TEMELE PRINCIPALE Toate Știrile

mai multeminimizează

Amendă pentru cei ce stau cu mîna întinsă

În Republica Moldova se preconizează introducerea amenzilor pentru cerșetorii care simulează dezabilități fizice sau psihice. În prezent, legislația moldovenească prevede pedepse administrative sau penale numai pentru cerșetoria organizată. Unii experți îi cred pe cerșetori oameni săraci de la periferii, care o dus greu de tot, alții cred că este vorba despre un fenomen social convenabil unor reprezentanți ai organelor de drept, care profită de pe urma lor.

Ajutați-mă în numele Domnului…

Zi de zi, vedem pe străzile Chișinăului zeci de oameni care cerșesc. Deosebit de mulți – în locurile mai aglomerate, în preajma piețelor agricole, a magazinelor, gărilor auto, în pietoniere, la intersecțiile în care mașinile se opresc în așteptarea semnalului verde al semaforului și în alte locuri.

Este foarte dificil să înțelegi dacă ai în față o persoană cu adevărat nevoiașă, sau o victimă a escrocilor care au creat rețele criminale și la finele fiecărei zile le iau banii adunați. De aceea mulți trecători, bănuind că aceștia cerșesc nu pentru sine, nu le mai dau de pomană. Totuși, există cetățeni care le oferă bani: unii din milă, alții îndemnați de vre-o bucurie personală, sau pentru că doresc să răscumpere în acest fel vre-o vină oarecare , ori în speranța că astfel vor avea un plus la karma lor , etc.

Din propriile observații pot spune că cerșetorii pot fi împărțiți în mai multe categorii: «taciturnii» care pun în fața lor un recipient pentru acumularea donațiilor și așteaptă tăcuți pomana; «bocitorii», care acostează fiecare trecător și încearcă să-i trezească mila cu istorii despre lipsa banilor pentru operație, autobuzul spre provincia unde locuiește, etc.; «lipicioșii» care îți bagă în ochi niște acte și cer insistent să-i ajuți material; «simulanții» care imită niște leziuni fizice sau psihice; «agresorii» care blestemă trecătorul ce nu dorește să le arunce un bănuț; «artiști», care dansează, cîntă la instrumente muzicale sau cu vocea, ș.a.


Deseori văd o femeie care cerșește la semaforul de la ieșirea de pe viaductul din sectorul Botanica spre strada București. Mereu îmbrăcată îngrijit, cu portretul fiului care, probabil, are sindromul Down. Ea nu te abordează insistent, cum o fac alții, nu ciocănește în geamul automobilelor care stau la semafor, pășește liniștit printre mașini în așteptarea unei pomeni. Am auzit de la niște cunoștințe, că această femeie nu este o escroacă, că într-adevăr este nevoiașă, că nu-i ajung bani pentru întreținere și pentru lecuirea fiului, de aceea iese periodic în intersecție.

Tot în această intersecție cerșește și un cuplu cu o vîrstă nedeterminată - el în cîrje, ea îl sprijină. Este extrem de dificil să înțelegi dacă ei cerșesc din nevoie sau din constrîngere. Uneori le ofer bani, dar adesea am senzația persistentă că ei se străduiesc pentru altcineva, nu pentru sine.

Periodic, la intersecția străzii Hricto Botev cu bulevardul Dacia de dimineață apare o femeie cu un prunc care doarme mereu. La întrebarea unei cunoștințe de-a mele de ce copilul niciodată nu este treaz, ea ne-a trimis la… Amenințată cu poliția, a dispărut rapid.

Adesea poți vedea cerșetori pe str.Pușkin, în preajma unităților fast-food, unde se comercializează covrigi, pizza,chifle. Uneori acolo poți vedea bunicuțe aduse în cărucioare, alteori vezi femei îngenunchiate, aplecate spre trotuar și cu privirile ascunse sub broboadă, în haine lipsite de formă, care nu-ți permit să determini constituția fizică și etatea lor. Dar cel mai mult deranjează cerșetorii care încearcă să înduioșeze trecătorii cu ajutorul copiilor pe care îi poartă în brațe. Există supoziții, că pe aceste femei sărmane le-au pus să cerșească anumiți escroci.

Nicolai Pascaru, deputat în parlament și fondator al mișcării de tineret ”Voievod”, a relatat într-o conversație cu jurnalistul Noi.md , că cu ceva ani în urmă în cadrul unui proiect bienal comun cu reprezentanții MAI, cei de la Voievod au efectuat razii pentru a depista cazurile de cerșetorie cu folosirea copiilor adormiți cu ajutorul unor remedii psihotrope, pentru a cerși bani. Au fost trase la răspundere mai multe organizații care impuneau femeile cu copii să cerșească. Au fost pornite mai multe dosare penale pe numele unor structuri mafiote. Fenomenul nu a dispărut, dar cazurile de cerșire cu copii au devenit mai rare.

Ce prevede legea?

Totuși, avem mulți cerșetori pe străzi, mai ales în anotimpul cald. În fond, această categorie a cetățenilor nevoiași este concentrată la Chișinău, deoarece aici există mai mulți oameni înstăriți, care pot da de pomană. Toate - pentru că legea nu interzice cerșitul.

Din explicațiile comisarului Lilian Luca, șef-adjunct al direcției de poliție din municipiul Chișinău, în rezultatul modificărilor legislației în vigoare practica cerșitului, care apelează la compasiunea societății/trecătorilor pentru o pretinsă boală a cerșetorului, fără a fi impusă de alte persoane interesate, nu intră sub incidența reglementărilor legale de drept și nu se pedepsește. Ea este calificată ca fenomen social, la care contribuie reducerea nivelului social al unor cetățeni, ne-dorința de a munci sau lipsa surselor de existență.

L.Luca a spus că în Republica Moldova se pedepsește doar cerșitul organizat. Astfel, în conformitate cu art. 302 din Codul penal al RM, organizarea cerșitului în scopul obținerii unor bunuri materiale nemeritate pentru sine sau o altă persoană, dacă această faptă nu conține semne ale traficului de persoane, se pedepsește cu amendă în mărime de 650 - 1350 unități convenționale sau privare de libertate pe un termen de pînă la 3 ani, iar în cazul unei persoane juridice – cu amendă în mărime de 2000 - 3500 unități convenționale cu privarea de dreptul desfășurării unor anumite genuri de activitate sau cu lichidarea persoanei juridice. Iar dacă aceleași acțiuni au fost comise de două sau mai multe persoane împotriva a două sau mai multe persoane, pedeapsa prevede o amendă în mărime de 850 - 2850 u.c. sau privarea de libertate pe un termen de pînă la 5 ani, da în cazul unei persoane juridice – amendă în mărime de 3500 - 6000 u.c. cu lipsirea de dreptul de a desfășura un anumit gen de activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.

Pedeapsă penală riscă și cei, care comit infracțiuni ce prevăd implicarea minorilor în activitatea infracțională. Conform p.1 art. 208 CP RM, atragerea minorilor în activitatea infracțională sau îndemnarea lor la comiterea unor infracțiuni, precum și determinarea minorilor la acțiuni amorale (cerșit, jocuri de noroc, desfrîu) comise de persoane care au împlinit 18 ani se pedepsește cu amendă în mărime de 550 - 850 u.c. sau muncă neremunerată în folosul societății pe un termen de 5 ani. Punctul 2 al aceluiași articol prevede pedepse pentru acțiuni similare ale părinților sau reprezentanților legali ai copilului, precum și ale pedagogilor lui. Acestea se pedepsesc cu amendă în mărime de 650 - 1050 u.c. sau muncă neremunerată în folosul societății pentru o perioadă de 180 - 240 ore, sau privațiune de libertate pînă la 6 ani.

Părinții minorilor care practică cerșitul mai pot fi pedepsiți în conformitate cu p.2 art.63 din Codul contravențiilor administrative al RM, pentru neîndeplinirea obligațiilor de întreținere, educare și instruire a copilului, care s-a soldat cu lipsă de supraveghere, vagabondaj, cerșetorie sau comiterea unei acțiuni social-periculoase. Pentru aceasta ei riscă o amendă între 9 și 18 u.c. sau o pedeapsa cu munca neremunerată în folosul societății timp de 40 - 60 ore.

- Angajații direcției municipale de poliție Chișinău și a structurilor subordonate în perioada anilor 2018-2019 au perfectat 97 de procese verbale privind încălcarea prevederilor p. 2 art. 63 al Codului contravențional al RM, spune comisarul Lilian Luca. – Dar reieșind din faptul că, plus la încălcările menționate în acest punct, în procesul verbal au fost incluse și alte infracțiuni ale persoanelor care practică cerșitul, este dificil să numim exact numărul cazurilor de cerșire cu utilizarea copiilor, înregistrate în perioada dată. Organele de drept se orientează în special spre depistarea cerșitului organizat, care se pedepsește penal. Există anumite persoane, care mobilizează categoriile de cetățeni social-vulnerabili, îi pun să cerșească, iar banii adunați de ei îi folosesc în scop propriu. Aceste venituri se consideră criminale, penale.

Pe post de avocați ai cerșetorilor

În același timp, Aza Onica, președinta organizației obștești VITAE, care apără drepturile copiilor instituționalizați, inclusiv a celor care se tratează în staționar, în conversație cu jurnalistul portalului Noi.md a menționat, că s-a confruntat de mai multe ori cu cazuri, în care reprezentanții organelor de drept ignorau cererea de a merge în locurile în care persoanele cerșeau și exploatau în acest scop copii minori. Asupra unuia dintre aceste cazuri interlocutoarea a stăruit mai detaliat.

- Ni s-a adresat odată o domnișoară care a fost martoră cum în pietoniera din preajma centrului comercial MallDova o cerșetoare turna rachiu într-o sticluță din care adăpa apoi un prunc de 3-4 luni, - povestește A.Onica. – Domnișoara a spus că a încercat să cheme poliția, însă aceasta a refuzat să vină. Ca președintă a unei organizații care apără drepturile copiilor, eu m-am implicat în acest caz, am chemat să vină poliția și urgența. Numai grație insistenței mele poliția a ajuns totuși la acea pietonieră. A sosit și ambulanța. Polițistul era foarte iritat, a încercat să elibereze cerșetoarea, a vrut să scape de domnișoara-martoră, pe prima a așezat-o în mașină, pe a doua a sfătuit-o să-și vadă de drum. Dar fata s-a dovedit a fi insistentă și a cerut ca apărătorii ordinii publice să respecte procedura legală, să perfecteze procesul verbal respectiv, să înregistreze mărturiile. Martora a încercat să se așeze în mașina de patrulare, dar nu i s-a permis. Cerșetoarea a fost dusă la comisariatul sectorului Botanica. Eu am reușit să aflu numărul de telefon al polițistului sosit la chemare. L-am apelat pentru ca medicii de pe ambulanță să poată veni și examina copilul pe care mama îl adormea cu rachiu. Spre mirarea mea, străjerul ordinii publice a început să apere drepturile mamei, zicea că numai ea poate permite medicilor să examineze pruncul. În acest caz, drepturile copilului erau cumva ignorate. M-am revoltat : de ce colaboratorii poliției au devenit avocații cerșetorilor care alcoolizau copilul? Apoi am înțeles: poate, pentru că polițistul o cunoaște pe această cerșetoare, și nu este interesat ca acel copil să fie examinat de medici? Căci ea ar fi putut povesti pe cine îl plătește pentru permisiunea de a sta în pietonieră cu mîna întinsă. Nu îndrăznesc să susțin că este anume așa, dar concluziile-s evidente.

Președinta organizației VITAE așa și nu a obținut de la polițiști un răspuns în acest caz. La întrebarea dacă au verificat geanta cerșetoarei, cum se simte copilul, i s-a spus că asupra femeii nu a fost depistat nimic, copilul se simte bine, e vesel și că întregul scandal a fost dezlănțuit pe loc gol. Însă Aza Onica e rămas tot alarmată, de aceea, în numele organizației, a adresat conducerii Inspectoratului general de poliție al municipiului Chișinău o scrisoare, în care a povestit despre acest caz, despre inacțiunile polițiștilor chemați la locul faptei, despre refuzul de a înregistra mărturiile, despre cum nu li s-a permis medicilor de la urgență să examineze copilul, care fusese astfel lăsat în primejdie, etc.

- Peste un timp, am primit un răspuns, în care mi s-a atras atenția, că nu este de competența mea să determin dacă reprezentanții organelor de menținere a ordinii publice au încălcat sau nu legea, că polițiștii pomeniți în scrisoare nu au încălcat legislația, numele cerșetoarei este identificat, iar copilul este sănătos. Dar eu am reușit totuși să aflu numele cerșetoarei și a copilului. S-a dovedit, că minorul, ale cărui date le-am primit, era mai mare ca pruncul cu care femeia ieșise la cerșit. Am pornit propria investigație, am apelat la autoritățile locale din Strășeni, unde este domiciliată cerșetoarea. Și am clarificat, că ea mai are două surori, la fel – cerșetoare, și ”împrumutase” de la sora sa pruncul pentru a cerși în pietoniera de pe viaduct. Am adus aceste fapte la cunoștința autorităților locale, serviciului social al raionului, organizației pentru combaterea traficului și exploatării persoanelor.

Aza Onica spune că există multe cazuri în care mamele-cerșetoare exploatează propriii copii, prin îmbătarea lor. Spre exemplu, pe viaduct poate fi mereu văzută cerșetoarea Maria, cu o figură de călugăriță, copilul căreia doarme într-una. Ea îl folosește chiar de la naștere, acum copilul are 5-6 ani.

- De cele mai multe ori cerșetoarele cu copii ies la cerșit pe ploaie, ger sau arșiță – pentru a trezi mila trecătorilor și a-i face să scoată banii. Ele manipulează abil emoțiile și sentimentele oamenilor. La noi într-adevăr există o rețea de cerșetori, folosiți pentru obținerea banilor , dar există și mame care își exploatează copiii în aceleași scopuri. Este important ca serviciile sociale să muncească și să scoată acești copilași din asemenea familii, ori să le controleze cu strictețe, pentru a exclude folosirea minorilor pe post de nadă. Și orășenii trebuie să fie mai activi. Că doar mii de oameni trec, în automobile, pe alături, dar nimeni nu cheamă poliția la vederea cerșetoarelor cu copii. Da eu cred, că aceasta trebuie chemată de fiecare dată, dacă observăm asemenea cazuri. Dacă cetățenii noștri ar fi mai conștienți, împreună noi i-am face pe oamenii legii să lichideze acest fenomen.

Simulanții să fie amendați

Între timp, la începutul lunii octombrie s-a aflat că Ministerul justiției împreună cu cel al afacerilor interne a înaintat inițiativa legislativă de modificare a Codului contravențional prin introducerea amenzilor ”pe faptul simulării dezabilităților fizice și psihice, în care persoana apelează la mila societății și cere recompense materiale”. Pentru această faptă se propune aplicarea unei amenzi de 300 - 1500 lei sau muncă corecțională timp de 20 - 60 ore. La moment, proiectul amendamentelor este publicat pentru dezbateri publice.

Aza Onica, președinte VITAE, crede că dacă în legislația noastră vor apare articole care ar permite tragerea cerșetorilor la răspundere, acesta ar fi un mare pas înainte pentru țara noastră.

- În acest caz, polițiștii ar fi nevoiți să reacționeze la adresările cetățenilor , ei nu ar mai putea să se eschiveze cum că legislația nu prevede pedepse pentru cerșetorii – persoane fizice, - a menționat A.Onica.

Sărăcia periferiilor

Valeriu Sainsus, expert IDIS «Viitorul» în probleme de populație și demografie, crede că în Moldova cerșetoria este adesea un fenomen social care există din cauza că cetățenii trăiesc în sărăcie.

- Am în vedere sărăcia periferiilor. Desigur, în capitală există cerșetori proprii, dar cei mai mulți au venit din sate, - își expune opinia expertul independent. – Acest fenomen se manifestă cel mai mult la Chișinău, mai puțin – la Bălți, în sate el nu există. De obicei, sătenii săraci muncesc ocazional pentru a se hrăni. Deși există și din cei care speculează situația lor precară. Adesea, în perioada primăvară-toamnă gospodăriile de fermieri din localitățile rurale au nevoie de brațe de muncă. Acolo se plătesc 150-200 pe zi, însă unora nu le convine, căci știu că la Chișinău pot aduna mai mult. În oraș poți mai lesne specula situația precară în care te afli, și să aduni o sumă frumușică fără a munci. Iar în provincie lumea nu-ți va da bani pur și simplu, da își va propune să muncești, pentru a fi remunerat.

Mi se pare însă, că la noi nu există o rețea organizată de cerșetorie. Cetățenii sărmani, pe care îi văd pe străzile orașului, nu stau ziua întreagă în același loc, cerșind bani de la trecători. De cele mai multe ori, acest fenomen este vizibil la începutul sau la finele lunii. Se explică prin faptul că în stradă ies pentru a cerși oamenii cărora nu le-au ajuns bani de la pensie la pensie, sau de la indemnizație la indemnizație. Iar finele unei luni – începutul următoarei este perioada lipsei de bani. Din observările mele, de cele mai multe ori oamenii cerșesc în timpul rece al anului, căci au nevoie de bani suplimentari pentru a achita serviciile de încălzire a locuinței. Personal, nu am observat persoane concrete, care să cerșească zi de zi, și eu să pot concluziona că ele o fac în folosul cuiva. În trecut, au fost mai mulți cerșetori, acum numărul lor s-a redus. Cred că explicația constă în faptul că cetățenii noștri nu-s la fel de generoși ca mai înainte – reieșind din situația epidemiologică actuală și din starea economică a țării.

Valeriu Sainsus este de acord că pentru simularea dezabilității fizice și psihice în legislația moldovenească trebuie să existe sancțiuni. De ce anume acum, și nu mai înainte a apărut necesitatea introducerii lor în legislație, expertul explică prin faptul, că Republica Moldova , fiind un stat tînăr , trebuia să eficientizeze alte aspecte legislative importante. Iar în prezent au apărut condiții și posibilități pentru a legifera și problemele ce țin de cerșetorii-simulanți.

Cum e în alte țări?

După ce în Europa au năvălit refugiații din țările Orientului Apropiat și Africa, multe țări au recurs la măsuri de înăsprire în acest domeniu. În prezent, cerșitul este interzis prin lege în Danemarca și în unele raioane ale Norvegiei. Reguli stricte și amenzi prevăd legislațiile Elveției, Spaniei, Marii Britanii, Luxemburgului și Germaniei pentru așa zisul cerșit agresiv și cerșitul cu utilizarea copiilor, imitarea vătămărilor corporale și chiar spectacolele artistice cu utilizarea instrumentelor muzicale defecte. În Austria, amenda pentru cerșitul cu atragerea minorilor se pedepsește cu o amendă de la 750 euro. Este cunoscut cazul în care în această țară unei cerșetoare i-a fost aplicată o amendă în mărime de 38 mii euro. În Suedia și Franța, la fel, nu este exclusă posibilitatea înăspririi regulilor de comportament în locurile publice, care să afecteze în special cerșetorii.

În Federația Rusă de mai mulți ani se propune legiferarea pedepsei pentru cerșit. În a.2020 unele regiuni din Rusia au introdus aceste pedepse în teritoriile lor. În vara acestui an problema în cauză a fost dezbătută în Duma orășenească a Moscovei, deoarece în metrou cerșesc foarte multe persoane. Se propune introducerea unei prevederi legale, care ar permite aplicarea unei amenzi între 2,5 mii și 5 mii ruble pentru cerșit. În redacția propusă pentru acest articol, prin această infracțiune se are în vedere «cerșirea banilor, a produselor alimentare, a îmbrăcămintei sau a altor valori materiale de la persoane străine ».

În Ucraina, conform Codului Penal, «folosirea unui minor de către părinți sau persoanele care îi înlocuiesc în cerșit (cererea sistematică a banilor) în scopul obținerii de venituri se pedepsește cu privațiune de libertate pe un termen de trei ani ».

Și Moldova își înăsprește legislația.

Lidia Ceban

Urmărește-ne pe Odnoklassniki, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Sondaj Toate

load