COVID-19 în MOLDOVA  Mai multe detalii

Alegerile locale. În sfîrșit putem face totalurile

Alegerile locale. În sfîrșit putem face totalurile

La sfîrșitul săptămînii trecute, după mai multe încercări nereușite, a fost ales președintele raionului Criuleni. Acesta a devenit Pavel Spînu din partidul Platforma DA. Raionul Criuleni devenise singurul în care, după alegerile locale generale, nu a fost ales președintele raionului.

Și iată în sfîrșit, spre finele anului, toate posturile vacante din conducerea administrațiilor raionale au fost completate. Sub alegerile locale generale din 2019, putem trage o linie de totalizare: după două luni de la desfășurarea lor.

Raioanele. După negocieri grele, îndelungate


După alegerea președintelui raionului Criuleni și a adjuncților săi, situația în teritorii arată în modul următor: PSRM - 21 președinți de raion (18 aleși în alegerile locale, plus trei în Găgăuzia, unde președinții de raion sînt numiți de bașcan), PDM - 10, Platforma DA - 2, partidele „Acțiune și solidaritate” și „Șor” – cîte unul.

„Șoroviștii”, desigur, „au luat” raionul Orhei: din 35 de consilieri, în consiliul raional local partidul Șor are 22 de mandate, ceea ce le-a permis să-l aleagă fără probleme în funcția de președinte al raionului pe Dinu Țurcanu.

PAS are propriul său om în raionul Ialoveni. Adevărul e că au trebuit să „transpire” un pic. La funcția de președinte al raionului pretindeau concomitent doi reprezentanți ai partidului Acțiune și Solidaritate - Mihail Silistraru, care a deținut deja această funcție în 2007, și Petru Frunze, fostul primar al satului Puhoi, care a trecut în parlament. Ambii acești candidați din partidul Maiei Sandu nu-i prea convenea partidului lui Andrei Năstase. Cu toate acestea, dacă Frunze, care a cîștigat alegerile parlamentare în circumscripția electorală nr. 37, și-ar fi depus mandatul de parlamentar, în această circumscripție trebuiau organizate alegeri repetate, ceea ce, de asemenea, nu-i convenea Platformei DA. Drept urmare, în cadrul negocierilor, părțile au convenit că Mihail Silistraru va conduce raionul Ialoveni, iar Petru Frunze va rămîne deputat și „îl va ajuta pe președintele raionul Ialoveni să-și atingă scopurile, promise locuitorilor raionului”.

Reprezentanți ai Platformei DA au fost aleși președinți în raioanele Strășeni și Criuleni. Cu toate acestea, dacă în Criuleni pentru alegerea conducerii a fost formată o majoritate de dreapta (PAS, Platforma DA, PLDM și Partidul Unității Naționale), la Straseni, pe lîngă faptul că președintele DA a fost ales cu sprijinul partidelor de stînga și de centru-stînga (PSRM, Partidul Democrat și partidul Șor), consilierii raionali din DA nu au respectat ordinele de personal ale șefilor lor de partid, ceea ce a provocat un scandal la nivel central.

„Azi la Strășeni, în pofida poziției centrului, patru consilieri de la Platforma DA au votat alături de PD, PSRM și partidul Șor președintele raionului. Acest lucru s-a produs în situația cînd azi dimineață, după o lună de negocieri grele, blocaj și contradicții majore, a fost identificată o alternativă pentru alianță între forțele proeuropene și democratice. În scurt timp Platforma DA va decide privind retragerea sprijinului politic celor patru consilieri”, a scris pe rețelele de socializare Alexandru Slusari, vicepreședinte al Platformei Demnitate și Adevăr.

În principiu, oricum n-ar fierbe conducerea Platformei DA, există o astfel de înțelegere ca specificitate regională. Și ea constă în faptul că activiștii de partid din teren nu fac întotdeauna ceea ce le dictează Chișinăul. Președintele de onoare al Partidului Democrat, Dumitru Diacov, a numit procesul de construire a coaliției în teritoriu „o durere de cap”: consilierii locali și raionali, conduși de propriile interese economice, ambiții sau relații de familie, iau adesea propriile decizii și își creează propriile coaliții, fără a ține cont de instrucțiunile primite din „centru“.

Cu acest lucru s-au confruntat și continuă să se confrunte absolut toate partidele. Astfel, după alegerile locale din 2015, partidele care se aflau atunci la guvernare, PLDM, PDM și PL, și-au înaintat multe pretenții unul altuia cu privire la blocarea membrilor lor în teritoriu. Iar Partidul Socialiștilor în iulie 2015, din cauza samovolniciei, a pierdut un mandat de deputat: deputatul Lidia Lupu, care s-a alăturat ulterior democraților și a scris o cerere de excludere din fracțiunea PSRM, pentru că, după alegerile locale din 2015, a votat un reprezentant al Partidului Democrat pentru funcția de președinte al raionului Hîncești, ceea ce nu i-a plăcut categoric conducerii partidului.

Iar acum: după ce guvernul Maia Sandu a fost demis și coaliția PSRM-blocul ACUM la nivel central a încetat să mai existe, consilierii raionali din partidele PAS și Platforma DA au continuat să participe la alegerea președinților din partea Partidului Socialiștilor în raioanele Briceni ( 12 noiembrie), Anenii Noi (15 noiembrie), Taraclia (15 noiembrie), Basarabeasca (19 noiembrie), Edineț (19 noiembrie), Soroca (21 noiembrie), Rîșcani (22 noiembrie), Drochia (25 noiembrie) și Fălești (2 decembrie).

În general, raionul Dondușeni s-a dovedit a fi cel mai organizat și mobil raion după alegerile locale actuale. Aici, președintele raionului a fost ales aproape imediat după anunțarea rezultatelor preliminare ale votării - 5 noiembrie. Conducătorul raionului Dondușeni a devenit reprezentantul Partidului Socialiștilor, Valentin Cebotari, care a fost primarul comunei Tîrnova pe o perioadă de patru mandate și jumătate. Pe lîngă consilierii socialiști, pentru numirea lui Cebotari în funcția de președinte al raionului au votat și consilierii din blocul ACUM, PLDM și unul dintre cei trei reprezentanți ai Partidului Democrat.

Cel mai greu a fost aleasă noua conducere în raionul Criuleni. Aici, președintele raionului a fost ales tocmai peste două luni după alegerile locale din 20 decembrie. Noul președinte al raionului a devenit Pavel Spînu din partidul „Platforma Demnitate și Adevăr”.

De asemenea, dacă e să analizăm datele pe regiuni, atunci trei partide politice după alegerile locale au cîștigat majoritatea în unele consilii raionale, ceea ce le permite acum să rezolve independent problemele de personal și să adopte decizii și ordine la nivelul acestor regiuni, fără a fi blocați de alte organizații politice. De exemplu, Partidul Socialiștilor a obținut majoritatea în consiliile raionale din Briceni (18 consilieri din 33), Dondușeni (16 consilieri din 27), Ocnița (18 consilieri din 33) și Taraclia (18 consilieri din 27). Partidul Șor are 22 de consilieri din 35 în Consiliul raional Orhei. Iar democrații au 19 consilieri din 33 în raionul Nisporeni.

Primăriile. Eșec sau victorie?

La alegerile locale din 20 octombrie și 3 noiembrie au fost aleși 898 de primari de orașe și sate. Lider după numărul lor este Partidul Democrat. Și acesta este principalul paradox al alegerilor locale din 2019: căci acestea au avut loc totuși în condițiile în care la putere se afla coaliția PSRM- blocul ACUM, iar nimic la acea vreme nu prevedea prăbușirea acesteia, iar PDM avea statut de formațiune politică persecutată, pe care unii politologi și activiști civici au propus în repetate rînduri să-l interzică din cauza uzurpării puterii de stat și a loviturii de stat constituționale din iunie a acestui an.

Poziția de lideri a democraților s-a manifestat în primul tur, cînd au cîștigat 191 dintre candidații lor. Pentru comparație: partidele aflate la guvernare - PSRM și blocul ACUM, în primul tur au cîștigat 124 și, respectiv, 82 de primării. După al doilea tur, PDM și-a consolidat victoria: democrații au obținut 261 de primării, în timp ce PSRM au obținut 206, iar blocul ACUM - 172.

În timp ce democrații, în persoana președintelui lor, Pavel Filip, s-au declarat cîștigătorii alegerilor locale din 2019, oponenții au anunțat despre eșecul democraților în actuala cursă electorală. Căci după ce, în mai 2017, PDM a devenit singurul partid de guvernămînt, ca urmare a cîtorva valuri voluntar-forțate de migrație politică a primarilor, Partidul Democrat a căpătat peste 500 de primari (conform altor surse, PDM controla peste 700 de primării din 898, după cum afirma liderul de atunci al PLDM, Viorel Cibotaru, în ianuarie 2018). Este destul să ne amintim cum, la 10 iunie curent, cînd în țară exista o dublă guvernare, aproximativ 550 de primari-democrați și mai mulți primari din alte partide au semnat o declarație „în apărarea Republicii Moldova” și în sprijinul guvernului PDM, acuzînd coaliția PSRM-ACM de uzurpare a puterii de stat și trădare de patrie. Și iată că la alegerile locale din 2019, în loc de 500 de primari, PDM primește doar 261 de localități.

Cu toate acestea, dacă e să luăm „victoria curată”, atunci Partidul Democrat, de fapt, și-a repetat rezultatele din campaniile electorale anterioare. De exemplu, la alegerile locale din 2015, Partidul Democrat a cîștigat alegerile locale în 287 de localități, iar după alegerile locale din 2011, a obținut 220 de primari.

Cu toate acestea, și atunci și acum comentatorii politici au numit PDM-ul „un partid rural”. După cum a declarat după alegerile locale din 2015 jurnalistul Dmitri Ciubașenko, „mai mult de jumătate din orașe au ieșit de sub controlul autorităților”: pe scurt, PDM, PLDM și PL au cîștigat doar 14 mandate de primari în marile orașe ale Moldovei, dintre care, PDM a obținut 7 - la Călărași, Căușeni, Edineț, Hîncești, Leova, Rezina și Sîngerei. Atunci, democrații au cîștigat îndeosebi în mediul rural. Așa s-a întîmplat și acum.

Însă socialiștii, în comparație cu alegerile locale generale din 2015, au făcut un salt vizibil înainte: 206 mandate de primari față de 52 - cu patru ani în urmă. În plus, candidații PSRM au cîștigat aceste alegeri în mai multe centre raionale și, cel mai important, în Chișinău. De aceea, comentatorii politici după alegerile din 20 octombrie și 3 noiembrie au menționat că PSRM s-a transformat într-un „partid al orașului”.

Una dintre cele mai catastrofale căderi din ultimii patru ani a demonstrat-o Partidul Liberal Democrat: 48 de mandate în 2019 comparativ cu 287 - în 2015. Partidul Liberal, de această dată, a cîștigat doar 2 mandate în comparație cu 51 - cu patru ani în urmă. Rezultatele „Partidului Nostru” au scăzut aproape în jumătate - 24 de primari, împotriva la 44 - în 2015. În schimb, PN a reușit să păstreze unele dintre cele mai mari orașe din nord, de exemplu, Bălți, unde a cîștigat din nou Renato Usatîi, precum și Drochia și Rîșcani, unde au fost aleși primari, pentru un al doilea mandat, soții Nina Cereteu și Victor Bogatco (cei doi primari s-au căsătorit peste un an după alegerile locale din 2015).

Și alte cîteva date interesante din alegerile locale din 2019. După cum a scris presa, un alt cuplu, deși deja fost cuplu, candidatul PSRM, Violeta Groapă și reprezentantul mișcării social-politice Forța Nouă, Radion Pădure, au devenit contracandidați în alegerile locale din comuna Holoșnița, raionul Soroca. Drept urmare, fostul soț a acumulat cu 69 de voturi mai mult, a trecut în turul doi, pe care l-a cîștigat, devenind primarul satului.

Iar în satul Merenii Noi, raionul Anenii Noi, victoria a fost obținută de fostul deținut politic din „grupul Petrenco”, Andrei Druzi. În al doilea tur al alegerilor din 3 noiembrie, el și-a întrecut cu aproape 20% concurenta, primarul interimar Olesea Rusu din blocul ACUM. Pe 13 noiembrie, judecătoria Anenii Noi a anulat rezultatele alegerilor din Merenii Noi din cauza faptului că Druzi a fost condamnat condiționat. Așa cum a afirmat însuși fostul deținut politic, Rusu are legături în această judecătorie, de aceea a fost luată o astfel de decizie. Cu toate acestea, pe 25 noiembrie, Curtea de Apel Chișinău a anulat decizia instanței de fond și l-a declarat pe Andrei Druzi primar ales al satului Merenii Noi.

Alte cîteva statistici: primarii emeriți ai țării

În Republica Moldova există cîțiva primari care își conduc localitățile de mai bine de 30 de ani - încă din perioada sovietică.

Astfel, cel care a condus cel mai mult localitatea sa, din actualii 898, este primarul orașului Cricova, Valentin Guțan. El a participat la alegerile din 2019 în calitate de candidat independent. Cîștigînd în primul tur cu un rezultat de 65,57%, el și-a început cel de-al nouălea mandat de primar de Cricova.

La Cricova el și-a început cariera de primar în 1983, după absolvirea universității, iar în 1987, tînărul profesor de istorie în vîrstă de 27 de ani, a fost înaintat de consiliul local, la inițiativa comitetului raional al partidului, în funcția de președinte al comitetului executiv al orașului. De atunci, Valentin Guțan este primarul de neînlocuit al comunei, iar apoi al orașului Cricova. După cum a remarcat portalul Tribuna, Guțan este primul primar care a primit cea mai înaltă distincție de stat „Ordinul Republicii” pentru muncă lungă și fructuoasă în administrația locală, iar Congresul puterii locale din Moldova i-a acordat primarului de Cricova titlul de „Primar emerit al Republicii Moldova”.

Deja de opt mandate consecutiv, orașul Cupcini din raionul Edineț este condus de Ivan Ostaficiuc, în vîrstă de 75 de ani, care astăzi este cel mai în vîrstă primar din țară. El a cîștigat al optulea mandat din primul tur, obținînd 63,88% din voturi.

Un alt primar „prerevoluționar” este Gheorghe Lungu din satul Caracușenii Vechi, din raionul Briceni. El a participat la alegerile actuale în calitate de candidat din partea Partidului Democrat și a cîștigat chiar din primul tur cu un rezultat de 55,69%. Gheorghe Lungu, de asemenea, își conduce localitatea de aproximativ 30 de ani - aproape din 1989, ocolindu-și mereu contracandidații în alegerile locale. Anul acesta el a avut doi contracandidați – din Partidul Socialiștilor și Partidul Șor.

De 24 de ani (de la primele alegeri locale generale democratice din 1995) își conduc localitățile Nina Costiuc (primarul comunei Budești, municipiul Chișinău), Vasile Popovici (primarul comunei Brănești, raionul Telenești), Anatolie Pînzaru (primarul comunei Cremenciug, raionul Soroca), Rodion Lungu (v. Șaptebani, raionul Rîșcani).

Reieșind din biografiile acestor primari-longevivi, unii dintre ei și-au schimbat nu o singură dată apartenența politică – se pare pentru a nu-și crea probleme lor și localităților pe care le conduc, cînd în „centru” puterea se schimba din nou. De aceea, atunci cînd statisticile electorale anunță: Partidul X a cîștigat atîtea mandate de primar în alegerile locale, iar Partidul Y a cîștigat în anumite localități - aceste cifre pot fi considerate destul de condiționale. Partidele de guvernămînt vin și pleacă, iar primarii din unele localități, pe parcursul a zeci de ani nu se schimbă.

De exemplu, primarul de Cricova, Valentin Guțan, a participat la alegerile actuale ca candidat independent, iar la alegerile generale locale din 2003 a fost ales în funcția respectivă pe listele Alianței Moldova Noastră. Ivan Ostaficiuc (Cupcini) a fost mult timp loial Partidului Comuniștilor, dar în alegerile de anul acesta a participat deja în calitate de candidat al PSRM. Dar cea mai activă emigrantă politică poate fi considerată Nina Costiuc. În calitate de primar al satului Budești din 1995, ea a fost membră a șase partide, inclusiv Alianța Moldova Noastră, Partidul Comuniștilor, PLDM, Partidul Democrat. Nina Costiuc a cîștigat alegerile actuale deja în calitate de candidat independent.

Xenia Florea

Citește-ne pe Telegram, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Știrile partenerilor noștri
loading...
Mai multe

Sondaj Toate

load