X 
Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

Alegeri pentru Congresul și Senatul SUA. Situația actuală și perspectivele

8 dec. 2022,, 09:42 (reactualizat 8 dec. 2022,, 18:54)   Analitică
5807 0

În noiembrie, în Statele Unite ale Americii au avut loc alegeri pentru Congres și pentru Camera Superioară - Senat. Acesta este un eveniment destul de important, deoarece de alinierea în organele legislative ale acestei țări depinde în mare măsură atît situația internă, cît și politica externă a SUA. Desigur, rolul global al Statelor Unite în lume rămîne neschimbat, el este esențial atît în lumea Atlantică, cît și ceva mai larg - în lumea occidentală, unde, pe fondul crizei generale, Statele Unite reușesc să mențină poziții de frunte, atît din punct de vedere politic, cît și economic. Nu putem să nu ținem cont și de puterea militară a Americii, ale cărei forțe armate și Marina sînt prezente pe aproape toate continentele planetei.

Înainte spre un viitor luminos?

Luna noiembrie a zguduit viața politică din Statele Unite, dar a îngrijorat și alte țări și comunități politice. În general, s-a întîmplat ceea ce trebuia să se întîmple. Republicanii au preluat conducerea în Congres - în camera inferioară, iar democrații, cu o marjă mică, și-au păstrat majoritatea în camera superioară - Senat. Să evaluăm situația creată.

Pe 17 noiembrie, a devenit cunoscut faptul că republicanii au cîștigat alegerile pentru Camera Reprezentanților și au obținut cele 218 de locuri necesare în camera inferioară a Congresului. În Senat, majoritatea este deținută de democrați, care au primit 50 de locuri.

Rezultatele alegerilor pentru Senat sînt optimiste pentru democrați. În urma celui de-al doilea tur al alegerilor din statul Georgia, care au avut loc pe 6 decembrie, a cîștigat democratul Rafael Warnock. Astfel, Partidul Democrat cîștigă majoritatea absolută în camera superioară a Parlamentului american și nu va mai trebui să se bazeze, în luarea deciziilor, pe vicepreședintele SUA, Kamala Harris.


Astfel, în Partidul Democrat este puternică astăzi fracțiunea de extremă stînga, iar centriștii au devenit backbenchers, dacă e să ne exprimăm în limba parlamentarismului britanic.

În ceea ce privește consolidarea celor de dreapta, aceasta este o schimbare semnificativă în politica internă, dar nu și în politica externă, unde, în majoritatea problemelor, aceste partide cooperează activ și apără rolul principal al democrației lumii occidentale. Președintele SUA a dat de înțeles imediat că este deschis tuturor propunerilor bune și este gata să lucreze cu majoritatea republicană în Camera Reprezentanților și cu republicanii în Senat, dar nu va susține niciunul dintre proiectele de lege care, în opinia sa, ar putea dăuna clasei muncitoare, inclusiv reducerea impozitelor pentru cei bogați. Potrivit președintelui, rezultatele alegerilor intermediare au arătat că americanii nu vor ca politicienii lor să se împotmolească în bătălii politice interminabile. "Trebuie să privim spre viitor, iar viitorul este mai luminos ca niciodată", a subliniat el.

Politologii occidentali au remarcat victoria republicanilor în Congres și în alegerile guvernamentale, dar nu ar fi corect să o numim impresionantă, deoarece de la marele vechi partid, avînd în vedere politica eșuată a democraților, toți așteptau mai mult. Și ratingul lui Biden a scăzut constant în ultimul an, dar odată cu modificarea legii cu privire la avort din 1973, și anume datorită anulării de către Curtea Constituțională a dreptului femeilor la avort, pozițiile politice ale democraților au crescut datorită electoratului care protesta. Cel puțin, aceasta este opinia analiștilor republicani care au remarcat eșecul republicanilor.

Cu toate acestea, fostul președinte al SUA, Donald Trump, pe rețeaua sa de socializare Truth Social a numit rezultatele alegerilor intermediare drept o mare victorie.

"Deși, în anumite privințe, alegerile au fost oarecum dezamăgitoare, din punctul meu personal de vedere, aceasta a fost o victorie foarte mare. În total, 219 victorii și 16 pierderi (conform versiunii sale), cine s-a descurcat vreodată mai bine?", a scris Trump. Faptul că republicanii au obținut rezultate foarte modeste este însăși vina lui Trump, deoarece Partidul Republican este divizat, iar electoratul centrist este slăbit. Susținătorii lui Trump nu sînt de acord cu vechii republicani în multe poziții, iar personalitatea lui Trump, în multe cercuri neoconservatoare ale republicanilor, provoacă nemulțumiri. Totul va urma la alegerile prezidențiale, cînd ar putea avea loc o anumită scindare în Partidul Republican dacă candidat la președinție va fi fostul președinte Trump. El are mulți susținători, dar și un număr semnificativ de oponenți puternici, nu numai în tabăra democraților, ci și în tabăra republicanilor.

Noi tendințe: victoria morților și a homosexualilor

Analizând rezultatele alegerilor intermediare, mulți politologi se tem de o explozie în societate și de o schimbare generală a politicii interne și externe. În ceea ce privește mica victorie a așa-numiților ”roșii”, sondajele arată o îngrijorare serioasă în societate. După tradiție, republicanii din Statele Unite sînt desemnați cu roșu (în timp ce democrații sînt albaștri), iar politologii nu exclud că în viitorul apropiat deasupra Americii va veni "valul roșu". El va căpăta o forță materială la 1 ianuarie 2023, cînd noua componență a Congresului își va începe activitatea.

Cea mai importantă revistă americană The American Conservative, prin cuvintele lui Rod Dreher, a declarat în primele zile după alegeri: "În această dimineață m-am trezit la Londra cu speranța – nu doar cu speranța, ci și în așteptarea - de a vedea știrea că "valul roșu" a ajuns pe țărmul Americii, obosit de democrații "treziți". Și am rămas dezamăgit. Toate discuțiile despre "valul roșu" s-au dovedit a fi goale. Acum, în timp ce scriu acest articol, încă nu se știe cine va obține controlul asupra Senatului. Dar știm deja sigur că candidatul din Pennsylvania, care a fost susținut de Trump, a suferit o înfrîngere zdrobitoare în fața unui democrat nebun. Acest lucru spune ceva. De fapt, acest lucru spune multe".

Dar iată ce a scris Al Mayadeen despre noile tendințe electorale: "Societatea americană este divizată sub influența activității politice a homosexualilor și a fanatismului celor de ultra-dreapta. Statele Unite, iar după ele și întreaga lume, sînt amenințate de tulburări sociale, care vor fi greu de ținut în frîu. Ceea ce s-a întîmplat în culisele alegerilor intermediare din Statele Unite a demonstrat un conflict serios între agendele republicanilor conservatori și militanți și ale democraților liberali LGBT, depășind nemulțumirile personale ale lui Trump și Biden. Acest conflict a aruncat lumină asupra profunzimii scindării sociale în plan politic. În două state, lesbienele obțin o victorie decisivă. Și, în general, candidații de orientare sexuală netradițională au participat activ la alegeri în toate cele cincizeci de state ale Americii, inclusiv Washington, DC.

Au avut loc și curiozități de altă natură. Astfel, pe listele cîștigătorilor la alegeri au fost doi politicieni decedați. Anthony Deluca, care a murit pe 9 octombrie, a fost reales cu 85% din voturi, iar Barbara Cooper, care a murit pe 25 octombrie, a cîștigat 86% din voturi…

Divizarea societății americane pe fondul răspîndirii homosexualității la toate nivelurile acestei țări mari reprezintă o amenințare: alegerile se încheie din ce în ce mai mult cu victoria candidaților de orientare netradițională, aventurieri sau chiar decedați. Acest lucru sfîșie societatea, o transformă într-o grămadă de deșeuri toxice, unde nu există loc pentru valori și idealuri colective. Iar pe primul loc sînt puse înclinațiile sexuale și desfrînarea".

Se prăbușește sistemul?

După alegeri, Donald Trump a ținut un discurs de o oră la întîlnirea cu susținătorii săi, unde și-a anunțat intenția de a candida în 2024 la președinție pentru a treia oară.

În acest sens, ediția britanică BBC a constatat: "Punctele forte ale lui Trump erau evidente: simțul de neegalat cu privire la problemele care-i îngrijorează pe conservatorii obișnuiți - cum ar fi imigrația și criminalitatea, un stil imprevizibil și provocator care să-i asigure un loc în buletinele de știri și să distragă atenția concurenților. El are o bază de susținători loiali și poate motiva americanii, de obicei inactivi, să voteze. Iar după patru ani de aflare la putere, mulți dintre acești susținători dețin funcții de conducere în Partidul Republican".

Cu toate acestea, ediția britanică enumeră o serie de motive care ar putea să nu permită candidatului republican să cîștige. Se remarcă, în special, faptul că el este un candidat cu un bagaj dificil și, spre deosebire de alegerile trecute, victorioase pentru Trump, acum el se află într-o situație mai complicată.

"În urmă cu opt ani, Trump și-a înaintat candidatura, pe foaie albă, fără experiență în politică, ceea ce a permis alegătorilor să-și pună speranțele și aspirațiile asupra lui. El putea face promisiuni mari fără a-i fi teamă că va fi criticat pentru greșelile sale din trecut... Trump nu poate miza doar pe experiența sa de președinte, el va trebui să-și justifice acțiunile de la sfîrșitul acestui mandat și rolul său în atacul asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021... Se pare că unul dintre motivele pentru care Trump își dorește atît de mult să devină candidat la președinție sînt numeroasele acuzații penale și civile, pe care, dacă ar participa la alegeri, le-ar putea prezenta publicului drept o vendetă politică... Dacă Trump va fi ales drept candidat la alegerile din 2024, ar putea să fie nevoit să se confrunte din nou cu guvernatorul statului Florida. Doar că acum acesta este Ron Desantis, care tocmai a cîștigat alegerile intermediare cu o marjă uimitoare, ceea ce vorbește despre contactul său bun cu electoratul de bază și nevoile acestuia", scrie BBC.

Analiștii vorbesc despre criza cu care s-a confruntat America după aceste alegeri. Dar totul va fi mult mai grav în anul următor și în timpul alegerilor prezidențiale din 2024. Tot ce se întîmplă ne vorbește despre criza generală a sistemului electoral american și prăbușirea vechiului sistem de guvernare practic dualist, cu accent pe două forțe (a democraților și republicanilor). Acestea sînt simptome grave ale bolii societății americane, care se polarizează și se îndepărtează de vechile șabloane ideologice și de pozițiile politico-economice.

Astăzi, sistemul democratic este bolnav și devalorizat, iar acest lucru se referă nu numai la parlamentarism și schema electorală. În America, această boală s-a agravat și a fost expusă într-o măsură deosebit de mare. În majoritatea țărilor cu așa-numite democrații dezvoltate, există un sistem alcătuit din două partide. Două partide în Statele Unite - democrații și republicanii - guvernează țara, schimbîndu-se la putere de 200 de ani. O a treia forță nu a cîștigat niciodată acolo. Nici chiar în perioada lui Theodore Roosevelt, al 26-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, care a făcut o astfel de încercare.

În 1912, Roosevelt, ale cărui relații cu prietenul și colegul său William Taft au devenit tensionate, a încercat din nou să candideze după o pauză, dar Partidul Republican i-a respins ambițiile și l-a înaintat pe Taft pentru al doilea mandat. Atunci Roosevelt și-a creat propriul partid Progresist, care a primit porecla "Partidul elanului" (elanul era simbolul său). Acest partid l-a înaintat pe Roosevelt drept candidat la președinție la alegerile din 1912. El a obținut un rezultat care a rămas pînă în prezent cel mai mare dintre "al treilea candidat" și chiar a ocupat locul doi, depășindu-l pe William Taft. Dar, ca urmare a dispersiei electoratului republican, a pierdut atît Taft, cît și Roosevelt, iar președinte a fost ales democratul Woodrow Wilson.

Ceva asemănător se întîmplă în America și astăzi. Mai mult, acest fapt istoric este destul de actual pentru status quo-ul din Partidul Republican, unde susținătorii lui Trump și susținătorii neoconservatorilor și vechilor republicani se află într-o bătălie fără șansă de împăcare care amenință să se transforme într-un colaps istoric pentru vechiul mare partid. Cu ceva similar, doar că la scară mai mică, se confruntă și democrații. Acolo există vechea gardă centristă și sudicii de dreapta - dixiecrații sînt înlăturați de pe pozițiile de conducere de către politicienii de stînga și de extremă stînga, care în mediul conservator american sînt numiți socialiști și chiar comuniști. Are loc o descompunere a vechiului sistem politic din Statele Unite. Ce se va întîmpla în viitor – va arăta timpul. Între timp, să tragem cîteva concluzii în baza celor sus menționate.

Optimismul s-a terminat

Multă vreme am crezut că piramida politică Occidentală este integră și indestructibilă. Ea într-adevăr avea o conducere centralizată, dar acum această piramidă începe să se prăbușească. Sub influența anumitor forțe, finanțele și economia merg în China și țările lumii a treia, iar Occidentul este sărăcit moral, politic și demografic. În ultima perioadă, el și se dezindustrializează activ. Adevăratul Occident conservator, rămășița conceptului tradiționalist creștin, ar trebui să se gîndească serios la ceea ce se întîmplă acum și la ceea ce s-a întîmplat în trecut.

Același lucru este valabil și pentru francmasoneria occidentală, în special americană scoțiană, care s-a opus inițial ateismului și deismului și a fost o continuare conspiraționistă și o manifestare a tradiției templiere, ezoteric creștine. Umanismul occidental, care provine din Renaștere, de asemenea, s-a dispersat în toate direcțiile și a cedat pozițiile, stabilite cîndva de titanii Renașterii. Occidentul ar trebuie să se gîndească îndeosebi la perspectivele sale. Iar ele variază de la haosul sărăcit la confruntarea civilă a maselor, înșelate de forțele liberale și de proiectele de extremă stînga, troțkiste și maoiste.

Multă vreme, oamenii păreau să nu observe distrugerea lumii occidentale și nu credeau că acest lucru se va întîmpla, numind criticii drept niște conspiraționiști nebuni. Există conceptul de sindromul Cassandra, după numele reginei troiene, care i-a avertizat pe conducătorii Troiei despre ceea ce urma să se întîmple, dar nimeni nu a ascultat-o. Același lucru se întîmplă și în Occident, inspirat de proiecte de gen, rasiale, economice și pseudo uman-liberale. Ei distrug vechea civilizație, mizînd pe noul bolșevism și neo-troțkism. Aceasta este esența a ceea ce se întîmplă în Europa și esența a ceea ce se întîmplă în Statele Unite. Alegerile din SUA sînt o confirmare clară a acestui lucru.

Să spunem cîte ceva despre controlul extern asupra Statelor Unite și a lumii occidentale. Cercurile oligarhice au distrus demult toate platformele constructive active ideologic ale lumii occidentale. Scopul este de a dezactiva Occidentul și de a distruge moștenirea civilizației indo-europene, ale cărei rămășițe încă cu 50 de ani în urmă străluceau în lumea atlantică.

Decăderea morală, materială, culturală și intelectuală pe care o observăm neputincioși în fiecare zi în întreaga lume nu este întîmplătoare. Aceasta nu este pedeapsa lui Dumnezeu pentru păcatele noastre pămîntești, ci o criză socială creată și agravată intenționat. Institutul Britanic pentru Relații Umane Tavistock este unul dintre cele mai influente grupuri din ultimii 50 de ani. Ascunzîndu-se în spatele statutului de organizație non-comercială, el este poate unul dintre cele mai importante centre de cercetare sociologică privind spălarea creierului din întreaga istorie a omenirii. Este o organizație cu o structură complexă care intenționează să schimbe paradigma societății moderne și este strîns legată de grupuri la fel de misterioase precum Bilderberg, Masa Rotundă, Consiliul 13, Societatea Fabian sau Clubul de la Roma. În anii 70 ai secolului trecut, acest institut, desfășurînd proiecte de inginerie socială de amploare, a stabilit sarcina de a pune capăt optimismului uman și social. Și i-a reușit destul de bine, chiar și mai mult - lumea occidentală și-a pierdut tot vechiul optimism postbelic.

Să rezumăm cele spuse mai sus. Așadar, în general, pe fundalul alegerilor desfășurate în Statele Unite, putem concluziona că această țară se află într-un moment de cotitură, la o răscruce de drumuri și în punctul unei scindări interne, care, desigur, se va face simțită foarte curînd. Vechea Americă pleacă în trecut, iar ceea ce-i va lua locul, nu inspiră optimism.

Veaceslav Matveev

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?