X 
Transnistria stiri: 1396
Eurovision stiri: 502

Amenzile mari încurajează poliția să facă minuni

27 iul. 2018,, 18:58   Societate
16425 2

Victor Surugiu

Noile reguli de stimulare a polițiștilor duc la creșterea numărului de sancțiuni aplicate, sporesc constant și bonusurile Inspectoratului Național de Patrulare (INP).

Acest lucru a trezit nemulțumiri chiar și printre apărătorii ordinii de drept, deoarece bunăstarea majorității lor a rămas neschimbată. Toată lumea înțelege că angajaților INP le este mai ușor să constate încălcări și să aplice amenzi, comparativ cu alți colegi de-ai lor. La îmbunătățirea rapidă a situației materiale a unor polițiști a contribuit și imperfecțiunea regulilor procedurale. Din cauza remunerărilor enorme, care au atins deja nivelul de 60 de mii de lei, autoritățile intenționează să introducă restricții.

Poliția stabilește recorduri

În Moldova, sistemul de remunerare a muncii bugetarilor a fost înnoit anul trecut. Unor categorii de polițiști au primit dreptul de a primi stimulări financiare în mărime de 25% din veniturile bugetare provenite din penalități. De supraplată pot beneficia subiecții unităților Inspectoratului general de poliție a MAI, adică angajații care examinează cazurile de infracțiuni și aplică amenzi.

Cum și era de așteptat, noile reguli i-au încurajat pe polițiști să facă minuni. Conform datelor Biroului Național de Statistică, anul trecut au fost constatate peste 450 de mii de infracțiuni – cu 32,9 mii mai multe decît în anul precedent. Au fost aplicate 422 de mii de amenzi, cu 8% mai multe. Cea mai mare parte dintre infracțiuni țin de nerespectarea regulilor circulației rutiere – 56,7%. Acest indice s-a majorat cu peste 12%, comparativ cu anul 2016.


INP raportează cu regularitate sporirea numărului de șoferi care au încălcat Regulamentul circulației rutiere (RCR). Polițiștii de patrulare depistează zilnic sute de conducători auto care depășesc viteza, majoritatea – cu 20 km/h. Tuturor infractorilor li se aplică amenzi în mărime de pînă la 1,5 mii de lei, plus 5 puncte de penalizare. S-au intensificat și operațiunile INP de identificare a șoferilor care evită răspunderea administrativă pentru infracțiuni, în formă de achitare a amenzilor. Practic, patrulele zilnic îi vînează pe vitezomani pe diferite drumuri.

Potrivit șefului adjunct al poliției municipale Silviu Mușuc, practic în fiecare săptămînă polițiștii din Chișinău aplică amenzi în sumă totală de peste un milion de lei și întocmesc cca 1,4 mii de procese verbale pe marginea infracțiunilor. În cea mai mare parte, este vorba despre încălcarea RCR. Săptămînal, în municipiu se înregistrează sute de mici accidente, în urma cărora șoferii se aleg cu peste 1200 de puncte de penalizare.

De la limbaj obscen la autocolante pe parbrize

INP utilizează cu regularitate așa-numitele ”mașini-capcană”, echipate cu radare. Infractorii mai pot fi depistați cu ajutorul aplicației speciale E-DATA. Potrivit INP, de cele mai multe ori conducătorii auto cad jertfă radarelor și amenzilor pentru depășirea vitezei. Periodic, se înregistrează încălcări precum conducerea în stare de ebrietate, necuplarea centurii de siguranță, stare tehnică necorespunzătoare a automobilului. Pe numele celor care au încălcat RCR se întocmesc procese verbale cu aplicarea sancțiunilor.

Tot mai des polițiștii aplică amenzi pentru limbajul obscen în locurile publice, precum și pentru acțiuni care lezează onoarea și demnitatea persoanei. În aceste cazuri mărimea amenții variază între 450 și 900 de lei. Polițistul are dreptul să perfecteze un proces verbal în cazul în care un participant la trafic îi adresează altuia cuvinte de ocară. Au fost cazuri în care infractorii au atacat în instanță decizia polițistului privind aplicarea amenzii pentru limbaj obscen, însă instanțele au lăsat-o în vigoare.

Totuși, uneori zelul polițiștilor de patrulare depășește limitele. A fost mediatizat pe larg cazul din 2 iunie, cînd un conducător auto a fost amendat cu 300 de lei pentru o autocolantă cu inscripția: „Eu nu sînt de acord cu scumpirea carburanților”. Mulți politicieni și experți au apreciat acțiunile angajaților INP drept un act de intimidare a cetățenilor în scopul limitării libertății de exprimare, ceea ce încalcă grav Constituția. În aplanarea conflictului s-au implicat ministrul de interne, Alexandru Jizdan, și premierul Pavel Filip, după care amenda a fost anulată.

Bonusuri enorme și lacune legislative

Cei de la MAI menționează că, în primul semestru al anului 2018, numai în cadrul acestei instituții au fost aplicate amenzi în sumă totală de peste 137,4 milioane de lei, veniturile bugetare rezultate au constituit cca 54 de milioane de lei. În scopul achitării bonusurilor financiare pentru anul curent Inspectoratul General al Poliției a alocat 38,2 mil. lei, din care au fost valorificați circa 16,6 mil., inclusiv 3,1 mil. contribuție obligatorie la Fondul social. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, suma amenzilor aplicate a sporit cu cca 29 mil. lei sau cu 21%. S-a majorat și suma amenzilor achitate – cu 5,7 mil. lei.

Analiza acestor cifre demonstrează că cele mai mari prime le revin angajaților respectivei unități a INP. Bonusurile acestora cresc continuu, fapt ce trezește nemulțumirea altor străjeri ai ordinii publice, dat fiind că bunăstarea majorității lor nu s-a schimbat. Toți înțeleg că angajaților INP le este mult mai ușor să depisteze încălcări și să aplice amenzi, comparativ cu alte categorii de agenți constatatori. Potrivit MAI, în primul trimestru al anului 2018, bonusul maxim achitat a constituit 24,5 mii de lei, cel minim – 3,2 mii de lei. În trimestrul doi mărimea remunerărilor a crescut simțitor. Nivelul maxim a ajuns la 59,8 mii de lei, cel minim – la 4,7 mii de lei.

Pentru că bonusurile enorme ale unor polițiști au atins nivelul de 60 de mii de lei, MAI intenționează să introducă suma-plafon de remunerare și să interzică primirea ei de către unele categorii de agenți constatatori. Potrivit proiectului de lege elaborat de MAI, mărimea primelor nu poate depăși trei salarii medii pe economie pentru anul precedent, iar angajații Centrului Unic de Monitorizare și Coordonare a INP în general să fie excluși din numărul celor care pot beneficia de remunerări. Noile stipulări ar putea intra în vigoare la 1 octombrie 2018.

La îmbunătățirea rapidă a stării materiale a unor polițiști a contribuit și imperfecțiunea regulilor de procedură. Legea le permitea șoferilor să achite jumătate din suma amenzii timp de 72 de ore „de la aplicarea ei”. De facto, persoanele amendate care nu achitau banii pe loc aveau la dispoziție mai puțin timp, din cauza reținerilor poștale. Numai în aprilie 2018 Curtea Constituțională (CC) a declarat ilegală această stipulare, după care șoferii au obținut dreptul de a achita amenda timp de 72 ore „de la primirea notificării”.

Parlamentul examinează proiectul de lege privind modificarea Codului infracțional, al cărui scop este implementarea deciziei CC și extinderea termenului de achitare a unei jumătăți de amendă de la 72 de ore la trei zile lucrătoare. Dacă infractorul reușește să o facă în acest răstimp, lui nu i se aplică punctele de penalizare. Această lacună legislativă sporea riscurile de corupție, fiind convenabilă polițiștilor lipsiți de scrupule. Or, posesorii de permise de conducere care au acumulat numărul critic de puncte de penalizare încercau să evite pedeapsa în orice chip.

INP și riscurile de corupție

Raportul Institutului de Politici Publice (IPP) privind activitatea poliției în RM arată că percepția nivelului de corupție în organele administrative subordonate MAI variază între 17% și 59,5%, iar cele mai înalte riscuri le prezintă poliția — 73,5%. Și datele statistice privind cazurile penale de corupție pasivă și activă vorbesc în defavoarea INP, caracterizat ca unitatea cea mai vulnerabilă în acest sens. Printre factorii de bază, experții numesc salariile mici din MAI, neproporționale cu riscurile profesionale.

O rezonanță largă a avut recentul caz în care cîțiva polițiști de patrulare din raionul Fălești estorcau sume de bani de la șoferii băuți. Ei opreau automobilele invocînd bănuiala că șoferul este în stare de ebrietate. Cu un comportament lipsit de etică și un limbaj obscen, polițiștii cereau sume între 1000 și 10 000 de lei. În schimbul banilor, ei nu documentau cazurile de conducere sub influența alcoolului, în timp ce șoferii erau supuși selectiv testării alcoolice cu un dispozitiv neidentificat. În urma unei operațiuni speciale, trei inspectori, inclusiv comandantul Detașamentului de patrulare nr.2 din Bălți, au fost reținuți fiind învinuiți de corupere pasivă.

Pe de altă parte, tot mai mulți polițiști refuză mita și anunță Centrul Național Anticorupție (CNA) despre tentativele de corupere. Astfel, recent, la sugestia lor a fost reținut un locuitor al or. Comrat, care transmitea angajaților Batalionului de Patrulare Sud bani în diverse monede, în sumă totală de cca 3 mii de lei, spre a fi eliberat de pedeapsa pentru conducerea unui vehicul fără numere de înmatriculare și fără permis de conducere. În alt caz, un locuitor al or. Cahul spera să se eschiveze, plătind 1000 de lei, de la pedeapsa administrativă pentru conducerea fără permis. Anterior un echipaj al INP a refuzat suma de 300 de euro oferită de un șofer pentru a ascunde faptul conducerii automobilului în stare de ebrietate.

Legea îi obligă pe ofițerii de patrulare să raporteze situațiile de acest fel conducerii și CNA. Apoi, împreună cu Serviciul protecție internă și luptă cu corupția al MAI, au loc operațiuni de reținere. CNA pornește urmărirea penală pentru corupere activă. Dacă șoferul este recunoscut vinovat, el riscă să petreacă la pușcărie 6 ani, cu achitarea unei amenzi de 200 de mii de lei.

În același timp, adesea polițiștii reușesc să scape de pedeapsă. Cum a fost, spre exemplu, în cazul unui polițist de patrulare din Bălți care a luat mită. El a oprit un șofer care a ignorat indicatorul „Acces interzis” și, pe parcursul discuției, a făcut aluzii că s-ar putea evita perfectarea unui proces verbal. Șoferul avea în portmoneu doar 200 de lei, de care a și fost deposedat. Apoi el a chemat poliția. Ancheta a demonstrat că polițistul „a cerut, a acceptat și a primit 200 de lei”. El risca o amendă de 100 de mii de lei și interdicția de a ocupa anumite funcții timp de trei ani. Însă în iunie instanța a decis să sisteze cauza pe motivul expirării termenului de prescripție pentru tragerea la răspundere. Polițistul a fost sfătuit să demisioneze din proprie inițiativă, însă el a refuzat să face acest lucru, considerîndu-se nevinovat.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?