X 
Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

Alegerile parlamentare – 2019: primele încălcări și pretenții reciproce

4 feb. 2019,, 19:51   Politică
11209 0

Campania electorală din Moldova promite să fie fierbinte, iar cele mai dure confruntări între actorii politici, inclusiv ”războiul materialelor compromițătoare” se așteaptă să aibă loc mai aproape de ziua scrutinului.

Observatorii și experții își expun primele pretenții atît față de desfășurarea procesului electoral, cît şi în ce privește concurenții electorali și instituțiile competente ale statului. Printre acestea din urmă s-a pomenit nu numai CEC, dar și reprezentanții instituțiilor de drept, de forță, de securitate etc. Spectrul încălcărilor asupra cărora atrag atenția specialiștii este, ca de obicei, extins – de la rapoartele financiare dubioase și cadourile pentru alegători pînă la folosirea abuzivă a resurselor administrative, agresiuni preelectorale și intimidarea persoanelor implicate în procesul electoral.

Înainte și după startul oficial

Pentru prima oară în istoria Republicii Moldova, alegerile parlamentare fixate pentru 24 februarie se vor desfășura conform sistemului mixt: 50 de deputați vor fi aleși pe liste de partid, iar 51 – în circumscripții uninominale. Perioada preelectorală a început la 10 decembrie și va fi finalizată odată cu validarea rezultatelor scrutinului de către Curtea Constituțională a RM. Planul calendaristic include informarea electoratului și instruirea personalului instituțiilor specializate privind particularitățile sistemului electoral mixt. Tot în această perioadă vor fi create structurile electorale de nivel inferior, fiind organizată activitatea acestora.

Înaintarea candidaților în deputați și înregistrarea lor ca participanți la alegeri a început cu 60 de zile înainte de scrutin, adică la 26 decembrie 2018. Pentru toți pretendenții la mandatele de deputat, înregistrați în cursa electorală de CEC la nivel național și de Consiliile electorale ale circumscripțiilor uninominale, campania electorală a început cu 30 de zile înainte de scrutin – la 25 ianuarie, 2019.


CEC a prevenit de multe ori că orice forme de agitație electorală înainte de startul oficial al campaniei electorale reprezintă o încălcare a legislației privind alegerile. Însă multe pretenții față de candidați țin anume de nerespectarea acestei reguli. Chiar primul raport al misiunii de observatori ai Asociației „Promo-Lex”, consacrat alegerilor parlamentare– 2019, constată că un șir de partide politice au desfășurat evenimente ce pot fi caracterizate ca înaintarea anticipată a candidaților: Partidul Socialiștilor, Partidul ”Șor”, Partidul ”Acțiune și solidaritate” și ”Platforma Demnitate și adevăr”.

Observatorii „Promo-Lex” menționează că socialiștii și-au prezentat public candidații în 43 din 46 circumscripții uninominale, formate pe teritoriul Moldovei, cu mult înainte de startul campaniei electorale. Partidul ”ȘOR” și-a folosit reprezentanții mandatați în regiunile, care în majoritate coincid cu circumscripțiile uninominale, Partidul «Acțiune și solidaritate» și «Platforma DA» în perioada preelectorală au anunțat că au înaintat candidații potențiali, care urmau să treacă filtrele de integritate.

Folosirea abuzivă a resurselor administrative constituie o temă aparte. Asociația „Promo-Lех” numește cel puțin două partide, acțiunile cărora pot fi calificate astfel: PDM și PSRM.

În urma publicării rapoartelor de monitorizare, a izbucnit un conflict între „Promo-Lex” și PDM, care a declarat că pretențiile ar fi neîntemeiate, a criticat autorii și metodologia de monitorizare și a expediat sponsorilor organizației o scrisoare-analiză a concluziilor misiunii de observatori. De altfel, în scurt timp PDM și „Promo-Lех” au aplanat neînțelegerile și au convenit să colaboreze mai îndeaproape în perioada preelectorală, să se informeze reciproc pe marginea problemelor ce țin de alegerile parlamentare, pentru a ”perfecționa procesul electoral și informarea publicului”.

Latura calitativă a Comisie Electorale Centrale

Unii experți vorbesc despre lipsa de încredere față de latura calitativă a activității CEC din Moldova. „Promo-Lех” menționează, că CEC «numai în unele cazuri aparte a ținut cont de etapele de transparență în luarea deciziilor, iar numărul actelor normative modificate sau adoptate tardiv este relativ mare». Drept exemplu observatorii aduc amendamentele la Regulamentul de finanțare a campaniilor electorale, care nici măcar nu au fost supuse unor consultări publice preliminare.

Lilia Carasciuc, director executiv „Transparency International Moldova”, are îndoieli privind capacitatea CEC de a asigura alegeri libere. Ea menționează lipsa unei reacții adecvate din partea CEC la solicitările publicului sau a reprezentanților unor formațiuni politice privind încălcările comise în perioada de pregătire pentru alegeri. Ea a amintit că CEC ca autoritate de stat, este obligată să reacționeze la toate semnalele privind încălcările care au avut loc.

Mulți actori politici au fost nemulțumiți de atitudinea diferențiată a CEC față de concurenții electorali. Spre exemplu, în unele cazuri CEC este foarte pretențioasă la studierea semnăturilor, în altele – nu observă că în listele de subscriere lipsesc seria și numerele actelor de identitate ale cetățenilor. Pe parcursul ultimelor săptămîni majoritatea participanților la campanie au acumulat mai multe pretenții față de CEC, provocate de luarea sau nu a unor anumite măsuri, însă din spusele experților de multe ori este vorba despre chestiuni, care nu țin de competența instituției în cauză. Iar unii concurenți utilizează înaintarea pretențiilor pe post de element al campaniei electorale.

Problemele financiare și transferul de imagine

Experții și observatorii au multe întrebări față de calitatea rapoartelor financiare ale partidelor. Săptămîna trecută partidele au raportat despre primele cheltuieli în cadrul campaniei electorale, majoritatea dintre care au constituit-o materialele publicitare. Conform rapoartelor financiare, «laurii» aparțin PDM, care a investit în publicitate peste 3 mil. lei, pe locul doi este Partidul «ȘOR», care a cheltuit peste 2,5 mil. lei pentru aceleași servicii. Sume mari s-au cheltuit pentru materialele publicitare, inclusiv tricourile, pixurile, carnețelele și posterele. Cheltuielile preelectorale inițiale ale altor actori au fost mult mai modeste.

Vorbind despre calitatea rapoartelor, cei de la „Promo-Lex” menționează că modelul propus de CEC nu asigură accesul deplin la datele financiare ale partidelor politice. Lipsa unor compartimente și categorii de cheltuieli le permite autorilor să generalizeze datele și să reducă la minim transparența cheltuielilor efectuate. În plus, consideră observatorii, CEC este predispusă să manifeste atitudini diferite față de partidele politice, în cazurile în care acestea nu prezintă rapoartele la timp.

Cornelia Călin, analist financiar „Promo-Lех”, menționează încălcările privind notificarea cheltuielilor de transport, deplasări, evenimente publice etc. Potrivit ei, mai multe partide nu au raportat cheltuielile pentru organizarea unor evenimente în ajunul perioadei preelectorale, în sumă totală de cca 9 mil. lei.

Iar un șir de partide folosesc instrumente caracteristice transferului de imagine, în campaniile publicitare ale evenimentelor organizate de diverse fonduri de binefacere sau companii, în denumirea cărora este prezent numele politicienilor ori care au tangențe cu politicienii. În perioada preelectorală, din numele acestora au fost organizate sute de evenimente de caritate, cheltuielile fiind apreciate la suma de 2,4 mil. lei. Observatorii menționează că partidele politice nu au anunțat CEC despre aceste cheltuieli, însă au obținut dividende în urma lor. Reprezentanții „Promo-Lех” consideră că este important ca activitatea fondurilor să fie reglementată prin prisma participării lor în activități cu subtext politic.

Pavel Postică, șeful misiunii de observatori „Promo-Lex”, recomandă CEC să-și standardizeze practica privind rapoartele financiare ale concurenților în perioada campaniilor electorale, iar între aceste campanii pentru partidele politice. Potrivit părerii sale, CEC trebuie să elaboreze o metodologie unică de studiere a posibilelor devieri în cazul în care există declarații privind colectarea netransparentă a donațiilor. În aceste cazuri CEC trebuie să verifice, dacă semnăturile au fost colectate în conformitate cu stipulările legislative, iar la depistarea încălcărilor să anunțe organele de drept. «Noi dorim ca toate aceste mecanisme să fie unificate», spune Postică. Potrivit spuselor lui, partidele politice trebuie să fie maxim transparente în privința acumulării donațiilor și a cotizațiilor de membru.

Reprezentanții „Promo-Lex” mai menționează că riscul de reducere a transparenței raportului final de finanțare a campaniei electorale este foarte înalt. Observatorii atrag atenția asupra discrepanței dintre obligațiune de a prezenta aceste rapoarte și noul termen-limită al luptei electorale, apărut după prelungirea perioadei, în care este permisă agitația preelectorală. Potrivit opiniei lor, aceasta este o dovadă că legislația a fost modificată în grabă, fără a face o analiză complexă. „Promo-Lex” recomandă să fie stabilit un nou termen de prezentare a raportului final privind finanțarea campaniei electorale, de maxim 5 zile după scrutin.

Violențe și intimidări preelectorale

Unii experți se arată neliniștiți de utilizarea metodelor abuzive în campania electorală. În acest context, „Amnesty International Moldova” a făcut o declarație privind riscul sporit al abaterilor de la legislația electorală și convențiile internaționale, admise de organele puterii de stat, partidele politice și reprezentanții acestora. În mesajul organizației pentru drepturile omului se menționează, că în perioada campaniei electorale mai mulți concurenți electorali au anunțat simultan despre lipsa de acțiune a poliției în cazurile de hărțuire și agresiune din partea unor presupuși adepți ai oponenților politici.

Organizația a chemat organele competente «să investigheze de urgență aceste învinuiri și dacă acestea se vor adeveri – să-i tragă la răspundere pe cei vinovați». Autorităților li s-a pus în vedere, că în conformitate cu Codul electoral concurenții electorali «pot avea întîlniri cu alegătorii, iar autoritățile publice locale au obligația să asigure posibilitatea ținerii unor asemenea adunări în termeni și condiții egale, în siguranță și fără presiuni».

Reprezentanții Asociației „Promo-Lех” susțin că pentru prima oară de la startul monitorizării procesului electoral observatorii înșiși s-au confruntat cu intimidări și crearea obstacolelor. Pavel Postică a menționat că este vorba despre «atacuri asupra „Promo-Lех” din partea membrilor Comisiei Electorale Centrale, a reprezentanților partidelor și ai unor mijloace mass-media». Potrivit spuselor lui, Poliția și Serviciul Informații și Securitate încearcă să spioneze activitatea observatorilor în teritoriu. Și el nu este sigur că persoanele care s-au prezentat ca ofițeri ai Serviciilor Speciale sînt ca atare, dat fiind faptul că nu au prezentat acte justificative. «Dacă într-adevăr erau ofițeri de Securitate, atunci banii publici ar fi putut fi cheltuiți în scopuri mult mai importante decît urmărirea observatorilor», menționează Postică.

Membrii Asociației mai amintesc și despre crearea Comisiei parlamentare de anchetă a activității partidelor de opoziție și a potențialilor concurenți electorali și asta chiar în ajunul campaniei electorale. În opinia acelora de la „Promo-Lex”, aceste lucruri s-au produs în lipsa unor dovezi convingătoare și provoacă observatorilor «suspiciuni rezonabile privind posibila lor intimidare în context electoral».

Experții cred că intimidările și agresiunile pe parcursul campaniei electorale au un impact negativ asupra climatului electoral, în special asupra cetățenilor. Însă chemările adresate partidelor și candidaților de a face o campanie electorală civilizată, fără acțiuni și ieșiri agresive, nu au avut efectul scontat. În zilele ce au urmat un șir de concurenți electorali au menționat ieșirile agresive, care au avut loc în cadrul campaniei, cum ar fi incendierea automobilelor, vandalizarea panourilor electorale, abuzurile fizice și verbale la adresa unor candidați și activiști electorali.

Drept exemplu, democrații amintesc de ”cazul de agresiune electorală” de la Bălți, unde marțea trecută a fost incendiată mașina fiului unui candidat în deputați din partea PDM. Partidul a declarat că «orice acte de agresivitate în contextul campaniei electorale trebuie să fie investigate rapid de Poliție, iar cei care se fac vinovați să fie trași la răspundere». În același timp, la Ungheni persoane necunoscute au vandalizat un panou electoral cu imaginea unui candidat din partea blocului ACUM, despre aceasta a comunicat însuși candidatul pe pagina sa de pe o rețea de socializare.

Între timp, experții consideră că mai aproape de ”data X” lupta politică între pretendenți se va înăspri, iar confruntarea cea mai aprinsă, inclusiv ”războiul materialelor compromițătoare” o vom urmări nemijlocit în ajunul scrutinului. În opinia analistului politic Igor Volnițchi, alegătorii au memorie scurtă și dacă actorii politici dispun de careva materiale compromițătoare, ei le ”servesc” nemijlocit în ajunul scrutinului. «Are loc o luptă politică foarte și foarte dură», menționează Volnițchi. Conform opiniei lui, specialiștii locali în PR politic preiau aceste metode de la colegii lor americani și europeni și păstrează ”crema” pentru ultimele zile ale cursei electorale.

Analistul menționează că în Moldova majoritatea politicienilor au un comportament agresiv, deoarece electoratul își dorește aceasta. Potrivit lui, analiza recentelor campanii electorale a demonstrat că 10% dintre politicieni manifestă agresivitate pentru că așa li-i natura, 30% o manifestă ca răspuns la atitudinea agresivă la adresa lor, celelalte 60% procedează astfel deoarece alegătorii așteaptă de la ei anume un astfel de comportament. «Dacă în societate există nemulțumiri și necesitatea ca cei vinovați să fie tratați cu agresivitate, politicianul o va face. Deci, elementul agresivității va fi prezent în cadrul oricărei campanii electorale», consideră Volnițchi.

Victor Surujiu

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?