X 
Transnistria stiri: 1354
Eurovision stiri: 497

Ambasadorul SUA și independența Moldovei

23 aug. 2019,, 17:22   Politică
11096 7

Peste cîteva zile, Republica Moldova va sărbători o zi specială - Ziua Independenței. Printre cei care vor felicita țara noastră în această zi semnificativă cu siguranță va fi și ambasadorul Statelor Unite ale Americii, Derek J. Hogan. Reprezentantul acestei mari puteri știe bine ce înseamnă adevărata independență. Dar nu și în relațiile cu țările „subordonate”.

Cronica unui diplomat energic

Istoria despre cum, după o discuție de 15 minute cu ambasadorul SUA, Vlad Plahotniuc, „a cedat pașnic puterea” și a părăsit Moldova, a intrat deja în cea mai nouă istorie a țării.

Despre faptul că Statele Unite au jucat un rol decisiv în crearea coaliției de guvernămînt și a guvernului Maia Sandu s-au spus și s-au scris multe. Și, se pare că, simțind că are o responsabilitate specială pentru tînăra democrație moldovenească, șeful misiunii diplomatice din Moldova, Derek J. Hogan, nu încetează să ne ajute.

Pe 18 iunie, ambasadorul SUA a avut o întîlnire cu președintele Republicii Moldova, Igor Dodon.


Pe 18 iunie - s-a întîlnit cu premierul Maia Sandu.

Pe 19 iunie – a avut o întrevedere cu președintele Parlamentului Republicii Moldova, Zinaida Greceanîi.

La 27 iunie - a avut o întîlnire cu ministrul Economiei al Republicii Moldova, Vadim Brînzan.

Pe 25 iunie - s-a întîlnit la Tiraspol cu liderul autoproclamatei Republici Moldovenești Nistrene, Vadim Krasnoselski.

Pe 5 iulie - a discutat cu ministrul Apărării al Republicii Moldova, Pavel Voicu.

Pe 23 iulie, Derek J. Hogan a participat la un forum dedicat reformei justiției și luptei cu corupția.

Pe 10 iulie, împreună cu administratorul adjunct al Biroului Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională pentru Europa și Eurasia, Brock Bierman - s-a întîlnit la Tiraspol cu conducerea Transnistriei.

Pe 29 iulie - a avut o întrevedere cu președintele Republicii Moldova, Igor Dodon.

Pe 6 august, ambasadorul SUA s-a întîlnit cu președintele Parlamentului Republicii Moldova, Zinaida Greceanîi.

Pe 6 august – a ținut un discurs la lansarea portalului de transparență bugetară de către Ministerul Finanțelor al RM.

Pe 9 august - a avut o întrevedere cu noua conducere a CNA.

Pe 16 august - a ținut un discurs la deschiderea Zilelor Diasporei.

Pe 20 august - s-a întîlnit cu președintele Republicii Moldova, Igor Dodon.

La 20 august, ambasada SUA, reprezentată de Derek J. Hogan, a donat Procuraturii Generale din Moldova un set modern de echipament IT și programe soft.

Au fost atît de multe întîlniri și călătorii ale diplomatului american în aceste cîteva luni, încît am fi putut omite vre-o una. Dar chiar și din această listă scurtă putem face o concluzie despre activitatea uimitoare a lui Derek J. Hogan. Nici un alt ambasador al oricărei altei țări din Moldova nu poate participa atît de îndeaproape la viața politică și socială a țării.

Mai mult decît atît, Derek J. Hogan nu se limitează doar la o prezența formală sau la discursuri protocolare. Potrivit știrilor din presă, el cu adevărat se interesează de problemele țării noastre, intră în detalii, dă sfaturi și recomandări.

Astfel, la Tiraspol, el a discutat despre soluționarea conflictului transnistrean și posibilitatea cooperării economice. La Ministerul Economiei - proiecte de construcție a drumurilor și de infrastructură. Cu șeful CNA a vorbit despre dezvoltarea unor proiecte comune în lupta împotriva corupției și despre prioritățile CNA în această direcție. La Forumul privind problemele din justiție, el a recomandat guvernului „să acorde atenție și măsurilor de prevenire a funcționării mecanismului de mituire și să conlucreze cu societatea civilă și mass-media”.

Dar, judecînd nu numai după informațiile din presă, ci și după declarațiile unor persoane informate, ambasadorul oferă și sfaturi, uneori instrucțiuni despre ce trebuie de făcut în anumite situații, se implică activ în problemele de personal. Așa cum a spus pentru Noi.md o sursă de încredere, cu condiția păstrării anonimatului, toți membrii guvernului Maia Sandu, înainte de a-și ocupa funcțiile, au fost aprobați de ambasada SUA. Și nu numai miniștrii, ci și funcționarii de rang mai mic - toți cei care ar putea măcar puțin influența procesul decizional și politica într-un domeniu sau altul.

De exemplu, se știe cu siguranță că candidatura unuia dintre potențialii colaboratori de rang înalt a fost respinsă tocmai pentru că nu a primit aprobarea domnului Hogan. În ciuda faptului că aceasta este o persoană foarte profesionistă în domeniul său și ar fi adus mult folos țării, din cauza că și-a permis să vorbească critic despre activitatea diplomatului american, candidatura sa a fost respinsă.

În unele cazuri, el îndeplinește și o misiune de menținere a păcii – este mediator în soluționarea neînțelegerilor dintre părțile care au format coaliția de guvernare.

"I s-a dat un ordin..."

Desigur, ambasadorul SUA acționează astfel nu din proprie inițiativă sau din cauza naturii și temperamentului său. El, pur și simplu, continuă cursul anterior pe care Departamentul de Stat îl urmărește în Moldova în ultimii ani - oamenii informați spun că din 2009 în Moldova nu a fost creată nicio alianță și niciun guvern fără aprobarea secretă sau vădită a acestei structuri puternice.

Hogan a devenit ambasador în țara noastră la sfîrșitul lunii octombrie a anului trecut, înlocuindu-l în acestă funcție pe James Pettit.

După cum a notat Newsmd.md la acea vreme, „noul șef al diplomației americane este foarte diferit de predecesorul său. Spre deosebire de domnul Pettit, un specialist inteligent în relații internaționale, Derek J. Hogan este mai mult un sergent al forțelor speciale americane de elită, decît un angajat diplomatic, iar forma sa fizică ar putea fi invidiată de mulți militari moldoveni. După cum a glumit unul dintre angajații MAEIE, anume din cauza dragostei pentru sport, numirea noului ambasador american are legătură cu povestea transferului terenului fostului Stadion Republican din Chișinău pentru construcția unui nou sediu al Ambasadei SUA”.

Cu toate acestea, continuă autorul articolului de pe Newsmd.md, așa cum arată biografia lui Hogan, pregătirea sa fizică este cauzată nu atît de dragostea pentru sport, dar este mai degrabă o calitate profesională. Potrivit jurnalistului, chiar dacă e să ne conducem exclusiv de informațiile oficiale, putem trage concluzia că noul reprezentant american este un ofițer al Agenției de recunoaștere al Ministerului Apărării al SUA (Defense Intelligence Agency).

Iată ce se spune despre noul șef al misiunii diplomatice a SUA în Moldova pe site-ul oficial al Ambasadei SUA: „Înainte de a depune jurămîntul în calitate de Ambasador al SUA în Moldova, dumnealui a fost Secretar executiv adjunct al Departamentului de Stat al SUA. Dl Hogan a fost anterior Șef adjunct al misiunii și Însărcinat cu afaceri la Ambasada SUA din Baku, Azerbaidjan.

Alte funcții de conducere deținute de dl Hogan în cadrul Departamentului de Stat includ Director al oficiilor pentru afaceri central-europene și nordic-baltice, precum și Consilier principal al lui Richard Holbrook, Reprezentant special pentru Afganistan și Pakistan al Președintelui SUA. A lucrat anterior ca reprezentant al Departamentului de Stat al SUA pentru două echipe civil-militare de reconstrucție în Afganistanul de Sud și de Est.

A mai activat în misiuni în Rusia, Belarus, Nicaragua și Republica Dominicană. În Washington dl Hogan a fost Asistent special al Secretarului de Stat, Colin Powell, și ofițer de monitorizare în cadrul Centrului de operațiuni al Departamentului de Stat".

Adică, cea mai mare parte din activitatea sa acest diplomat american și-a petrecut-o în misiuni peste hotare, de obicei cu privire la misiuni civil-militare ale SUA. Deci nu este exclus faptul că anume orientarea militară este una dintre principalele sale sarcini în Moldova. Apropo, chiar și cu ochiul liber se observă că el manifestă un interes deosebit anume pentru departamentele militare din țara noastră.

În ultimii ani, colaborarea oficială a Chișinăului cu Statele Unite și NATO în domeniul apărării a crescut foarte mult. Experții militari americani își declară participarea la dezvoltarea în Moldova a unei strategiei de securitate națională, pe site-ul de achiziții de stat al departamentului militar american sînt publicate proiecte ale unor contracte guvernamentale pentru modernizarea poligonului de la Bulboaca, personalul militar din Armata Națională participă regulat la instruiri internaționale ale alianței și chiar la unele operațiuni militare în țările occidentale. Și iată că noul ambasador, specialist în acest domeniu, este numit anume pentru a aprofunda cooperarea tehnico-militară și a consolida implicarea Moldovei în procesele de integrare euro-atlantică.

Și autorul unui articol publicat pe site-ul Alfanews.md a ajuns la concluzia că anume întărirea controlului asupra Moldovei nu numai în sfera politică, ci și în cea militară, este obiectivul diplomației americane în țara noastră. „Washingtonul, cel puțin în viitorul apropiat, nu intenționează să distrugă alianța recent creată dintre forțele de dreapta și socialiști. Este evident că NATO trebuie să găsească o modalitate de a absorbi în continuare Moldova în așa mod încît să nu pară ca o renunțare a Chișinăului la neutralitate, ceea ce va duce la o ceartă inevitabilă între președintele Igor Dodon și blocul pro-european ACUM. După cum s-a dovedit, cea mai convenabilă modalitate este de a coopera direct la nivelul armatelor naționale și de a pretinde că acest lucru nicicum nu se referă la politică, ci are legătură doar cu asistența „metodologică” în numele păcii și securității”, scrie ziarul.

Potrivit autorului articolului, exercițiile comune ale unităților militare din Moldova și SUA sînt cea mai directă și mai sigură modalitate de a stabili un control asupra forțelor armate ale Republicii Moldova, ascunzîndu-se în spatele bunelor intenții. În articol se sugerează chiar faptul că, în principiu, Washingtonul creează în Moldova o filială a forțelor sale armate, care sînt instruite în conformitate cu standardele americane, au stabilite canale de comunicare și infrastructură, construită de specialiștii militari din America. În același timp, formal, Moldova rămîne a fi o țară neutră, deși cu forțe armate instruite după metodele Statelor Unite.

O altă publicație, Regional Trends Analytics, amintește că la ceremonia recentă de revenire a contingentului Armatei Naționale din California, după încheierea cu succes a exerciţiului „Agile Hunter 2019”, ambasadorul SUA în RM, Derek J. Hogan, a numit armata moldovenească „un partener de încredere al Aliaților Occidentali”. În același timp, Statele Unite nu numai că efectuează recalificarea forțelor armate ale Moldovei, dar și consolidează infrastructura militară locală - construiește drumuri, modernizează poligoanele și obiectele militare. „Există toate motivele pentru a crede că, luînd în considerare planurile de majorare a prezenței forțelor americane în Europa, pregătirile militare ale SUA în Moldova vor continua. Mai ales că Washingtonul, în persoana lui Hogan, a promis deja Moldovei sprijin financiar pe scară largă și nu există nici o îndoială că o parte din acesta va merge, în special, spre redotarea în continuare a armatei și spre proiecte de infrastructură – cu obiective strategice bine înțelese”, încheie publicația.

Menționăm faptul că „profesionist NATO” este și un alt ambasador în țara noastră - diplomatul român Daniel Ioniță. Deci, se primește că interesul acestei alianțe militare în Moldova nu este întîmplător.

„Fotografia ambasadorului în birourile dvs.”

Din această sarcină principală a Statelor Unite ale Americii pe teritoriul Moldovei, urmează, în mod logic, o a doua sarcină-cheie: retragerea completă și finală a trupelor ruse de pe teritoriul din stînga Nistrului.

Pentru aceasta este necesar ca Republica Moldova să ducă, respectiv, o politică anti-rusă. Iar în ultimii zece ani, în mare măsură - sub presiunea Statelor Unite, o astfel de politică a fost urmată. Cererea „de retragere a trupelor străine de pe teritoriul Republicii Moldova” a fost exprimată în repetate rînduri de la diferite tribune, inclusiv cea a ONU.

În ciuda faptului că, atunci cînd au creat actuala coaliție, părțile au convenit să evite declarațiile geopolitice, același laitmotiv continuă să fie vociferat de reprezentanții guvernului Maia Sandu. În special, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu a numit retragerea trupelor ruse o prioritate a politicii externe a Chișinăului.

Această afirmație a provocat o reacție negativă atît din partea societății moldovenești, cît și din partea comunității de experți. Așadar, directorul Institutului de Studii Diplomatice, Politice și Probleme de Securitate, fostul vice-ministru al Afacerilor Externe, Valeriu Ostalep, s-a arătat indignat de faptul că nu căutarea unor piețe de desfacere, nu atitudinea umană elementară la punctele de trecere a frontierei cu țările vecine, nu instruirea unui personal profesionist, nu soluționarea clară măcar a unor problemele cu Ucraina și România, ci anume retragerea „trupelor” este principala sarcină strategică a MAEIE. „O idilă plăcută a AIE-4. Aceia aveau tancuri, aceștia trupe. Și da, da, „colegi”. Continuați să pretindeți că „Popescu nu înseamnă nimic”, „cuvintele sale nu trebuie luate în serios” și toate astea. În timp ce spuneți aceste prostii pe internet pentru a astupa ochii, fotografia ambasadorului SUA este deja în multe dintre birourile voastre. Personalul îl decide el, „economia” - el, apărarea și securitatea la micul dejun, tot el. Dar voi, atunci, la ce mai trebuiți?”, a scris el pe pagina sa de pe o rețea de socializare.

Cu toate acestea, nu numai șeful departamentului diplomatic din Moldova, ci și însuși șeful guvernului se află sub influența puternică a ambasadorului american. Deși Maia Sandu a spus că susține poziția lui Igor Dodon precum că ar trebui să se țină cont de orientarea geopolitică a populației și să dezvoltăm relații și cu UE, și cu Uniunea Eurasiatică, în special cu Rusia, ea totuși rămîne a fi un politician pro-european și pro-american. Recent, în cadrul unei întrevederi cu congresmanul american Mike Quigley, ea s-a declarat în favoarea reluării dialogului strategic cu Statele Unite și lansarea unui nou format de cooperare prin desfăşurarea şedinţelor grupurilor comune de lucru. Șeful Cabinetului de Miniștri al Moldovei a invitat Congresul SUA să se alăture grupului de sprijin politic al Republicii Moldova. În opinia ei, acest lucru va contribui la consolidarea dialogului bilateral.

„Apreciem foarte mult contribuția Statelor Unite ale Americii în susținerea proceselor reformatoare, aflate în derulare, în Republica Moldova. Contăm pe sprijinul şi o bună cooperare cu SUA în domeniile cheie precum: democrație şi bună guvernare, dezvoltare economică şi financiară, cooperare în domeniul securităţii”, a declarat Maia Sandu. Ea a mulțumit partenerilor americani pentru sprijinul acordat pentru consolidarea securității, suveranității și integrității Republicii Moldova, precum și pentru contribuția SUA la procesul de soluționare a conflictului transnistrean. La rîndul său, oficialul american a confirmat disponibilitatea SUA de a oferi și în continuare sprijin Republicii Moldova.

Deși Maia Sandu cel mai probabil va accepta semnarea unui acord politic cu socialiștii, interesele sale politice vor avea o orientare geopolitică opusă față de cea a socialiștilor, consideră autorul unui articol publicat pe site-ul eNews. „Maia Sandu, care a făcut prima sa vizită oficială la București, ar putea lua ca bază linia politică a acestei țări: să fie în UE, dar să servească SUA. Se pare că premierul moldovean, la fel, va pune relațiile cu Washingtonul pe primul plan și abia apoi cu Bruxelles-ul, precum și cu Moscova, pe baza înțelegerii beneficiilor reale. Astfel, Statele Unite pot căpăta, în spațiul de influență al UE, în afară de Polonia și România, încă un partener și un aliat fidel - Republica Moldova, care poate să se transforme într-un stat controlat de americani”, e de părere autorul articolului.

Ultima instanță

Cu toate acestea, unii comentatori politici consideră că acest lucru nu se va întîmpla. În special, fostul deputat și fostul viceprim-ministru, Victor Stepaniuc, a amintit că Igor Dodon a avertizat guvernul Republicii Moldova cu privire la un astfel de pericol, dar, în opinia sa, și însăși Maia Sandu va lucra în beneficiul statului moldovean, pe care îl conduce, fiind în fruntea Cabinetului de miniștri. Și cel mai important – o astfel de întorsătură a evenimentelor nu va fi susținută de majoritatea populației.

Majoritatea populației și, de fapt, poporul moldovean este acea forță și acea ultimă instanță, care ar trebui să ia decizii în țara lor. Cu tot respectul față de reprezentantul uneia dintre cele mai mari puteri, dar oare noi nu sîntem o țară suverană și independentă? Oare noi nu mai bine decît ambasadorul SUA înțelegem propriile interese și putem să ne rezolvăm propriile probleme?

În cadrul unei emisiuni televizate, șeful biroului TASS din Moldova, Valeriu Demidețki, a vorbit destul de răspicat despre ce își poate permite ambasadorul SUA și despre modul în care acest lucru va afecta ulterior Moldova.

Recunoscînd rolul important al domnului Hogan în scoaterea Moldovei de sub regimul lui Plahoniuc, el își pune totuși o întrebare retorică: „Vă puteți imagina o altă țară, cu excepția noastră și a Ucrainei, unde ambasadorul american să poată veni la șeful statului și să-i spună „Pleacă de aici”, iar el în 15 minute să plece? ”Jurnalistul a amintit cum anume din cauza implicării ambasadorului american nu a avut loc semnarea așa-numitului Memorandum Kozak, care ar fi putut schimba radical soarta țării. Atunci, ambasadorul SUA l-a obligat pe președintele Voronin să se răzgîndească.

„Iar apoi la omul atotputernic, de care se temea toată țara, în fața căruia tremurau, care controla totul de sus în jos, au intrat pentru 15 minute... Nu vorbesc despre Putin, conducătorul puterii nucleare, ci despre Lukașenko, Aliyev, Nazarbayev. Poate ambasadorul american să vină la vreunul dintre acești președinți și să-i spună: „Pleacă de aici”, așa cum i-a spus lui Plahotniuc? Ei nu vor îndrăzni să intre, pentru că știu că vor zbura imediat din țară. Dar știți de ce? Pentru că acești oameni, în calitate de lideri, au sprijinul oamenilor. Iar atunci cînd faci ceva pentru oameni, iar oamenii te susțin la alegeri, tu nu te temi de ambasadorul străin care a venit la tine și ți-a înmînat scrisoarea de acreditare. Acest ambasador nu va veni niciodată la tine să-ți spună: „Pleacă de aici”, pentru că știe că va „zbura” din țară ca persona non grata și va fi pedepsit chiar și în propria țară pentru că a stricat relațiile cu această țară”, concluzionează Demidețki.

Și deși Plahotniuc nu era șeful statului și puțin probabil că ar putea fi egalat cu președinții altor țări, faptul că anume diplomatul american l-a obligat pe oligarhul atotputernic să cedeze puterea și să fugă din țară, este un lucru foarte reprezentativ.

Actualii lideri moldoveni, spre deosebire de fostul președinte al PDM, au acest sprijin din partea poporului, despre care vorbește Demidețki. De aceea, ei nu trebuie să se teamă că un ambasador străin va fi nemulțumit de acțiunile lor – lor ar trebui să le fie frică doar să piardă sprijinul poporului.

Datornici sau parteneri?

Mulți moldoveni simpatizează Statele Unite în sine, ca cea mai mare și cea mai influentă putere cu tradiții democratice de lungă durată, precum și pe reprezentantul lor în țara noastră. Și, desigur, îi sîntem recunoscători pentru ajutorul acordat în soluționarea celei mai complicate probleme. Cu toate acestea, îi sîntem oare datori lui și Statelor Unite pentru acest lucru și cum va trebui să întoarcem această datorie acum? Este regretabil dacă cineva crede că ar trebui să plătim acum cu independența și suveranitatea noastră.

Cu siguranță, apreciem ajutorul și sprijinul pe care ni-l oferă Statele Unite. Cu toate acestea, în acest moment vedem acest ajutor nu în influența politicii interne și orientarea politică externă a Moldovei, ci în ceea pentru ce practic toți cetățenii țării le vor fi cu adevărat recunoscători: să ajute la arestarea lui Plahotniuc, care, după mai multe informații, s-a ascuns în Statele Unite și acum cheltuiește banii care nu-i aparțin lui, ci poporului moldovenesc. Și acesta va fi un adevărat ajutor și o oarecare reabilitare pentru unele greșeli comise anterior în politica din Moldova.

Acest lucru ar fi corect și pentru faptul că, tocmai datorită sprijinului SUA, Plahotniuc a reușit atîția ani să fie practic stăpînul Moldovei și să pompeze din ea, prin diferite căi frauduloase, tot ce a putut. Iar marea putere, care este fortăreața mondială a democrației, a închis ochii și la furtul miliardului, și la monopolul instalat în multe domenii ale economiei, și la dezmățul din sistemul de aplicare a legii, și la schemele dubioase de spălare a banilor în zonele offshore... Și toate acestea - în schimbul unei politici rusofobe oficiale, urmărite de autoritățile anterioare, de la care Moldova nu a avut nimic de cîștigat, doar de pierdut.

Așadar, este absolut evident faptul că noi nu datorăm Americii nimic. Cu toate acestea, noi sperăm că acum între țările noastre va putea începe o etapă de relații noi. Că Departamentul de Stat va recunoaște acele greșelile comise de reprezentanții lor, responsabili pentru Moldova în anii precedenți: prin blocarea unificării țării în 2003, sprijinirea unor figuri odioase la putere și încercarea de a ne certa cu vecinul prietenos din est. Va recunoaște că este parțial responsabil de degradarea mai multor domenii ale economiei ca urmare a consultării foarte neprofesionale a guvernelor Moldovei de către „specialiștii” aleși de americani .

Sperăm că oamenii care reprezintă Statele Unite în Moldova ne vor oferi asistență adevărată în dezvoltare și nu vor încerca și în continuare să pună presiune asupra guvernelor noastre în propriile interese geopolitice, pe care elita politică nu le înțelege destul de bine în ceea ce privește Moldova. Iar cînd ambasadorul SUA felicită poporul Moldovei cu Ziua Independenței, vreau să cred că el cu adevărat ne lasă nouă dreptul la independență.

Cristina Agatu

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?