Baltice, mass-media sînt invitate să viziteze Belarus.



2

Adăuga comentariu

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Pe ce veți economisi în primul rînd după creșterea tarifelor?
Despre cum se nasc zeiiКатрук Валерий
Muzeul de ceară din Codri (+Video)Катрук Валерий
Cartagina va fi distrusăКатрук Валерий
 X